Steatoza hepatică: cum se manifestă și cum se tratează
Rezumat: Steatoza hepatică înseamnă acumularea excesivă de grăsime în ficat. Afecțiunea este asociată frecvent cu excesul ponderal, diabetul de tip 2, colesterolul crescut sau consumul de alcool.
Un ficat gras poate să nu provoace simptome, fiind descoperit întâmplător la analize ori ecografie. Tratamentul urmărește scăderea în greutate, alimentația echilibrată, mișcarea și controlul bolilor metabolice.
Netratată, steatoza poate evolua spre steatohepatită, fibroză, ciroză și alte complicații.
1. Ce este steatoza hepatică (ficat gras)?
2. Tipuri de steatoză hepatică
3. Cauzele și factorii de risc pentru ficat gras
4. Cum se manifestă steatoza hepatică?
a. Oboseala și lipsa de energie
b. Disconfortul sau durerea în partea dreaptă a abdomenului
c. Semnele bolii hepatice avansate
d. De ce steatoza poate evolua fără simptome?
5. Cum se stabilește diagnosticul de steatoză?
6. Cum se tratează ficatul gras?
a. Scăderea în greutate și schimbarea alimentației
b. Mișcarea și controlul factorilor metabolici
c. Medicamente pentru ficatul gras
d. Tratamentul bolilor asociate
7. Ce alimente sunt recomandate în steatoza hepatică?
8. Ce alimente și băuturi trebuie limitate dacă ai ficat gras?
9. Cum se poate preveni steatoza hepatică?
10. Concluzie
1. Ce este steatoza hepatică (ficat gras)?
Steatoza hepatică este acumularea unei cantități excesive de grăsime în celulele ficatului. Termenul popular folosit pentru această problemă este „ficat gras”.
O cantitate mică de grăsime poate exista în ficat fără să provoace probleme. Când acumularea devine importantă, poate afecta funcționarea organului și poate favoriza apariția inflamației.
Ficatul are roluri esențiale în prelucrarea nutrienților, producerea bilei, depozitarea energiei și eliminarea unor substanțe din organism. Steatoza poate perturba treptat aceste funcții, mai ales dacă evoluează spre fibroză sau ciroză.
În prezent, boala asociată cu excesul ponderal, diabetul și alți factori metabolici este numită boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice, prescurtat MASLD. În trecut era cunoscută drept boală hepatică grasă non-alcoolică.
Steatoza simplă presupune prezența grăsimii, fără inflamație hepatică importantă. Unele persoane dezvoltă însă steatohepatită, numită MASH, în care apar inflamația și afectarea celulelor hepatice.
Steatohepatita poate determina formarea țesutului cicatricial, proces numit fibroză. În timp, fibroza severă poate evolua spre ciroză, insuficiență hepatică sau cancer hepatic, deși nu toate persoanele cu ficat gras ajung în aceste stadii.
2. Tipuri de steatoză hepatică
Steatoza hepatică metabolică apare la persoanele care au cel puțin un factor de risc cardiometabolic. Printre aceștia se numără excesul ponderal, glicemia crescută, tensiunea arterială mare și valorile modificate ale grăsimilor din sânge.
O altă formă este boala hepatică asociată consumului de alcool.
Unele persoane prezintă atât factori metabolici, cât și un consum de alcool care contribuie la afectarea ficatului.
Mai rar, acumularea grăsimii poate fi legată de anumite medicamente, pierderea rapidă în greutate, malnutriție, intervenții chirurgicale, boli genetice sau alte afecțiuni.
Steatoza apărută în timpul sarcinii este rară, dar poate reprezenta o urgență medicală.
3. Cauzele și factorii de risc pentru ficat gras
Rezistența la insulină este unul dintre principalele mecanisme implicate în steatoza metabolică. Organismul nu mai răspunde eficient la insulină, iar ficatul primește și produce mai mulți acizi grași, care se pot acumula în celulele hepatice.
Excesul de greutate, în special grăsimea acumulată în jurul taliei, crește riscul. Totuși, steatoza poate apărea și la persoane cu o greutate considerată normală.
Diabetul de tip 2 este strâns legat de ficatul gras. Persoanele cu diabet prezintă și un risc mai mare de steatohepatită, fibroză avansată și complicații cardiovasculare.
Alți factori de risc sunt trigliceridele crescute, colesterolul modificat, hipertensiunea arterială, sindromul metabolic, apneea obstructivă în somn și sindromul ovarelor polichistice.
Alimentația cu multe băuturi îndulcite, dulciuri, produse ultraprocesate și grăsimi saturate poate favoriza surplusul caloric și acumularea grăsimii în ficat.
Sedentarismul contribuie la rezistența la insulină și la creșterea în greutate. Riscul este mai mare când lipsa mișcării se asociază cu o alimentație dezechilibrată și cu predispoziție genetică.
Consumul de alcool trebuie evaluat sincer. Chiar și când diagnosticul principal este steatoză metabolică, alcoolul poate agrava afectarea hepatică și poate crește riscul de progresie.
Vârsta înaintată și istoricul familial pot influența riscul de fibroză, dar ficatul gras apare și la adulți tineri, adolescenți sau copii.
Unele medicamente pot favoriza steatoza în anumite situații. Tratamentul prescris nu trebuie întrerupt fără recomandarea medicului, deoarece beneficiile sale pot fi mai importante decât riscul hepatic.
4. Cum se manifestă steatoza hepatică?
a. Oboseala și lipsa de energie
Cele mai multe persoane cu steatoză nu au simptome specifice. Atunci când manifestările apar, oboseala și senzația de lipsă de energie sunt printre cele mai frecvente.
Oboseala nu indică automat existența unui ficat gras. Ea poate apărea în anemie, afecțiuni tiroidiene, tulburări de somn, depresie, infecții sau numeroase alte probleme.
Persoana nu poate aprecia severitatea steatozei după intensitatea oboselii. O boală avansată poate exista cu simptome discrete, iar o oboseală accentuată poate avea o altă cauză.
b. Disconfortul sau durerea în partea dreaptă a abdomenului
Unele persoane simt presiune, jenă sau durere surdă în partea superioară dreaptă a abdomenului, sub coaste. Disconfortul poate fi asociat cu mărirea ficatului.
Durerea abdominală nu este specifică steatozei. Problemele vezicii biliare, afecțiunile digestive, durerile musculare sau alte boli hepatice pot produce manifestări asemănătoare.
O durere intensă sau apărută brusc nu trebuie pusă automat pe seama unui ficat gras. Este necesară evaluarea medicală, mai ales dacă apar febră, vărsături, icter sau stare generală alterată.
c. Semnele bolii hepatice avansate
Când boala evoluează spre ciroză, pot apărea îngălbenirea pielii și a ochilor, umflarea abdomenului, edeme la picioare, mâncărimi, pierderea masei musculare și apariția ușoară a vânătăilor.
Alte semne posibile sunt vasele mici vizibile pe pielea trunchiului, roșeața palmelor, scăderea poftei de mâncare și pierderea neintenționată în greutate.
Confuzia, somnolența neobișnuită, vărsăturile cu sânge sau scaunele foarte închise la culoare pot indica o complicație gravă. Aceste simptome necesită asistență medicală de urgență.
d. De ce steatoza poate evolua fără simptome?
Ficatul are o capacitate mare de adaptare și poate continua să funcționeze în ciuda acumulării grăsimii sau a unor leziuni. Din această cauză, steatoza este frecvent descoperită întâmplător.
Analizele hepatice pot fi normale chiar dacă există ficat gras sau fibroză. Valorile normale ale transaminazelor nu exclud automat o boală hepatică semnificativă.
Persoanele cu diabet de tip 2, obezitate sau mai mulți factori metabolici pot avea nevoie de evaluarea riscului de fibroză chiar în absența simptomelor.
5. Cum se stabilește diagnosticul de steatoză?
Diagnosticul începe cu istoricul medical. Medicul întreabă despre greutate, alimentație, activitate fizică, consum de alcool, medicamente, suplimente și existența bolilor metabolice.
Analizele pot include transaminazele, gama-glutamiltransferaza, bilirubina, glicemia, hemoglobina glicozilată, colesterolul și trigliceridele. Sunt evaluate și alte posibile cauze ale afectării hepatice.
Ecografia abdominală poate identifica acumularea grăsimii, dar nu stabilește întotdeauna precis gradul de inflamație sau fibroză. O ecografie normală nu exclude complet o steatoză ușoară.
Medicul poate calcula scorul FIB-4 pe baza vârstei, transaminazelor și numărului de trombocite. Acesta ajută la estimarea probabilității unei fibroze avansate, dar rezultatul trebuie interpretat în context clinic.
Elastografia măsoară rigiditatea ficatului și poate ajuta la evaluarea fibrozei. Unele aparate estimează și cantitatea de grăsime hepatică.
Rezonanța magnetică poate oferi o măsurare mai precisă a grăsimii și rigidității ficatului, dar nu este necesară pentru fiecare persoană.
Biopsia hepatică presupune prelevarea unei mici mostre de țesut. Este folosită selectiv, când diagnosticul este incert, există suspiciunea unei steatohepatite sau rezultatul ar putea modifica tratamentul.
6. Cum se tratează ficatul gras?
a. Scăderea în greutate și schimbarea alimentației
Schimbarea stilului de viață rămâne baza tratamentului. La persoanele supraponderale, o scădere treptată și susținută în greutate poate reduce grăsimea din ficat și poate ameliora inflamația.
Slăbirea trebuie făcută treptat, printr-un plan adaptat stării de sănătate. Curele extreme și înfometarea nu reprezintă soluții sigure și pot fi greu de menținut.
Operația metabolică sau bariatrică poate fi luată în considerare la anumite persoane cu obezitate. Aceasta nu este indicată tuturor și necesită evaluare multidisciplinară.
b. Mișcarea și controlul factorilor metabolici
Exercițiile fizice pot reduce grăsimea hepatică chiar dacă greutatea nu se modifică semnificativ. Sunt utile atât activitățile aerobice, cât și exercițiile de forță.
Pentru majoritatea adulților sunt recomandate cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Programul trebuie adaptat vârstei, condiției fizice și bolilor existente.
Activitățile pot include mers alert, ciclism, înot, dans sau exerciții efectuate acasă. Este importantă și reducerea perioadelor lungi petrecute pe scaun.
Controlul glicemiei, tensiunii, colesterolului și trigliceridelor reduce riscul cardiovascular. Bolile inimii și vaselor reprezintă o cauză importantă de îmbolnăvire la persoanele cu steatoză metabolică.
c. Medicamente pentru ficatul gras
Nu orice persoană cu steatoză simplă are nevoie de medicamente pentru ficatul gras. Tratamentul medicamentos se alege în funcție de prezența steatohepatitei, gradul de fibroză și bolile asociate.
Resmetirom a primit în SUA aprobare accelerată pentru adulții cu steatohepatită metabolică fără ciroză și fibroză moderată sau avansată. Se administrează împreună cu dieta și mișcarea, sub supraveghere medicală.
În 2025, semaglutida a primit în SUA aprobare accelerată pentru adulții cu steatohepatită metabolică și fibroză moderată sau avansată. Indicația, contraindicațiile și disponibilitatea pot diferi între țări.
Ambele medicamente menționate sunt aprobate și în Uniunea Europeană, însă numai pentru anumite persoane cu steatohepatită metabolică (MASH) și fibroză hepatică, nu pentru orice caz de ficat gras.
Vitamina E și pioglitazona pot fi luate în considerare în anumite cazuri atent selectate. Nu sunt potrivite tuturor și pot avea riscuri, de aceea nu trebuie administrate fără recomandarea specialistului.
d. Tratamentul bolilor asociate
Diabetul, obezitatea, hipertensiunea și tulburările grăsimilor din sânge trebuie tratate conform recomandărilor medicale. Controlul lor protejează atât ficatul, cât și inima, rinichii și vasele de sânge.
Statinele pot fi folosite pentru reducerea riscului cardiovascular la multe persoane cu steatoză, dacă medicul le recomandă. Existența unui ficat gras nu reprezintă automat o contraindicație pentru aceste medicamente.
Persoanele cu apnee în somn pot avea nevoie de tratament specific. Somnul insuficient și apneea netratată pot agrava dezechilibrele metabolice.
Consumul de alcool trebuie discutat individual. În cazul fibrozei avansate sau cirozei, medicul poate recomanda evitarea completă a alcoolului.
7. Ce alimente sunt recomandate în steatoza hepatică?
Modelul alimentar mediteraneean este frecvent recomandat. Acesta include legume, fructe în porții potrivite, leguminoase, cereale integrale, pește, nuci, semințe și ulei de măsline.
Apa este principala băutură recomandată. Cafeaua neîndulcită a fost asociată în studii cu un risc hepatic mai mic, dar nu reprezintă un tratament și nu este potrivită tuturor.
8. Ce alimente și băuturi trebuie limitate dacă ai ficat gras?
Trebuie limitate băuturile îndulcite, inclusiv sucurile carbogazoase, ceaiurile îndulcite și băuturile energizante. Acestea aduc rapid cantități mari de zahăr și calorii.
Dulciurile, produsele de patiserie, biscuiții și cerealele foarte îndulcite trebuie consumate rar. Același lucru este valabil pentru porțiile mari de pâine albă, orez alb și alte produse rafinate.
Se recomandă limitarea grăsimilor saturate din mezeluri, carne grasă, unt, smântână, brânzeturi foarte grase și produse de tip fast-food. Citirea etichetelor ajută la alegerea unor variante mai simple.
Alcoolul poate agrava ficatul gras. Cantitatea considerată acceptabilă diferă în funcție de stadiul bolii, sex, medicație și alte probleme medicale, de aceea este necesară recomandarea medicului.
9. Cum se poate preveni steatoza hepatică?
Prevenția presupune menținerea unei greutăți potrivite, o alimentație echilibrată și activitate fizică regulată. Schimbările mici și constante sunt mai utile decât curele drastice, urmate doar temporar.
Greutatea și circumferința taliei trebuie urmărite periodic. Creșterea grăsimii abdominale poate apărea înainte ca indicele de masă corporală să se modifice mult.
Glicemia, tensiunea, colesterolul și trigliceridele trebuie verificate conform recomandărilor medicale. Depistarea precoce a dezechilibrelor permite intervenția înainte de apariția complicațiilor.
Alcoolul trebuie consumat cu prudență sau evitat, în funcție de riscul individual.
Medicamentele și suplimentele trebuie administrate responsabil. Produsele „naturale” nu sunt automat lipsite de riscuri pentru ficat.
10. Concluzie
Steatoza hepatică este o afecțiune frecventă, care poate evolua mult timp fără simptome. Un ficat gras nu trebuie ignorat, deoarece unele persoane pot dezvolta inflamație, fibroză și ciroză.
Tratamentul se bazează pe scăderea în greutate, alimentație echilibrată, activitate fizică și controlul diabetului, tensiunii și colesterolului.
Există și medicamente pentru ficatul gras aprobate pentru anumite persoane cu steatohepatită și fibroză. Acestea nu sunt tratamente universale și trebuie prescrise după evaluare medicală.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce să faci dacă ai ficat gras?
Răspuns: Mergi la medic pentru evaluarea cauzei și a fibrozei, controlează greutatea și bolile metabolice, adoptă o alimentație echilibrată și fă mișcare regulat.
Întrebare: Ce alimente sunt bune pentru steatoză hepatică?
Răspuns: Sunt recomandate legumele, leguminoasele, cerealele integrale, peștele, nucile, semințele, fructele în porții potrivite și uleiul de măsline.
Întrebare: Steatoza hepatică se poate vindeca?
Răspuns: Steatoza simplă se poate reduce semnificativ, mai ales prin scădere în greutate, mișcare, alimentație echilibrată și controlul factorilor metabolici.
Întrebare: Ce simptome apar când ai ficat gras?
Răspuns: De cele mai multe ori nu apar simptome. Unele persoane pot avea oboseală sau disconfort în partea superioară dreaptă a abdomenului.
Întrebare: Există medicamente pentru ficatul gras?
Răspuns: Există tratamente aprobate pentru anumite forme de steatohepatită cu fibroză, dar nu toate persoanele cu steatoză au nevoie de medicamente.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Medicines Agency - Rezdiffra
https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/rezdiffra
European Medicines Agency – Kayshild
https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/kayshild
Journal of Hepatology - EASL–EASD–EASO Clinical Practice Guidelines on the management of metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease (MASLD)
https://www.journal-of-hepatology.eu/article/S0168-8278(24)00329-5/fulltext
Studiul „EASL–EASD–EASO Clinical Practice Guidelines on the management of metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease (MASLD)”, apărut în Journal of Hepatology, Volume 81, Issue 3, p 492-542, September 2024, autori: Tacke F, Horn P et al.
Te-ar mai putea interesa și...
