Artrocenteza - indicatii si contraindicatii

Artrocenteza reprezintă aspirația lichidului sinovial de la nivelul unei articulații, cum ar fi articulația genunchiului. Artrocenteza poate fi făcută în scop diagnostic (pentru a identifica etiologia unei artrite acute) sau în scop terapeutic (pentru a extrage lichidul sinovial acumulat în exces sau pentru a injecta diverse substanțe medicamentoase).

Artrocenteza ghidată ecografic și injectarea de substanțe medicamentoase la nivelul genunchiului sunt superioare artrocentezei și injectării ghidate de repere anatomice și palpare. Rezultatele se cuantifică în durere semnificativ mai mică, un randament mai bun în extragerea lichidului sinovial, decompresie completă a articulației genunchiului și rezultate clinice mai bune.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Indicații pentru artrocenteza genunchiului în scop diagnostic:

Evaluarea artritei monoarticulare
Evaluarea în cazul suspiciunii de artrită septică
Evaluarea tumefacției articulare
Identificarea artropatiei induse de prezența cristalelor la nivel intraarticular
Indicații pentru artrocenteza genunchiului în scop terapeutic:
Reducerea durerii prin aspirarea lichidului sinovial acumulat în exces
Injectarea de medicamente (de exemplu: corticosteroizi, antibiotice sau anestezice)
Evacuarea lichidului septic

Artrocenteza este efectuată de obicei de către medici specializați în domenii care se ocupă de diagnosticul și tratamentul bolilor articulare și musculare. Reumatologii efectuează frecvent artrocenteza, pentru a diagnostica și trata boli inflamatorii și degenerative ale articulațiilor, dar și ortopezii pot realiza procedura pentru a diagnostica și trata afecțiuni articulare, mai ales dacă acestea necesită intervenții suplimentare. În cazuri acute, cum ar fi artrita septică, un medic dintr-o unitate de primiri urgențe poate efectua artrocenteza pentru a preleva lichid sinovial și a confirma infecția, astfel încât să poată începe tratamentul cât mai repede.

STUDII VIITOARE PENTRU GONARTROZĂ

Ce este, mai precis, artrocenteza și pentru ce se recomandă?

Artrocenteza, numită și aspirație articulară, este o procedură medicală prin care lichidul sinovial este extras dintr-o articulație, folosindu-se un ac și o seringă. Lichidul este trimis apoi la un laborator, pentru analiză.

Artrocenteza este în principal folosită pentru a stabili cauza tumefacției (efuziunii articulare). Aceasta mai este numită, în mod frecvent, și „apă la genunchi” și este vorba de acumularea anormală de lichid în interiorul sau în apropierea unei articulații, precum genunchiul. Puncția articulară, așa cum mai este numită artrocenteza, are două scopuri: unul terapeutic și unul de diagnosticare.

Aspirația articulară, adică extragerea lichidului sinovial poate, în același timp, să calmeze durerea și presiunea din acea articulație. Un alt beneficiu al acestei proceduri, după ce lichidul sinovial a fost aspirat, este faptul că pot fi injectate medicamente din clasa corticosteroizilor în acea articulație, folosindu-se același loc pentru injecție care a fost folosit pentru a se efectua artrocenteza. Este o metodă eficientă și, practic, medicul beneficiază de pe urma acestei proceduri „2 în 1”.

Așadar, dacă există suspiciunea unei infecții bacteriene, virale sau fungice la nivelul articulației, artrocenteza permite colectarea lichidului sinovial pentru analiză, ajutând la identificarea agentului patogen. Pacienții cu poliartrită reumatoidă, lupus sau alte afecțiuni autoimune pot necesita artrocenteză pentru a evalua gradul inflamației și tipul de celule prezente în lichidul sinovial. De asemenea, artrocenteza poate confirma prezența cristalelor de acid uric (guta) sau pirofosfat de calciu (pseudoguta) în lichidul sinovial, fiind o metodă sigură pentru diagnosticarea acestor afecțiuni.

În cazul unei acumulări excesive de lichid sinovial, artrocenteza poate reduce presiunea din articulație și poate ameliora simptomele, precum durerea și rigiditatea. Aceasta este indicată în special pentru pacienții cu umflături și disconfort sever la nivelul articulațiilor mari, precum genunchii sau umerii. În cazul pacienților cu afecțiuni precum artrita reumatoidă, artrocenteza poate fi efectuată periodic pentru a monitoriza evoluția bolii și pentru a adapta tratamentul în funcție de rezultatele analizelor lichidului sinovial.

Etapa de testare a lichidului sinovial

În laborator, lichidul sinovial extras este analizat apoi, pentru a se observa anumite caracteristici, precum:

aspectul (lichidul sinovial normal este vâscos, lipicios, are aspect transparent spre galben deschis);
examinarea microscopică (lichidul sinovial este analizat sub microscop, pentru a se detecta prezența globulelor sangvine, cristalelor și bacteriilor);
analiza chimică (lichidul sinovial este testat pentru a se depista glucoză, proteine și lactat dehidrogenază);
alte analize (lichidul sinovial este observat într-un tub special, după o oră, pentru a se vedea formarea unui cheag de fibrină, o proteină formată în timpul coagulării normale a sângelui).

Ce afecțiuni sau boli identifică artrocenteza?

Artrocenteza identifică, în final, cauza tumefacției (cum mai este numită efuziunea articulară sau apa la genunchi) și a umflării articulației și se bazează pe rezultatele obținute în urma analizei lichidului sinovial. Următoarele afecțiuni ori condiții pot fi suspectate sau identificate drept cauză:

artrită septică (o infecție acută a unei articulații cauzată de bacterii, virusuri sau fungi, cel mai frecvent însă de bacterii precum Staphylococcus aureus; infecția produce inflamație severă în articulația afectată, ceea ce poate duce la distrugerea rapidă a cartilajului și a oaselor din jur, dacă nu este tratată prompt; artrita septică este o afecțiune gravă și necesită intervenție medicală de urgență)
alte surse de artrită infecțioasă, tuberculoză, infecții fungice, boala Lyme
artropatii cu cristale formate în articulație, gută și pseudogută
afecțiuni reumatice
osteoartrită (așa cum mai este numită artroza)
un traumatism
hemartroză (sângerarea în interiorul spațiului articular).

Cum te pregătești pentru artrocenteză?

Pentru a te pregăti în mod optim pentru artrocenteză, este important să urmezi câțiva pași simpli care pot reduce riscurile și pot contribui la succesul procedurii.

Spune-i medicului despre toate medicamentele pe care le iei, în special anticoagulante (cum ar fi warfarina, heparina) sau antiinflamatoare nesteroidiene (cum ar fi aspirina, ibuprofenul), deoarece acestea pot crește riscul de sângerare. Medicul poate recomanda ajustarea temporară a tratamentului înainte de procedură. Informează-l și despre orice alergie cunoscută, inclusiv la anestezice locale sau alte medicamente folosite în timpul procedurii.

Evită alimentele și lichidele înainte de procedură, dacă e necesar. În majoritatea cazurilor, artrocenteza nu necesită anestezie generală, deci restricțiile alimentare nu sunt obligatorii. Totuși, unele clinici recomandă evitarea meselor copioase înainte de procedură, mai ales dacă urmează să primești un sedativ ușor.

Îmbracă-te în haine confortabile, deci poartă haine care să permită accesul ușor la articulația afectată (cum ar fi pantaloni scurți sau care se ridică ușor sau o cămașă cu mânecă scurtă, în funcție de zona vizată). Astfel, te vei simți mai confortabil și procedura va decurge mai ușor.

Pregătește-te pentru o perioadă de repaus după procedură. După artrocenteză, medicul îți poate recomanda să eviți activitățile fizice intense pentru o perioadă scurtă. Planifică-ți programul astfel încât să ai timp pentru odihnă, mai ales în ziua procedurii. Dacă ai primit anestezie locală sau un sedativ, poate fi recomandat să ai pe cineva care să te însoțească acasă.

Dacă ai nelămuriri despre cum se desfășoară artrocenteza, riscurile și beneficiile ei, discută-le cu medicul înainte. Este important să fii informat și să te simți confortabil cu procedura.

Efecte secundare artrocenteză

Artrocenteza este considerată o procedură relativ sigură, însă, ca orice intervenție medicală, poate avea unele efecte secundare și riscuri:

Durere și disconfort

Unele persoane pot simți durere sau disconfort în timpul și după procedură. Aceasta este de obicei temporară și poate fi gestionată cu analgezice ușoare.

Infecție

Există un risc mic de infecție la locul puncției, chiar dacă se folosesc tehnici sterile. Semnele infecției pot include roșeață, căldură, umflături și febră, iar în cazuri grave necesită tratament cu antibiotice.

Sângerare

Pot apărea sângerări minore la locul puncției, mai ales dacă pacientul ia medicamente anticoagulante. Riscul de sângerare este mai mare pentru cei cu tulburări de coagulare.

Umflături și echimoze (vânătăi)

Umflătura și vânătăile locale sunt comune după artrocenteză, dar sunt, de obicei, temporare și dispar de la sine în câteva zile.

Rigiditate sau dificultăți de mișcare

După procedură, unii pacienți pot resimți rigiditate în articulație. Aceasta este, de obicei, temporară și dispare pe măsură ce articulația se vindecă.

Reacții adverse la anestezic

Dacă se folosește un anestezic local, există riscul reacțiilor alergice, deși acestea sunt rare. De asemenea, anestezicul poate cauza amorțeală temporară în zona injectată.

Leziuni la nivelul structurilor articulare

Rareori, acul poate cauza o leziune minoră la nivelul cartilajului, osului sau ligamentelor. De aceea, este important ca procedura să fie realizată de un specialist experimentat.

Riscul de reactivare a simptomelor inflamatorii

În cazuri rare, puncția poate cauza o reactivare a inflamației articulare (sinovită reactivă), ducând la creșterea temporară a durerii și a umflăturilor.

În general, artrocenteza este bine tolerată și efectele secundare sunt minime. Totuși, este important să informezi medicul despre orice problemă de sănătate preexistentă (mai ales afecțiuni de coagulare sau alergii) și să monitorizezi semnele de infecție după procedură.

Artrocenteza: contraindicații

Contraindicațiile acestei proceduri medicale includ: prezența bacteriilor în sânge; articulațiile inaccesibile; protezele articulare; o infecție care se suprapune peste țesuturile moi. Efuziunile articulare mari (când tumefacția are dimensiuni mari) pot avea loc și pot să necesite puncții articulare repetate.

Artrocenteza poate ajuta medicul să distingă, să facă diferența între artropatiile inflamatoare și afecțiunile care sunt caracterizate de formarea cristalelor ori să distingă între acestea și gonartroză (artroza la genunchi). Dacă este descoperită hemartroză după un traumatism, aceasta poate indica prezența unei fracturi sau a altei probleme anatomice.

Din fericire, genunchiul este articulația cel mai frecvent aspirată prin artrocenteză și cel mai ușor de aspirat când vine vorba despre lichidul sinovial. Cere sfatul medicului tău în privința acestei proceduri.

NEWSLETTER DOC DEDICAT

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Arthrocentesis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557805/
Science Direct - Arthrocentesis
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/arthrocentesis

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...