Diabetul si prediabetul, strans legate de prezenta calcificarilor arteriale

Durata diabetului și durata prediabetului sunt asociate în mod independent cu prezența plăcilor de aterom calcificate în arterele coronare și cu insuficiență ventriculară stângă, potrivit studilor.

Calcificarea vasculară este o complicație frecventă la pacienții cu diabet și o cauză critică a bolilor cardiovasculare și a decesului. Pacienții diagnosticați cu calcificarea arterei coronariene prezintă un risc mult mai mare de boală coronariană și evenimente cardiovasculare adverse majore, inclusiv insuficiență cardiacă, atacuri de cord, accident vascular cerebral, spitalizare și alte incidente care pot să pună viața în pericol.

Acumularea de calciu în arterele tale poate duce, de asemenea, la ateroscleroză, o afecțiune medicală în care acumularea de plăci în artere determină îngustarea acestora. Ateroscleroza este o problemă severă de sănătate, deoarece dacă placa se desprinde, poate cauza apariția unui cheag de sânge.

Mecanismul care stă la baza calcificării vasculare la pacienții cu diabet rămâne neclar.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Celulele musculare netede vasculare (VSMC) sunt celulele principale responsabile de calcificarea vasculară. Când acestea sunt expuse la stimuli, cum ar fi stresul oxidativ și nivelurile ridicate de glucoză, acestea secretă cantități mari de proteine care facilitează depunerea de fosfat de calciu în matricea extracelulară și apariția calcificării vasculare.

Prezența calciului repezintă un semn al cantității de grăsimi acumulate (placă) în arterele tale. Plăcile din arterele inimii sunt principalul motiv pentru care se dezvoltă infractul, atrag atenția oamenii de știință. Dacă chiar și o cantitate mică de placă se desprinde, se poate forma un cheag de sânge în jurul ei, blocând fluxul de sânge și aportul de oxigen către inima ta. Acest lucru poate afecta mușchiul inimii și poate pune viața în pericol.

Specialiștii spun că și anumite afecțiuni au un risc crescut de a se confrunta cu creșterea depozitelor de calciu în arterele lor. Printre aceste afecțiuni se numără:

boala Gaucher tip 3C
Sindromul progeriei Hutchinson-Gilford
Calcificarea idiopatică a ganglionilor bazali
Pseudoxanthoma elasticum (PXE)
Sindromul Singleton-Merten

Ce spun studiile despre calcificările arteriale

Potrivit unui studiu recent, pacienții cu diabet zaharat de tip 2 au un risc crescut de deces și evenimente cardiovasculare, iar persoanele cu diabet sau prediabet au o sarcină aterosclerotică crescută în arterele coronare și carotide1. În cadrul acestei cercetări, oamenii de știință au estimat prevalența transversală a aterosclerozei în arterele coronare și carotide la persoanele cu prediabet și diabet, în comparație cu indivizii normoglicemici dintr-o cohortă mare de populație.

Cei 30.154 de participanți la studiu, cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani, au fost clasificați în funcție de starea glicemică a jeun sau de datele auto-raportate ca normoglicemic, prediabet și diabet nedetectat sau cunoscut anterior. Iar prezența plăcii aterosclerotice în arterele carotide a fost determinată prin examinare cu ultrasunete.

Participanții la studiu cu prediabet (n = 4804, 16,0%) sau diabet (n = 2282, 7,6%) au avut o sarcină mai mare a plăcii coronariene mai mare decât participanții cu normoglicemie. De altfel, prevalența aterosclerozei în arterele coronare a fost mai mare la participanții cu diabet zaharat nedetectat anterior decât prediabet, dar mai mică decât la pacienții cu diabet zaharat cunoscut. Prevalența oricărei plăci în arterele carotide a fost mai mare la participanții cu prediabet sau diabet decât la participanții cu normoglicemie.

La finalul studiului, oamenii de știință au ajuns la concluzia că sarcina aterosclerotică în arterele coronare și carotide se mărește o dată cu creșterea gradului de disglicemie. Constatarea că sarcina aterosclerotică din arterele coronare din categoria diabetului nedetectat a fost la jumătatea distanței dintre categoria prediabet și pacienții cu diabet zaharat cunoscut poate avea implicații pentru strategiile de screening și intervenții de prevenire adaptate pentru persoanele cu disglicemie în viitor.

La ce complicații pot să ducă calcificările arteriale

Complicațiile calcificării arterei coronare sunt stenoza, care poate să ducă la scăderea fluxului sangvin coronarian, angina și infarctul miocardic. Stratificarea pacienților pentru cateterism cardiac prin teste funcționale sau calcificare coronariană se bazează pe probabilitatea de a avea o leziune vasculară susceptibilă pentru o intervenție în funcție de dimensiune, locație și aspect. Stenoza mai mare de 50% dintr-un vas epicardic sau 50% în artera descendentă anterioară stângă este în general considerată semnificativă hemodinamic. Riscurile testării extensive pentru calcificarea arterei coronare pot duce la cateterizări cardiace inutile cu riscuri asociate de sângerare, infecție, disecție a arterei și vasospasm coronarian.

Cum sunt depistate calcificările arteriale

Există un test prin care se poate depista dacă ai calciu în arterele coronare. Acesta poartă denumirea de scorul de calciu coronarian și este un test de screening non-invaziv, care este efectuat printr-o scanare CT. Dacă pe artere nu există calciu, vei primi un rezultat negativ al testului. Cu toate acestea, dacă este prezent calciu, vi se va da un scor de calciu coronarian.

Un scor de calciu variază de la zero la 400. Alături de alți factori de risc, inclusiv obiceiurile de viață, antecedentele familiale, colesterolul și tensiunea arterială, medicul va stabili un scor final. Acest scor va determina nivelul de acumulare de calciu pe care îl ai în artere și care ar trebui să fie următorii pași.

Persoanele cu un scor de la 100 la 300 au niveluri moderate până la ridicate de depuneri de calciu. Aceștia au un risc foarte mare de a se confrunta cu boli de inimă sau atac de cord, în următorii trei până la cinci ani, atrag atenția specialiștii. Scorurile mai mari de 300 sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece indică un risc crescut de boli de inimă și de dezvoltare a altor boli severe.

Ce să faci dacă medicul îți spune că ai arterele calcificate?

În primul rând, este foarte important să urmezi indicațiile medicului și să iei orice tratament îți recomandă, așa cum ți s-a prescris. Acest lucru este foarte important, mai ales dacă suferi și de hipertensiune arterială, colesterol ridicat, diabet sau insuficiență renală, întrucât aceste boli pot accelera acumularea de placă și calciu în artere.

În al doilea rând, este important să faci anumite schimbări în stilul de viață. Iar motivul este cât se poate de simplu: obiceiurile pe care le avem au un impact major asupra sănătății generale, inclusiv asupra prevalenței depozitelor de calciu din artere. Printre modificările pe care le poți face pentru a preveni și pentru a încetini nivelul depozitelor de calciu în artere se numără:

Adoptă o dietă sănătoasă pentru inimă și limitează aportul de colesterol, grăsimi și sodiu;
Renunță la fumat;
Limitează consumul de alcool;
Încearcă să faci mișcare cel puțin 30 de minute în fiecare zi și ai grijă să ai un stil de viață activ;
Scapă de kilogramele nedorite.

Vitaminele și mineralele, de ajutor în scăderea acumulării de calciu

Există anumite vitamine și minerale care sunt de ajutor când vine vorba despre scăderea acumulării de calciu în artere. De aceea, este important să crești aportul următoarelor vitamine și minerale, atenție, doar cu acordul medicului care îți monitorizează boala!

Vitamina K2

Vitamina K2 transportă excesul de calciu, de exemplu, de pe artere până în oase. K2 va elimina acumularea de calciu din anumite locuri precum articulația și arterele și o va „transporta” în oase și dinți. MK7, versiunea naturală a vitaminei K2, se găsește în numeroase produse pe care le consumăm, precum brânză, pui, gălbenuș, varză murată și ficat de vită.

Vitamina D3

Vitamina D3 (un colecalciferol) este vitamina care este responsabilă să absoarbă calciul. Această vitamină, împreună cu vitamina K2 este de ajutor la extragerea depozitelor de calciu din artere. Peștele gras este cea mai bună sursă de vitamina D3, inclusiv, somonul și sardinele. Vitamina D3 se găsește și în ouă și în ficatul de vită. Cu toate acestea, prea multă vitamina D poate duce de fapt la un nivel mult prea mare de calciu. Prin urmare, este important ca medicul să recomande pacientului testarea nivelului de vitamina D, 25-OH, înainte ca acesta să urmeze un tratament cu vitamina D3.

Magneziu

Magneziul este esențial dacă ai exces de calciu, deoarece ajută la echilibrarea acumulării de calciu în organism. Când se mărește cantitatea de magneziu din organism, scade nivelul de calciu. Alimentele bogate în magneziu, inclusiv semințele de chia, migdalele, arahidele, semințele de dovleac și caju sunt unele dintre cele mai bune surse ale acestei vitamine.

IP-6 sau acid fitic

Acidul fitic este un alt inhibitor al calcificării în arterele tale, deoarece ajută la extragerea calciului și a altor minerale din zonele în care acesta nu ar trebui să se depună, precum arterele. Acidul fitic se întâlnește în foarte multe semințe și nuci, inclusiv semințe de susan, caju și migdale.

Adoptă o dietă sănătoasă pentru inimă

Pe lângă consumul de vitamine și minerale, adoptarea unor obiceiuri sănătoase, menținerea unei diete pentru inimă și efectuarea de exerciții fizice sunt importante, în ciuda diagnosticului de calcificare arterială.

O dietă sănătoasă pentru inimă – adesea numită „dieta cardiacă” – presupune ca pacientul să adopte în meniul zilnic consumul de pește gras, care este benefic pentru inimă, cum ar fi tonul și somonul, împreună cu carnea de pasăre slabă. Includerea multor legume, fructe și cereale integrale este, de asemenea, esențială pentru menținerea sănătății optime a inimii.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Prevalence of atherosclerosis in individuals with prediabetes and diabetes compared to normoglycaemic individuals—a Swedish population-based study”, Cardiovasc Diabetol. 2023, Carl Johan Östgren, Julia Otten et al.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10537533/
National Library of Medicine - Coronary Artery Calcification
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519037/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI