Potrivit unui studiu, chiar si o singura masa bogata in grasimi poate sa dauneze ficatului
1. Ce se întâmplă în organism după o singură masă bogată în grăsimi?
2. Grăsimi saturate versus grăsimi nesaturate: nu toate grăsimile sunt la fel
3. De la o masă ocazională la boală cronică: ficatul gras
4. Ce rol au zahărul și carbohidrații în povestea legată de grăsimi?
5. Cum îți dai seama că ficatul ar putea avea de suferit?
6. Cum protejăm sănătatea ficatului fără a elimina complet grăsimile?
Tot mai multe articole și recomandări vorbesc despre sănătatea ficatului, despre ficat gras și despre rolul pe care îl au grăsimile din alimentație. De obicei ne gândim că problemele apar doar dacă mâncăm nesănătos mai multă vreme. Totuși, cercetările recente arată că chiar și o singură masă bogată în grăsimi poate să influențeze ficatul pe termen scurt, iar dacă astfel de mese se repetă, riscul de boli crește semnificativ.
Ficatul este „uzina chimică” a organismului: procesează nutrienții, filtrează toxinele, produce bilă pentru digestie, ajută la reglarea zahărului din sânge și a colesterolului. Când îi dăm cantități mari de grăsimi, mai ales grăsimi saturate, îl punem să lucreze la capacitate maximă. În timp, aceste suprasolicitări repetate pot afecta serios sănătatea ficatului.
Ce se întâmplă în organism după o singură masă bogată în grăsimi?
Cercetările care au folosit metode moderne de imagistică (rezonanță magnetică și spectroscopie) au arătat că după o singură masă bogată în grăsimi crește vizibil cantitatea de grăsime depozitată în celulele ficatului. Acest fenomen poartă numele de „depunere ectopică de lipide” – adică grăsimi depozitate acolo unde nu ar trebui, cum ar fi în ficat sau mușchi. Concret, ce se întâmplă după o masă plină de grăsimi:
grăsimile din mâncare sunt absorbite în intestin și transportate prin sânge;
o parte ajung în celulele de grăsime (țesutul adipos), dar o cantitate importantă este preluată de ficat;
ficatul trebuie să „aleagă”: arde aceste grăsimi pentru energie sau le depozitează sub formă de trigliceride;
dacă masa este foarte bogată în grăsimi și calorii, ficatul nu reușește să ardă tot și apare o creștere tranzitorie a grăsimii hepatice.
Studiile arată că, la câteva ore după o masă foarte grasă, conținutul de grăsime din ficat este mai mare, chiar și la persoane tinere și altfel sănătoase.
Însă, la o persoană sănătoasă, ficatul poate să-și revină dacă astfel de excese sunt rare și dacă restul meselor sunt echilibrate. Vestea mai puțin bună este că, atunci când mesele foarte bogate în grăsimi devin un obicei zilnic sau de câteva ori pe săptămână (fast-food, prăjeli, carne grasă, deserturi bogate în grăsimi și zahăr), depozitele de grăsime din ficat tind să crească în timp și să se mențină.
Grăsimi saturate versus grăsimi nesaturate: nu toate grăsimile sunt la fel
Când vorbim despre grăsimi, contează foarte mult nu doar cantitatea, ci și tipul de grăsime consumată.
Grăsimile saturate se găsesc în principal în:
carne roșie grasă și mezeluri;
unt, smântână grasă, brânzeturi grase;
multe produse de patiserie și prăjituri cu mult unt sau margarină;
o parte dintre produsele tip fast-food prăjite în ulei refolosit.
Grăsimile nesaturate sunt, în general, considerate mai prietenoase cu sănătatea ficatului:
ulei de măsline, ulei de rapiță, ulei de floarea-soarelui presat la rece;
pește gras (somon, macrou, sardine) – bogat în Omega-3;
nuci, migdale, semințe (de floarea-soarelui, dovleac, in, chia);
avocado.
Analize recente au arătat că grăsimile saturate cresc mult mai mult grăsimea din ficat decât grăsimile nesaturate, chiar și atunci când numărul total de calorii este similar. Când oamenii au avut diete bogate în grăsimi saturate, conținutul de grăsime hepatică, rezistența la insulină și anumiți compuși dăunători au crescut mult mai mult decât în diete bogate în grăsimi nesaturate
De la o masă ocazională la boală cronică: ficatul gras
Dacă o singură masă bogată în grăsimi poate să crească temporar grăsimea din ficat, repetarea frecventă a acestor mese, pe fundalul unei alimentații hipercalorice și al sedentarismului, crește riscul de boală de ficat gras asociată cu metabolismul, inflamație hepatică (steatohepatită), în timp, fibroză și chiar ciroză la unele persoane. Datele recente arată că boala de ficat gras afectează peste 30% din populație la nivel mondial și este în creștere. Sănătatea ficatului este strâns legată de:
excesul de calorii și grăsimi saturate;
zaharuri în exces (mai ales fructoză și băuturi îndulcite);
kilograme în plus, în special grăsimea abdominală;
sedentarism.
Instituții medicale importante recomandă clar: pentru a proteja ficatul, e esențial să reducem grăsimile saturate și să le înlocuim pe cât posibil cu grăsimi nesaturate, să limităm zahărul și să menținem o greutate sănătoasă. Prin urmare, mesajul nu este că o singură masă grasă „distruge” automat ficatul, ci că:
arată cât de repede poate reacționa ficatul la excesul de grăsimi;
ne face să înțelegem că, dacă aceste mese devin frecvente, depozitele de grăsime pot rămâne crescute;
în timp, acest lucru poate să ducă la boală de ficat gras și la probleme serioase de sănătate a ficatului.
Ce rol au zahărul și carbohidrații în povestea legată de grăsimi?
Surprinzător, nu doar grăsimile contează. Cercetările arată că zahărul (mai ales fructoza din băuturi îndulcite și dulciuri) forțează ficatul să transforme excesul de zahăr în grăsime. Această grăsime ajunge să se depoziteze chiar în ficat. Ce înseamnă asta practic? O masă foarte bogată în grăsimi saturate combinată cu băuturi zaharoase sau deserturi bogate în zahăr este cea mai „toxică” pentru ficat.
Ficatul primește simultan multe grăsimi de procesat, mult zahăr de transformat în grăsime, iar rrezultatul este o încărcare maximă, cu risc mare de depunere de grăsime și stres oxidativ. De aceea, când ne gândim la sănătatea ficatului, nu trebuie să ne uităm doar la câte grăsimi mâncăm, ci și la cât zahăr și câți carbohidrați rafinați consumăm la aceeași masă.
Cum îți dai seama că ficatul ar putea avea de suferit?
Problema cu ficatul este că de multe ori nu „doare” la început. Multe persoane cu ficat gras nu au simptome evidente. Totuși, unele semne pot sugera că sănătatea ficatului nu este la nivel optim: oboseală permanentă, lipsă de energie; disconfort vag sub coaste, în partea dreaptă; balonare frecventă, digestie grea; analize de sânge cu enzime hepatice ușor crescute; circumferință abdominală crescută, asociată cu nivel mare de trigliceride. Aceste semne nu înseamnă automat boală de ficat, dar sunt un motiv bun să discutăm cu medicul de familie sau cu un specialist. Analizele de sânge și ecografia pot arăta dacă, în timp, ficatul a acumulat prea multă grăsime.
Cum protejăm sănătatea ficatului fără a elimina complet grăsimile?
Nu este realist (și nici sănătos) să eliminăm complet grăsimile din alimentație. Avem nevoie de ele pentru absorbția vitaminelor liposolubile, producția unor hormoni, dar și pentru energie și protecția celulelor. Scopul este să protejăm sănătatea ficatului prin limitarea grăsimilor saturate, creșterea aportului de grăsimi nesaturate, găsirea unui echilibru caloric și controlul greutății și limitarea zahărului și a băuturilor îndulcite cu zahăr:
reduceți cantitatea de carne roșie grasă, cârnați, salamuri, bacon;
limitați prăjelile frecvente, cartofii prăjiți, șnițelele pane;
fiți atenți la produsele de patiserie și prăjituri cu mult unt/margarină.
folosiți ulei de măsline sau alte uleiuri vegetale de calitate, cu măsură;
introduceți pește gras de 1–2 ori pe săptămână;
consumați nuci, semințe, migdale în porții mici, ca gustare.
chiar și grăsimile nesaturate îngrașă dacă sunt consumate în exces, ceea ce afectează indirect ficatul;
scăderea în greutate cu doar 5–10% poate îmbunătăți considerabil sănătatea ficatului la persoanele cu ficat gras.
sucurile, ceaiurile îndulcite, energizantele și deserturile concentrate pun presiune pe ficat la fel de mult ca grăsimile saturate.
Exemple de mese: aceeași calorii, impact diferit asupra ficatului
Pentru a înțelege mai clar diferența dintre grăsimi saturate și grăsimi nesaturate, gândiți-vă la două tipuri de prânz, cu calorii relativ similare:
Masă bogată în grăsimi saturate
- burger mare cu carne grasă + brânză topită + sosuri bogate în maioneză;
- cartofi prăjiți în ulei refolosit;
- cola mare îndulcită.
Această combinație aduce:
multe grăsimi saturate;
multe calorii concentrate;
zahăr în exces.
Pentru ficat, este o „furtună perfectă”: crește depozitarea de grăsime, se favorizează inflamația, se stresează metabolismul zahărului.
Masă cu grăsimi nesaturate, prietenoasă cu sănătatea ficatului
- salată mare cu legume colorate și fasole, năut sau linte;
- o porție de somon la cuptor, stropit cu ulei de măsline;
- apă.
Această variantă conține:
mai multe grăsimi nesaturate, inclusiv Omega-3 din pește;
fibre, care ajută la controlul zahărului din sânge;
multe vitamine și antioxidanți.
Impactul asupra sănătății ficatului este mult mai blând: ficatul nu este bombardat cu grăsimi saturate, iar riscul de depunere excesivă de grăsime scade.
În concluzie, ficatul este un organ extrem de adaptabil. O persoană sănătoasă nu va face ciroză de la un singur burger cu cartofi prăjiți. Problema apare când mesele bogate în grăsimi devin o obișnuință și deci persoana mănâncă așa de câteva ori pe săptămână, luni și ani la rând.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Ultra-processed food consumption and non-alcoholic fatty liver disease, metabolic syndrome and insulin resistance: A systematic review
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2589555923002951
Studiul „Ultra-processed food consumption and non-alcoholic fatty liver disease, metabolic syndrome and insulin resistance: A systematic review”, apărut în JHEP Reports
Volume 6, Issue 1, January 2024, 100964, https://doi.org/10.1016/j.jhepr.2023.100964, autori: Laura Sol Grinshpan et al.
The Impact of Macronutrient Intake on Non-alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD): Too Frontiers - Much Fat, Too Much Carbohydrate, or Just Too Many Calories?
https://www.frontiersin.org/journals/nutrition/articles/10.3389/fnut.2021.640557/full
Studiul „The Impact of Macronutrient Intake on Non-alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD): Too Much Fat, Too Much Carbohydrate, or Just Too Many Calories?”, apărut în Front. Nutr., 16 February 2021, Sec. Nutrition and Metabolism, Volume 8 - 2021 | https://doi.org/10.3389/fnut.2021.640557, autori: Theresa Hydes et al.
Te-ar mai putea interesa și...
