Hipertensiunea arterială la pacienții vârstnici și foarte vârstnici

Tensiunea arterială crește odată cu vârsta din cauză că arterele își pierd din elasticitate, devin mai rigide, determinând creșterea tensiunii arteriale, lucru poateeste valabil, din pacate chiar și pentru persoanele care au obiceiuri sănătoase pentru inima și se simt in general, bine. Deoarece riscul de a dezvolta hipertensiune arterială este de cel puțin 70% până la vârsta de 80 de ani, tot mai mulți oameni vor fi expuși riscului de a avea probleme de sănătate secundare hipertensiunii arterială.

Cercetătorii au demonstrat că controlul tensiunii arteriale reduce evenimentele cardiovasculare la pacienții vârstnici, chiar și la cei peste 80 de ani. În ciuda progreselor în îngrijire medicală, ratele de control al hipertensiunii rămân, însă, scăzute, în special la populația în vârstă.

Ce este hipertensiunea arterială. Simptome hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială este definită ca tensiunea arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mm Hg și tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mm Hg. 

Intervalul de tensiune arterială pentru bărbați și femei actualizat in 2017 de catre Colegiul American de Cardiologie (ACC) și Asociația Americană a Inimii (AHA)  care au 65 de ani trebuie sa fie  mai mic de 130/80 mm Hg. In anul 2021 s-a emis o noua linie directoare, cum ca tensiunea arterială ideală pentru vârstnicisa fie considerată 120/80 (sistolic/diastolic), interval de referinta care este aceeași si pentru adulții mai tineri.

Intervalul de hipertensiune arterială pentru vârstnici ar începe-  în stadiul 1 al hipertensiunii arteriale,  între tensiunea arterială sistolică130-139 si tensiune arterială diastolică 80-89 mm Hg.

Este evident ca atat cardiologii cat si geriatrii acorda o atentie sporita valorior tensiunii arteriale la varstnici si foarte varstnici si ca mentinerea unui interval cat mai aproape de 120/80 mmHg este esentiala pentru starea generala de sanatate si previne riscul de accident vascular la varstnic, din pacate destul de frecvent.

In plus, hipertensiunea arterială este numită și „ucigașul tăcut” deoarece nu produce foarte multe  simptome sau chiar deloc, ba chiar atunci cand exista pot fi trecute cu vederea sau conbsiderate "firesti" la varstnic. S-ar putea să nu-ți dai seama că suferi de  hipertensiune arterială si de aceea  este esențial să îți măsori tensiunea arterială în mod regulat.

Când apar simptomele, acestea pot include: dureri de cap dimineața, sângerări nazale, ritmuri neregulate ale inimii, modificări ale vederii și zgomote sau bâzâit în urechi. Hipertensiunea arterială severă poate provoca oboseală, ameteala, aparitia de scotoame {musculite" in campul vizual, dar si greață, vărsături, confuzie, anxietate, dureri în piept și tremur muscular.

Nici tensiunea prea scazuta nu este o situatie medicala de dorit, intrucat, in cazurile severe, tensiunea arterială scăzută poate pune chiar viața în pericol. O valoare a tensiunii arteriale sistolice mai mică de 90 de milimetri de mercur (mm Hg) p sau 60 mm Hg pentru cea diastolica este în general considerată tensiune arterială scăzută si necesita abordari terapeutice; una din cauzele generatoare ale acestei situatii pot fi greselile de automedicatie, mai ales la varstnicii cu un anumit grad de tulburare cognitiva, care pot lua din greseala,  de doua ori medicatia, de exemplu. 

Mai multe studii au arătat că tensiunea arterială scăzută la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani  este legată de creșterea mortalității generale, iar această asociere este secundară unei boli grave de bază, care a determinat scăderea tensiunii arteriale și, ulterior, a crescut riscul de deces.

Prevalență hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială afectează mai mult de 50% dintre pacienții cu vârsta 60 de ani sau mai mult și aproximativ 66% dintre cei cu vârsta de 65 ani sau mai mult.

Conform unui studiu1 din 2002 pacienții care sunt normotensivi, cu o tensiune arterială normală, la vârsta de 55 de ani, au un risc de 90% de-a lungul vieții de a dezvolta hipertensiune arterială. 

Valori de referință tensiune arterială la pacienți cu hipertensiune

Valoarea tensiunii arteriale este măsurată în milimetri de mercur (mm Hg) și îngregistrată sub forma a două numere:

•    tensiunea arterială sistolică (maximă) – primul număr sau cel mai mare măsoară presiunea din arterele tale atunci când îți bate inima
•    tensiune arterială diastolică (minimă) – al doilea număr sau cel  mai mic, măsoară presiunea în arterele tale între contracțiile inimii.

Specialiștii recomandă ca majoritatea persoanelor cu vârsta de 65 de ani sau mai mult să își mențină tensiunea arterială sistolică la mai puțin de 130 mmHg. 

Însă, cei cu vârsta de 80 de ani sau mai mult au, adesea, mai multe afecțiuni cronice, pot fi firavi, pot lua mai multe medicamente și pot avea probleme cognitive. Din acest motiv, nu este încă clar dacă riscurile și beneficiile scăderii tensiunii arteriale sistolice la mai puțin de 130 mm Hg sunt aceleași pentru cei cu vârsta de 80 de ani sau mai mult ca pentru persoanele de 65-80 de ani.

Specialiștii recomandă tratament tuturor pacienților cu hipertensiune arterială fără complicații, inclusiv a celor cu vârsta cuprinsă între 65 și 79 de ani, pentru a scădea tensiunea arterială la mai puțin de 130/90 mm Hg.

Pentru pacienții cu vârsta mai mare 80 de ani, cei mai mulți experți recomandă ca țintă de tratament o tensiune arterială sistolică de 130–139 mm Hg, pentru a minimiza efectele secundare ale medicamentelor.

Valorile  tensiunii arteriale peste 180/120 mmHg sunt considerate la nivel de accident vascular cerebral, periculos de ridicate și necesită asistență medicală imediată.

Tratament hipetensiune arterială

Se estimează că 46% dintre adulții cu hipertensiune nu știu că au această afecțiune. De asemenea, mai puțin de jumătate dintre adulții cu hipertensiune arterială sunt diagnosticați și tratați.

Diureticele, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), blocanții receptorilor angiotensinei și blocantele canalelor de calciu sunt eficiente în scăderea tensiunii arteriale.

Colegiul American de Cardiologie (ACC) și Asociația Americană a Inimii (AHA) sugerează că modificările stilului de viață pot fi tot ceea ce este necesar pentru a trata formele mai ușoare de hipertensiune arterială la pacienții vârstnici. 

La pacienții cu hipertensiune arterială rezistentă, se recomandă tratamentul medicamentos. Acesta trebuie început cu cea mai mică doză posibilă și ajustată, crescută treptat în funcție de toleranța pacientului. 

Iata ce trebuie sa faceti pentru ca tratamentul dvs antihipertensiv sa aiba cele mai bune rezultate:

  • medicamentele pentru tensiune arterială trebuie luate la aceeași oră în fiecare zi, ca parte a rutinei zilnice. De exemplu, luați-l dimineața la micul dejun sau seara înainte de rutina de seara.
  • dacă omiteți o doză intr-o zi, din varii motive, nu dublați doza a doua zi.
  • dacă medicamente pentru hipertensiunea arterială functioneaza si aceasta scade, nu inseamna ca nu mai sunteti hipertensiv. Precizati acest lucru medicului de alta specialitate care va prescrie un alt tratament, pentru o infectie urinara de exemplu, pentru a tine cont de eventuale interactiuni
  • mergeti regulat la medicul cardiolog, chiar daca va simtiti bine- schimbările unui stil de viață sănătos si tratamentul sustinut pot impune ajustarea sau  scăderea dozei de care aveți nevoie.
  • ridicati-va pe indelete dintr-o poziție așezată sau culcat, de exemplu pe cot, apoi la marginea patului unde stati cateva secunde și reluati incet activitatea, pentru a da timp sistemului circulator sa se regleze si creierul sa fie vascularizat optim, prevenind amețelile și căderile.
  •  menționați medicului toate suplimentele, vitaminele si ceaiurile pe care le consumati pentru ca vă pot afecta tensiunea arterială si interactiona cu medicatia 
  • aprovizionati-va din timp cu medicamente, înainte de a le epuiza
  • nu intrerupeti medicatia din proprie initiativa chiar daca va simtiti bine si tensiunea este buna; este important să continuați tratamentul, cu excepția cazului în care medicul vă spune să il încetați.
  • inaintea unei interventii chirurgicale, chiar si asa zisa minora- montarea unui implant stomatologic, de exemplu, sau o extractie, discutati cu  medicul dacă ar trebui să luați medicamente pentru tensiunea arterială în ziua operației.

Riscuri hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială este o cauză majoră de deces prematur la nivel mondial.

Mai mult decât atât, dacă nu este tratată, hipertensiune arterială poate duce la atacuri de cord, accident vascular cerebral, boli de rinichi și alte probleme grave, inclusiv riscul de demență.

La pacienții cu vârsta cuprinsă între 40 și 89 de ani, fiecare creștere cu 20 mm Hg a tensiunii arteriale sistolice sau cu 10 mm Hg a tensiunii arteriale diastolice este asociată cu o creștere de două ori a mortalității din cauza bolii cardiace ischemice și o creștere de peste două ori mai mare a mortalității prin accident vascular cerebral.

Studiile clinice care au inclus participanți cu vârsta mai mare de 65 de ani, au arătat, însă, că pacienții care primesc tratament pentru tensiunea arterială crescută au un risc mai mic de accident vascular cerebrale, atac de cord și insuficiență cardiacă congestivă în comparație cu cei cu hipertensiune arterială netratată. 

Totodată, potrivit unui studiu2 din 2020 persoanele cu vârsta de 80 de ani sau mai mult, care își controlează intens tensiunea arterială sistolică la mai puțin de 120 mmHg, au un risc mai scăzut de atacuri de cord, accident vascular cerebral, deces și afectarea ușoară a funcțiilor cognitivă. Însă, au un risc mai crescut de scădere a funcției renale.

Hipertensiunea si riscul de dementa

Un studiu publicat in 2019 în Jurnalul Asociației Medicale Americane realizat de National Institutes of Health. a arata ca scăderea intensivă a tensiunii arteriale nu a redus semnificativ riscul de demență, dar a avut un impact măsurabil asupra deficienței cognitive ușoare, care este un precursor bine stabilit al demenței. 

„Demența continuă să fie o mare provocare pentru sănătatea publică și, pe baza rezultatelor primare ale acestui studiu, încă nu am găsit o strategie de intervenție dovedită să reducă riscul de demență”, a spus Richard J. Hodes, MD, director al Departamentului de Demență si Alzheimer. „Cu toate acestea, rezultatele secundare care arată că scăderea intensivă a tensiunii arteriale poate reduce riscul de MCI, un factor de risc cunoscut pentru demență, ne oferă căi suplimentare de explorat pe calea prevenirii.”

Deficienței cognitiva ușoara este o afecțiune în care oamenii au mai multe dificultăți cu cunoașterea, gândirea, amintirea și raționamentul decât alte persoane de vârsta lor. Demența este o formă mai gravă de pierdere a funcțiilor cognitive care interferează cu viața de zi cu zi. Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență.

Hipertensiunea arterială este foarte frecventă la persoanele cu vârsta peste 60 de ani și este un factor de risc principal pentru boli de inimă, accident vascular cerebral, insuficiență renală și un număr tot mai mare de cercetări sugerează că poate crește riscul de demență mai târziu în viață. O concluzie importantă a acestei cercetări este că scăderea intensivă a tensiunii arteriale sistolice la <120 mmHg țintă  reduce riscul de evenimente cardiovasculare și mortalitate  si este sigură pentru creier.

Prevenire hipertensiune arterială 

Tratarea și prevenirea hipertensiunii arteriale începe cu ajustări ale stilului de viață, cum ar fi miscarea și o dietă bogată în nutrienți. In cazul prevenirii hiperteniunii, este valabil de exemplu, dictonul "o banană pe zi ține hipertensiunea la distanță". Acest fruct este plin de potasiu -- un mineral important care scade tensiunea arterială. Consumul de apă și menținerea unei hidratari adecvate pot ajuta, de asemenea, la menținerea tensiunii arteriale sănătoase, dar si reducerea consumului de sare, menținerea unei greutăți sănătoase, făcând exerciții fizice regulate, consumând alcool cu moderație și renunțând la fumat.

Se recomanda varstnicilor in jur de zece minute de mers rapid sau moderat de trei ori pe zi. Exercițiile fizice scad tensiunea arterială prin reducerea rigidității vaselor de sânge, astfel încât sângele să poată curge mai ușor. Efectele exercițiilor sunt cele mai vizibile în timpul și imediat după antrenament. Scăderea tensiunii arteriale poate fi cea mai semnificativă imediat după antrenament si este necesara hidratarea sustinuta, in cantitati mici,  pe acest parcurs.

Hidratarea corecta la varstnic este deosebit de importanta, lichidele din organism fiind un factor important de mentinere a unei presiuni constante in fluidele circulante. Din paacte varstnicii se deshidrateaza destul de usor. In plus, De asemenea, consumul in cantitati mai mari de apă deodata poate crește brusc  tensiunea arterială la subiecții normali mai în vârstă. Efectul presor al apei orale este un factor de confuzie important, dar nerecunoscut în studiile clinice cu agenți presori și medicamente antihipertensive. de aceca, varstncii trebuie sa se hidrateze continuu si constant in cantitati adecvate, sa consume supe, mancaruri mai bogate in apa, mai putina sare, fructe, vegetale, legume ce asigura o hidratare intracelulara constanta.  Apa imbogatita cu cateva feliute de lămâie conține  mai multe minerale care ajuta la mentinerea hidratarii mai bine de cat apa simpla, de exemplu, si chiar poate fi benefica în scăderea tensiunii arteriale. Calciul și potasiul pot scădea tensiunea arterială la cei care suferă de hipertensiune arterială. Un studiu sugerează că apa cu lămâie poate ajuta la aducerea imediată  la intervalul normal.

Masurarea tensiunii arteriale ar trebui sa faca parte din rutina oricarui varstnic si preferabil sa fie efectuata de doua ori pe zi si notata intr-un jurnal, alaturi de valorile pulsului, indicate de regula pe ecranul tensiometrului, dar si temperatura, masurarea glicemiei daca sunt prezente si astfel de fluctuatii, notarea prezentei scaunului si alte date pe care medicul le poate indica in functie de patologia de baza. Ideal ar fi ca prima măsurătoare să fie dimineața înainte de a mânca sau de a lua orice medicamente, iar a doua seara. De fiecare dată când măsurați, efectuați două sau trei citiri pentru a vă asigura că rezultatele sunt corecte.


 

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:

1.Studiul „Residual lifetime risk for developing hypertension in middle-aged women and men: The Framingham Heart Study.”, publicat în Jama 287.8 (2002): 1003-1010, autori: Vasan, Ramachandran S., et al.
2.Studiul „Intensive vs standard blood pressure control in adults 80 years or older: a secondary analysis of the systolic blood pressure intervention trial.", publicat în Journal of the American Geriatrics Society 68.3 (2020): 496-504, autori: Pajewski, Nicholas M., et al.
NCBI: „Managing Hypertension in the Elderly: A Common Chronic Disease with Increasing Age”, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4046467/#R5 
NCBI: „Hypertension Management in the Elderly: What is the Optimal Target Blood Pressure?”, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6524422/
Health in Aging: „Blood Pressure Control For People Aged 80 And Older: What’s The Right Target?”, https://www.healthinaging.org/blog/blood-pressure-control-for-people-aged-80-and-older-whats-the-right-target/
NHS: „High blood pressure (hypertension)”, https://www.nhs.uk/conditions/high-blood-pressure-hypertension/prevention/ 
WHO: „Hypertension”, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0