Noile medicamente pentru diabet: beneficii, riscuri, atentionari

Noi medicamente hipoglicemiante, cum sunt agoniştii receptorului peptidei 1 asemănătoare glucagonului (GLP-1RA), inhibitorii dipeptidil peptidazei-4 (DPP-4i) şi inhibitorii co-transportatorului 2 de sodiu-glucoză (SGLT-2i) oferă în ultimii ani mai multe opţiuni pentru tratamentul diabetului de tip 2. Iată ce spun studiile despre aceste medicamente pentru diabet în ce privește beneficiile și riscurile.

Potrivit celei mai recente ediții a Atlasului Diabetului realizat de Federația Internațională a Diabetului (IDF), peste 500 de milioane de adulți cu vârste între 20 și 79 de ani trăiesc cu diabet zaharat și se estimează că acest număr va crește la 643 milioane până în 2030, respectiv 783 milioane până în 2045. În Europa, 1 din 11 adulți (61 de milioane) trăiește cu diabet. La nivelul anului 2021, diabetul a dus la peste un milion de decese.

Glicemia necontrolată poate provoca leziuni ale sistemului cardiovascular, ochilor, rinichilor și nervilor, ceea ce, mai departe, poate duce la o serie de complicații ale diabetului. Un scop important al tratamentului acestei boli este de a ține sub control valorile glicemiei și de a scădea riscul de complicații. În ultimii ani, aprobarea unui număr mare de noi medicamente hipoglicemiante a crescut șansele pacienților la o terapie mai eficientă.

Studiii foarte recente au analizat atât beneficiile, cât și riscurile acestor medicamente antidiabetice. Noile medicamente pentru diabet au beneficii care depășesc efectul hipoglicemic și pe cel de contribuție la scăderea în greutate, se precizează în două analize recente a mai multor studii, apărute în jurnalul medical Frontiers in Pharmacology, respectiv în jurnalul medical Cardiology Clinics.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Noile medicamente pentru diabet ajută la controlul mai eficient al glicemiei

Scopul principal al acestor medicamente este controlul glicemiei. Iată cum acționează:

Agoniştii receptorului peptidei 1 asemănătoare glucagonului (GLP-1RA)

Exemple: semaglutidă, exenatidă, liraglutidă, lixisenatidă, albiglutidă, dulaglutidă

Receptorul GLP-1 există într-o varietate de țesuturi și celule; când nivelul glucozei din sânge este ridicat, GLP-1RA activează receptorul GLP-1 pentru a stimula celulele β pancreatice să secrete insulină, reducând în același timp secreția de glucagon din celulele α pancreatice, îmbunătățind astfel nivelul de glucoză din sânge. Când nivelul glucozei din sânge este scăzut, GLP-1RA nu are efect stimulator asupra secreției de insulină, ceea ce ajută la scăderea riscului de hipoglicemie.

Eficacitatea diferitelor GLP-1RA este diferită. Dovezile actuale sugerează că 1,8 mg liraglutidă o dată pe zi este mai bună decât exenatida (2 mg o dată pe săptămână), lixisenatida 20 μg o dată, zilnic și albiglutida 50 mg o dată pe săptămână, iar efectul este echivalent cu dulaglutida 1,5 mg o dată pe săptămână, dar mai slab decât semaglutida (oral) 14 mg o dată pe zi.

În plus, semaglutida 1,0 mg o dată pe săptămână este mai bună decât semaglutida (oral) 2,5 - 20 mg o dată pe zi, dulaglutida 1,5 mg o dată pe săptămână și exenatida 2 mg o dată pe săptămână, dar mai slab decât tirzepatida 5–15 mg o dată pe săptămână.

Inhibitorii co-transportatorului 2 de sodiu-glucoză (SGLT-2i)

Exemple: canagliflozină, dapagliflozină, and empagliflozină

SGLT-2i au o cale hipoglicemică specială, care nu se bazează pe insulină, dar reduce reabsorbția glucozei de către tubii renali proximali, conducând la creșterea excreției de glucoză din urină și controlând astfel glicemia la pacienții cu diabet de tip 2. În cazul hiperglicemiei, acest efect inhibitor al reabsorbției glucozei este mai evident.

Inhibitorii dipeptidil peptidazei-4 (DPP-4i)

Exemple: sitagliptină, vildagliptină, saxagliptină, linagliptină

Inhibitorii DPP-4 scad valorile glicemiei, ajutând organismul să crească nivelul hormonului insulină după mese. Insulina ajută la mutarea glucozei din sânge în țesuturi, astfel încât organismul să poată utiliza glucoza pentru a produce energie și pentru a menține nivelurile glicemiei stabile.

Medicamente hipoglicemiante care ajută și la slăbit

Pentru a-și gestiona mai bine boala, e nevoie ca pacienții cu diabet supraponderali sau cu obezitate să se preocupe și de scăderea în greutate. Pe lângă indicațiile care țin de stilul de viață, e bine de știut că dacă li se prescriu aceste medicamente hipoglicemiante, contribuie și la slăbit.

Liraglutida a fost aprobată pentru gestionarea greutății în unele țări, iar semaglutida a fost aprobată de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) pentru gestionarea cronică a greutății la adulții cu obezitate sau supragreutate care au cel puțin o afecțiune corelată cu greutatea excesivă (hipertensiune arterială, diabet de tip 2 sau colesterol ridicat).

Cercetările indică faptul că, pe lângă scăderea în greutate, aceste medicamente antidiabetice pot regla și valoarea tensiunii arteriale.

Medicamente antidiabetice care oferă și protecție asupra inimii și rinichilor

Începând din 2015, au apărut dovezi care sugerează că SGLT2i și GLP-1 RA au provocat o reducere semnificativă a unora dintre cele mai importante complicații în rândul pacienților cu diabet zaharat de lungă durată, cum ar fi infarctul miocardic și, în cazul SGLT2i, spitalizările cauzate de insuficiența cardiacă și progresia bolii renale cronice.

Mai exact, potrivit unor dovezi științifice cu certitudine medie până la înaltă, GLP-1RA și SGLT-2i pot scădea mortalitatea prin boală cardiovasculară și mortalitatea de orice cauză la pacienții cu o astfel de boală confirmată. Unele dovezi moderate arată că SGLT-2i reduce incidența agravării funcției renale, în timp ce tratamentul cu DPP-4i nu influențează mortalitatea prin boală cardiovasculară și mortalitatea de toate cauzele.

SGLT-2i par să aibă cel mai bun efect în reducerea bolilor cardiovasculare și a mortalității de orice cauză: dovezile cu certitudine ridicată sugerează că tratamentul cu SGLT-2i scade riscul de spitalizare din cauza insuficienței cardiace, iar dovezile cu certitudine moderată pot susține tratamentul cu GLP-1RA pentru a reduce accidentele vasculare cerebrale fatale și non-fatale.

Riscuri ale noilor medicamente pentru diabet

Pe lângă beneficiile dovedite ale acestor noi medicamente antidiabetice, există și o serie de riscuri:

Hipoglicemie și fracturi

Deoarece acțiunea medicamentelor de tip GLP-1RA este dependentă de glucoză, acestea provoacă un risc scăzut de hipoglicemie, cu excepția cazului în care sunt combinate cu sulfoniluree sau insulină. La fel, cercetările sugerează că o combinație de DPP-4i cu sulfoniluree pentru a trata diabetul de tip 2 a crescut riscul de hipoglicemie cu 50% în primele 6 luni de tratament și un caz de hipoglicemie excesivă a apărut la fiecare 17 pacienți. Acest lucru evidențiază necesitatea respectării recomandărilor pentru reducerea dozei de medicamente sulfonilureice la începerea terapiei cu DPP-4i.

Infecții genitale și infecții ale tractului urinar

Studiile arată că unele SGLT-2i, precum canagliflozina și dapagliflozina, au un risc mai mare de a provoca infecții genitale. Dintre acestea, dapagliflozina a fost asociat cu un risc evident mai mare de infecții ale tractului urinar în comparație cu alte tratamente active sau placebo. În comparație cu dapagliflozina, empagliflozina a fost asociat cu o scădere semnificativă a infecțiilor urinare. Infecțiile genitale și infecțiile urinare cauzate de SGLT-2i au apărut în principal în săptămânile 24-26 de tratament.

Amputări

Unele studii au sugerat că pacienții tratați cu canagliflozină au risc mai mare de amputare, în timp ce alte studii nu au găsit această asociere. Oamenii de știință recomandă ca atunci când se utilizează SGLT2i, să se monitorizeze cu atenție ulcerele extremităților inferioare. Dacă pacientul dezvoltă complicații la nivelul acestora, se va lua în considerare oprirea tratamentului sau măcar suspendarea acestuia până la atenuarea simptomelor.

Reacții gastrointestinale

Reacțiile gastrointestinale, în special greața (25–60%) și vărsăturile (5–15%), sunt cele mai frecvente reacții adverse ale GLP-1RA. Acestea scad treptat, în timp, de obicei fiind uşoare până la moderate.

Cancer tiroidian, pancreatită și boli biliare

GLP-1RA nu ar trebui recomandat la pacienții cu risc de a dezvolta cancer tiroidian medular, spun cercetătorii. Tratamentul cu GLP-1RA poate crește, de asemenea, riscul de boală a vezicii biliare și a căilor biliare. Anumite dovezi moderate susțin că medicamentele pentru diabet tip DPP-4i cresc riscul de pancreatită.

Cetoacidoză

Cetoacidoza diabetică apare la pacienții cu diabet de tip 2 cărora li se administrează GLP-1RA și insulină în același timp, când utilizarea simultană a insulinei este redusă sau oprită rapid. Insulina trebuie redusă cu precauție și treptat, iar glicemia capilară trebuie monitorizată.

Cetoacidoza diabetică în caz de administrare a SGLT-2i a devenit, de asemenea, o reacție adversă rară raportată spontan, care a fost descoperită ulterior de mai multe studii randomizate controlate mari. Factorii de risc includ utilizarea concomitentă a insulinei, boli adiacente și intervenții chirurgicale majore.

Retinopatie diabetică

Semaglutida a fost corelată cu un risc mai mare de retinopatie diabetică în comparație cu placebo. Un studiu clinic care investighează efectele pe termen lung ale semaglutidei în boala oculară diabetică este în desfășurare.

Precauții în alegerea acestor noi medicamente hipoglicemiante

Oamenii de știință concluzionează că DDP-4i, GLP-1RA și SGLT-2i sunt în general bine tolerate la pacienții cu diabet de tip 2, dar trebuie luate în considerare următoarele elemente:

Când se aleg GLP-1RA, trebuie acordată atenție reacțiilor adverse gastrointestinale (o creștere treptată a dozei poate ajuta la reducerea simptomelor).
Utilizarea simultană a insulinei sau a sulfonilureelor și GLP-1RA crește riscul de hipoglicemie (ar trebui să se acorde o atenție deosebită pacienților vârstnici).
Când DDP-4i este utilizat în combinație cu sulfoniluree, trebuie luată în considerare și doza acestora din urmă.
GLP-1RA și DPP-4i vor fi utilizate cu prudență dacă există antecedente de pancreatită.
GLP-1RA trebuie utilizat cu prudență dacă există antecedente de boală a căilor biliare și a vezicii biliare.
Pacientul va face un screening pentru retinopatie înainte de a începe tratamentul cu semaglutidă.
GLP-1RA va fi utilizat cu prudență de pacientul cu antecedentele personale sau familiale de carcinom tiroidian medular sau tumori endocrine multiple.
Utilizarea DDP-4i, SGLT-2i sau GLP-1RA este interzisă în timpul sarcinii și alăptării.
Utilizarea SGLT-2i trebuie monitorizată îndeaproape pentru a nu provoca infecție fungică genitală (se recomandă ca pacienții să bea mai multă apă).
Se vor monitoriza cu atenție ulcerele extremităților inferioare. Dacă pacientul dezvoltă complicații, se va lua în considerare oprirea tratamentului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
IDF Diabetes Atlas - Diabetes around the world in 2021
https://diabetesatlas.org/
FDA - Information on Dipeptidyl Peptidase-4 (DPP-4) Inhibitors
https://www.fda.gov/drugs/information-drug-class/information-dipeptidyl-peptidase-4-dpp-4-inhibitors
Frontiers - New Hypoglycemic Drugs: Combination Drugs and Targets Discovery
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphar.2022.877797/full#B43
Studiul „New Hypoglycemic Drugs: Combination Drugs and Targets Discovery”, apărut în Front. Pharmacol., 08 June 2022, Sec. Drugs Outcomes Research and Policies, https://doi.org/10.3389/fphar.2022.877797, autori: Xiayun Ni†, Lei Zhang†, Xiaojun Feng, Liqin Tang
Cardiology Clinics - New Antidiabetes Medications and Their Cardiovascular and Renal Benefits
https://www.cardiology.theclinics.com/article/S0733-8651(21)00030-8/fulltext
Studiul „New Antidiabetes Medications and Their Cardiovascular and Renal Benefits”, apărut în Cardiology Clinics, VOLUME 39, ISSUE 3, P335-351, AUGUST 01, 2021, DOI:https://doi.org/10.1016/j.ccl.2021.04.007, autori: Enrico G. Ferro, Mohamed B. Elshazly, Deepak L. Bhatt