Hipertensiunea de halat alb: ce este si cum se manifesta?

Multă lume a auzit de hipertensiunea arterială (HTA), însă mai puțini știu că aceasta are și o „soră” numită hipertensiunea de halat alb. Aceasta se mai numește și sindromul halatului alb sau hipertensiunea izolată de cabinet și se referă la fenomenul în care pacienții prezintă o tensiune arterială mai mare într-un mediu clinic decât în alte medii, cum ar fi acasă.

Se crede că acest fenomen este cauzat de anxietatea și stresul asociate cu interacțiunea cu personalul medical sau cu vizita la doctor. Chiar dacă hipertensiunea de halat alb este un fenomen destul de comun, gestionarea acestuia este importantă pentru a obține măsurători precise ale tensiunii arteriale și pentru a evita diagnosticarea greșită sau tratamentul inadecvat al hipertensiunii arteriale. Așa că, în acest articol, facem lumină asupra acestui fenomen și încercam să răspundem la câteva întrebări despre sindromul halatului alb.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce este hipertensiunea de halat alb?

Hipertensiunea de halat alb este definită de specialiști ca fiind înregistrarea unor valori mai mari decât în mod normal, atunci când tensiunea arterială este măsurată într-un mediu medical (în cabinetul medicului), dar este în limitele normale ale vieții de zi cu zi.

De obicei, sindromul halatului alb este definit ca fiind o medie a hipertensiunii înregistrate în timpul zilei, ambulatoriu, sau o medie a valorilor tensiunii arteriale măsurate acasă. Conform ghidurilor actuale de la Colegiul American de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii, tensiunea arterială normală este definită ca fiind mai mică de 120 mm Hg tensiunea sistolică și sub 80 mm Hg tensiunea diastolică. Prevalența HTA de halat alb variază, arată cercetările recente, de la 15% la populația generală la până la 50% printre pacienții hipertensivi.

Se crede că sindromul halatului alb se datorează anxietății pe care oamenii o asociază cu această experiență, în timpul unui examen clinic la medic. Tensiunea arterială a pacientului luată ambulatoriu este folosită ca referință, deoarece ia în considerare nivelurile obișnuite ale stresului cotidian.

Când ne referim la „hipertensiune mascată”, aceasta descrie un fenomen contrastant, când tensiunea arterială a unui pacient se situează peste valorile considerate normale în timpul zilei, deși nu este peste valorile normale (120/80 mm Hg) atunci când pacientul se află într-un cabinet medical. În cadrul studiilor, HTA de halat alb poate fi definită ca prezența unei hipertensiuni medii într-un mediu clinic, deși hipertensiunea nu este instalată atunci când pacientul se află acasă.

Un studiu realizat la Universitatea Harvard arată că, în comparație cu persoanele a căror tensiune arterială era normală atât la cabinetul medicului, cât și la domiciliu, persoanele cu HTA netratată de halat alb au avut un risc cu 36% mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte evenimente legate de sănătatea cardiovasculară.

Sindromul halatului alb: cauze

Nu este un lucru anormal ca oamenii să simtă o anumită anxietate atunci când merg la un cabinet medical. Această anxietate crescută poate, la un moment dat, să determine o creștere pe termen scurt a tensiunii arteriale. Atunci când începi să te simți anxios din cauza unei situații stresante, corpul tău intră în modul „luptă sau fugi”, din cauza activării sistemului nervos simpatic

Hipertensiunea de halat alb provoacă, deci, o creștere temporară a tensiunii arteriale a pacientului. Deși nu pare o afecțiune gravă dacă se întâmplă doar ocazional, unii medici sunt de părere că HTA de halat alb ar putea fi un precursor al hipertensiunii arteriale reale. De fapt, un studiu a arătat că oamenii cu hipertensiune de halat alb au avut un risc crescut de: accident vascular cerebral, atac de cord, insuficiență cardiacă și alte afecțiuni cardiovasculare.

Un alt studiu a arătat că decesul de pe urma unei boli de inimă a fost în mod puternic asociat cu sindromul halatului alb. Tocmai din aceste motive, este important ca pacientului să i se stabilească un diagnostic și să se decidă dacă are nevoie de tratament pentru tensiunea arterială mărită.

Cum este descoperită hipertensiunea de halat alb?

Hipertensiunea de halat alb este inițial detectată atunci când tensiunea arterială este măsurată într-un mediu clinic. Dacă tensiunea arterială este sistematic mai mare în aceste situații, dar normală în restul timpului, aceasta poate sugera prezența hipertensiunii de halat alb.

După ce este identificată o posibilă hipertensiune în mediu clinic, pacientul poate fi instruit să își monitorizeze tensiunea arterială la domiciliu, de obicei, utilizând un tensiometru automat sau manual. Măsurările repetate la domiciliu pot oferi o imagine mai precisă a tensiunii arteriale într-un mediu nonclinic.

În unele cazuri, medicul poate recomanda o monitorizare a tensiunii arteriale pe o perioadă de 24 de ore, utilizând un aparat portabil de monitorizare a tensiunii arteriale (holter). Acest dispozitiv înregistrează tensiunea arterială în mod automat la intervale regulate pe durata întregii zile și a nopții, oferind o imagine completă a variabilității tensiunii arteriale în diferite medii și circumstanțe.

Pe baza măsurătorilor repetate și a monitorizării tensiunii arteriale în diferite medii, medicul poate evalua dacă există discrepanțe semnificative între măsurările tensiunii arteriale în mediu clinic și cele din mediul nonclinic. Dacă tensiunea arterială este normală în afara mediului clinic, dar măsurările repetate în mediu clinic indică hipertensiune, acest lucru poate indica prezența hipertensiunii de halat alb.

Ce soluții există pentru sindromul halatului alb?

În studiul de la Harvard, coordonat de dr. Randy Zusman, medic cardiolog, tratamentul în cazul HTA de halat alb nu înseamnă neapărat medicamente pentru a scădea tensiunea arterială. „Scăderea în greutate, exercițiile fizice, limitarea cantității de sare și oprirea fumatului sunt toate asociate cu un control mai bun al tensiunii arteriale. Cu siguranță îi încurajez pe oameni să facă toate aceste lucruri, indiferent dacă au hipertensiune arterială intermitentă sau susținută”, spune dr. Zusman.

Și consumul de apă poate ajuta, motiv pentru care, atunci când vine vorba de sănătatea cardiovasculară, nicio altă băutură nu este mai bună. Adăugarea de minerale precum magneziu și calciu în apă poate ajuta și mai mult la scăderea tensiunii arteriale mărite.

Uneori, chiar și eforturile hotărâte de a face aceste schimbări se pot dovedi suficiente. Dacă modificările stilului de viață care vizează controlul hipertensiunii nu pot reduce tensiunea arterială la un interval normal, există multe medicamente sigure și eficiente care pot ajuta pacienții.

Dr. Zusman îi sfătuiește pe toți pacienții săi să folosească un monitor de tensiune arterială la domiciliu pentru a se asigura că tratamentul lor funcționează. „De asemenea, îi pun să-și aducă dispozitivul și să-i privesc cum își iau tensiunea arterială pentru a se asigura că folosesc corect aparatul”, spune el.

Medicii sugerează adesea să se verifice tensiunea arterială o dată sau de două ori pe zi timp de aproximativ o săptămână imediat după începerea sau schimbarea medicamentelor. După aceea, de două până la trei ori pe săptămână, în momente diferite ale zilei, este o idee bună, mai spune dr. Zusman.

În comparație cu persoanele a căror tensiune arterială era normală atât la cabinetul medicului, cât și acasă, persoanele cu hipertensiune de halat alb netratată aveau un risc cu 36% mai mare de atac de cord, accident vascular cerebral și alte evenimente legate de inimă. Acestea erau, de asemenea, de două ori mai susceptibile să moară din cauza bolilor de inimă.

Iată câteva strategii pentru tratarea sau gestionarea tensiunii de halat alb:

Conștientizare

Primul pas în gestionarea HTA de halat alb este recunoașterea acesteia. Conștientizarea faptului că vizitele la medic te pot face anxios și îți pot afecta tensiunea arterială poate ajuta în adoptarea unor măsuri pentru a atenua această problemă.

Tehnici de relaxare

Învățarea și practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația sau imaginația ghidată, înainte și în timpul vizitelor medicale, pot ajuta la reducerea anxietății și la normalizarea tensiunii arteriale.

Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu

Pacienții pot fi încurajați să își monitorizeze tensiunea arterială acasă, folosind dispozitive de monitorizare a tensiunii arteriale validate clinic. Aceste măsurători pot fi apoi discutate cu medicul pentru a determina dacă tensiunea arterială crescută este doar o reacție la mediul clinic sau indică o problemă de sănătate mai gravă.

Educație și comunicare

Discută deschis cu medicul tău de familie despre anxietatea legată de măsurarea tensiunii arteriale în mediul clinic. Înțelegerea procedurilor, ce înseamnă cifrele și cum se compară cu măsurătorile de acasă poate reduce temerile și anxietatea. Medicii și personalul medical pot lua măsuri pentru a face mediul clinic mai relaxant și mai puțin intimidant. Acest lucru poate include modificări ale modului în care se măsoară tensiunea arterială, cum ar fi lăsarea pacientului să se odihnească câteva minute într-o cameră liniștită înainte de măsurare.

Psihoterapie

Pentru pacienții care experimentează niveluri ridicate de anxietate clinică, consultarea unui psiholog sau a altui specialist în sănătate mintală poate fi benefică pentru a învăța strategii suplimentare de gestionare a situației.

Medicație

În cazuri rare, când alte strategii nu sunt eficiente și tensiunea arterială ridicată în mediul clinic interferează semnificativ cu sănătatea pacientului, medicul poate lua în considerare ajustarea sau adăugarea de medicamente pentru tensiunea arterială. Medicamente pentru hipertensiune sunt inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), blocante ale receptorilor angiotensinei II (BRA), blocante beta-adrenergice, diuretice, blocante ale canelelor de calciu, antagoniști ai receptorilor de aldosteron și altele.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cedars Sinai - White-Coat Hypertension and Masked Hypertension
https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/w/white-coat-hypertension-and-masked-hypertension.html
Hyppertension - White-Coat Hypertension: Pathophysiological and Clinical Aspects: Excellence Award for Hypertension Research 2020
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/HYPERTENSIONAHA.121.16489
Studiul „White-Coat Hypertension: Pathophysiological and Clinical Aspects: Excellence Award for Hypertension Research 2020”, apărut în Hypertension, December 2021, Vol 78, Issue 6, https://doi.org/10.1161/HYPERTENSIONAHA.121.16489Hypertension. 2021;78:1677–1688, autori: Giuseppe Mancia et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...