Chisturile hepatice - cum se tratează?
Chisturile hepatice - cum se tratează?
Chisturile hepatice - cum se tratează?
1. Din ce cauze apare un chist hepatic?
2. Ce simptome provoacă un chist hepatic?
3. Diagnosticare chisturi hepatice
a. Diagnosticare chist hepatic
b. Diagnosticare chist hidatic
4. Tratament chisturi hepatice
a. Aspirația percutanată a unui chist hepatic
b. Îndepărtarea capsulei unui chist hepatic
c. Excizia unui chist hepatic
d. Complicații chist hepatic
5. Prevenire chisturi hepatice
Chisturile hepatice sunt formațiuni ca niște săculeți, umplute cu lichid, care apar la nivelul ficatului. Aceste excrescențe sunt benigne, ceea ce înseamnă că nu sunt canceroase. De cele mai multe ori, un chist hepatic nu necesită tratament și afectează foarte rar funcțiile hepatice. În cele mai multe cazuri, chisturile de la ficat nu prezintă simptome, dar există și situații în care acestea cresc atât de mult încât pot cauza durere sau disconfort în partea dreaptă a abdomenului. Află din articol ce înseamnă chist hepatic, chist hidatic, ce simptome poți resimți dacă ai chisturi hepatice și ce opțiuni de tratament există.
Din ce cauze apare un chist hepatic?
În general, cauza chisturilor hepatice rămâne necunoscută. Acestea pot apărea la naștere, însă totodată se pot dezvolta de-a lungul timpului. Evoluția este lentă. Chisturi hepatice pot să apară din cauza unei malformații de proveniență necunoscută la nivelul căilor biliare. Bila este un lichid produs de ficat, care contribuie la digestie și care pleacă din ficat către vezica biliară prin căile biliare.
Chisturile hepatice sunt cauzate uneori de infecția cu parazitul echinococ, care se regăsește în grajdurile bovinelor și ovinelor. Pacientul se poate infecta prin consumul unor alimente contaminate sau prin contactul cu fecalele animalelor de case. Uneori câinii pot fi purtători ai echinococului și prezența unui astfel de chist la copii și tineri care au câini implică și suspectarea așa-numitului chist hidatic.
Echinococoza chistică este o boală helmintică larg endemică provocată de infecția cu tenia Echinococcus granulosus transmisă de câini. E. granulosus sunt paraziți comuni în anumite părți ale lumii și sunt prezenți pe fiecare continent, cu excepția Antarcticii. Ca urmare, un număr mare de persoane este afectat de infecție.
După ingestia alimentelor, parazitul poate forma chisturi în diverse părți din organism, dar mai ales în ficat și plămâni, deși este posibilă și localizarea la nivelul osului. Un examen de sânge va fi concludent. În acest caz vorbim de chist hidatic, care necesită îndepărtarea printr-o intervenție chirurgicală care impune precauții speciale, pentru evitarea diseminării parazitului în alte zone abdominale.
Boala polichistică hepatică determină apariția mai multor chisturi la nivelul ficatului. Este o boală moștenită genetic, cu care te naști, însă în general chisturile mai mari apar la maturitate, de aceea această afecțiune este adesea diagnosticată după perioada adolescenței.
Dacă o persoană din familie primește diagnosticul de boala polichistică hepatică, toți membrii familiei ar trebui să fie testați pentru a se verifica dacă nu există această afecțiune. De multe ori, pacienții care suferă de boala polichistică hepatică au în paralel și boală polichistică renală, care determină apariția chisturilor la nivelul rinichilor și crește riscul de hipertensiune și insuficiență renală. Foarte rar, un pacient care suferă de aceste afecțiuni poate avea nevoie de un transplant de ficat sau de rinichi.
Ce simptome provoacă un chist hepatic?
Chisturile hepatice de dimensiuni reduse nu cauzează simptome și pot rămâne nediagnosticate ani la rând. Dacă se măresc, însă, apar durerea și disconfortul. Un chist hepatic mare va cauza totodată și balonare în partea dreaptă a abdomenului. Dacă acest chist începe să sângereze, apare durerea intensă, ascuțită. Statistic vorbind, doar 5% dintre pacienții care au de-a face cu chisturi la ficat au simptome din cauza acestora.
În cazul unui chist hidatic, boala se caracterizează prin creșterea lentă a chistului care apare frecvent în ficat și plămâni. Caracteristicile clinice sunt în principal durerea în cadranul superior drept, senzația de noduli și ficatul sensibil mărit.
Chistul poate fi complicat de infecție sau ruptură și poate duce la o reacție anafilactică. Diagnosticul depinde de suspiciunea clinică. Chisturile apar în două moduri cu simptome generale (sistemice) și cu simptome locale bazate pe locul și organul pe care se instalează larvă. În timp ce anumite chisturi hepatice se vindecă uneori spontan sau în urma antibioterapiei, la persoanele imunodeprimate se observă manifestări clinice mai severe.
Diagnosticare chisturi hepatice
Diagnosticare chist hepatic
Având în vedere că majoritatea acestor chisturi hepatice nu cauzează simptome, formațiunile sunt depistate cu ajutorul ecografiei sau tomografiei computerizate (CT), făcută în alt scop. În cazul în care chisturile sunt simptomatice, medicul va face o tomografie computerizată pentru a vedea ficatul, dar și analize de sânge pentru a exclude varianta infecției parazitare.
În timp ce ecografia hepatică reprezintă cel mai frecvent test, tomografia computerizată și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pot fi, de asemenea, utilizate în diagnosticul chisturilor hepatice. Ecografia poate diferenția, în general, un chist simplu de unul complicat. Chisturile hepatice simple vor apărea ca un spațiu unilocular plin cu lichide. Pereții sunt subțiri și există o îmbunătățire acustică posterioară.
La CT și RMN, chisturile hepatice simple nu se intensifică chiar dacă se utilizează contrast. Chisturile hepatice complicate pot apărea ca leziuni hipoecogene cu pereți neregulați și groși, cu ecouri reprezentând resturile sau noduritatea peretelui.
Diagnosticare chist hidatic
Chisturile echinococice pot apărea adesea ca simple chisturi la imagistică radiologică. Ecografia poate detecta septurile interne caracteristice. Alte constatări caracteristice la imagistică includ nisipul hidatic (cârlige și scolexuri din protoscolice), pliurile interne ale peretelui chistului și separarea membranei hidatice de peretele chistului.
În plus față de imagistică, testarea serologică este în general utilizată pentru diagnosticarea unui chist hidatic. Diagnosticul pentru acesta se bazează pe semne clinice și microbiologice de infecție, precum febră și leucocitoză, trăsături imagistice caracteristice, probe în concordanță cu abcesele obținute prin aspirații, culturi bacteriene de sânge sau puroi, rezultate pozitive la teste imuno-enzimatice împotriva Echinococcus multilocularis.
Tratament chisturi hepatice
De multe ori, tratamentul pentru un chist hepatic nu este necesar. Dacă dimensiunile chisturilor sunt reduse, medicul va recomanda expectativă și controalele regulate, pentru observarea evoluției acestora. Chisturile mai mari de 4 cm în diametru ar trebui monitorizate.
Se pot efectua ecografii de urmărire pentru a monitoriza dimensiunea și stabilitatea chisturilor. Se fac la intervale de 3 și 12 luni. Dacă un chist hepatic este stabil timp de 2 până la 3 ani, nu este nevoie de o monitorizare ecografică suplimentară. Însă dacă dimensiunile chisturilor se modifică, acesta crescând foarte mult, și cauzează dureri sau sângerări, medicul va recomanda tratamentul.
În ceea ce privește chisturile hepatice simptomatice, există trei proceduri comune care pot fie să scadă dimensiunea chistului, fie chiar să îndepărteze chistul cu totul. Aceste proceduri includ:
- aspirația percutanată,
- îndepărtarea capsulei chistului, laparoscopic,
- excizia completă a chistului.
Aspirația percutanată a unui chist hepatic
Aspirația percutanată poate fi efectuată singură sau alături de agenți sclerozanți, cum ar fi alcoolul sau clorhidratul de minociclină. De la sine, aspirația percutanată nu previne recidiva. Cu ajutorul unui agent sclerozant, rata de recurență scade semnificativ. Această metodă este sigură și minim invazivă și constă în înserarea unui tub fin prin abdomen, cu ajutorul căruia se va scoate tot lichidul din chist prin drenaj. Este posibil ca rezultatele să fie unele temporare, iar fluidele să se acumuleze din nou. În această situație, eliminarea chirurgicală a întregului chist este singura opțiune de tratament eficientă.
Îndepărtarea capsulei unui chist hepatic
Deroofing-ul sau îndepărtarea capsulei chistului poate fi efectuat laparoscopic. Există o rată de recurență mult mai mică pentru această metodă, cu dezavantajul unei morbidități mai mari.
Excizia unui chist hepatic
Excizia completă a chistului sau hepatectomia este ultima linie de opțiuni de tratament. Aceste opțiuni sunt mai radicale și ar trebui efectuate numai dacă este necesar. Intervenția chirurgicală este una minim invazivă și nu necesită mai mult de 2‑3 incizii.
Dacă se constată că infecția parazitară este responsabilă pentru apariția acestor chisturi hepatice, medicul va folosi un tratament cu antibiotice pentru eliminarea parazitului. Tratamentul variază de la intervenție chirurgicală la tratamente minim invazive (drenaj percutanat) sau terapii medicale. Chirurgia este încă cea mai bună modalitate de tratament. Drenajul percutan al chistului este o opțiune bună în cazuri selectate. În ultimii 10 ani au fost dezvoltate noi metode sensibile și specifice de diagnostic și abordări terapeutice eficiente împotriva echinococozei.
În cazul în care pacientul care suferă de hepatită C are de-a face cu chisturi la ficat, medicul va recomanda tratamentul necesar. Se preferă eliminarea chirurgicală a chisturilor, pentru reducerea riscurilor.
Complicații chist hepatic
Foarte rar, prezența unor chisturi hepatice poate cauza insuficiență hepatică sau alte complicații similare. Unele chisturi sunt canceroase și tratamentul precoce este vital. Dacă nu sunt tratate, chisturile benigne pot provoca complicații grave, inclusiv infecție - chistul se umple de bacterii și puroi și devine un abces. Dacă abcesul izbucnește în interiorul corpului, există riscul de septicemie.
Prevenire chisturi hepatice
Nefiind cunoscute cauzele care determină apariția majorității chisturilor la nivelul ficatului, nu se cunosc nici metode sigure de prevenire a acestora. Totuși, un stil de viață sănătos poate contribui la menținerea sănătății ficatului. În ce privește scăderea riscului apariției unui chist hidatic, aceasta se poate face prin măsuri de igienă și evitarea contactului cu parazitul care îl provoacă: spălarea corectă a mâinilor după contactul cu animale, sol sau alimente crude, evitarea consumului de apă posibil contaminată, mai ales în zonele rurale, gătirea temeinică a cărnii de oaie sau vită, care poate conține larvele parazitului și deparazitarea periodică a câinilor din gospodărie, care sunt gazde intermediare pentru parazit.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Hepatic Cyst (Archived)
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526052/
PMC - Hydatid Disease: A Radiological Pictorial Review of a Great Neoplasms Mimicker
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10047450/
Studiul „Hydatid Disease: A Radiological Pictorial Review of a Great Neoplasms Mimicker”, apărut în Diagnostics (Basel). 2023 Mar 16;13(6):1127. doi: 10.3390/diagnostics13061127, autori: Sultan Abdulwadoud Alshoabi et al.
Journal of Hepatology - EASL Clinical Practice Guidelines on the management of cystic liver diseases
https://www.journal-of-hepatology.eu/article/S0168-8278(22)00347-6/fulltext
Studiul „EASL Clinical Practice Guidelines on the management of cystic liver diseases”, apărut în Volume 77, Issue 4p1083-1108October 2022, DOI: 10.1016/j.jhep.2022.06.002, autori: European Association for the Study of the Liver
Te-ar mai putea interesa și...
