Mâncatul excesiv, principala cauză a obezității

Obezitatea este o afecțiune care ne pune sănătatea, uneori chiar și viața, în pericol. Mâncatul excesiv, asociat cu lipsa mișcării fizice, este principala cauză a supraponderalității și obezității.

Atunci când consumi multe calorii, în special sub formă de grăsimi și zaharuri, însă nu faci suficientă mișcare fizica încât să arzi caloriile consumate, organismul depozitează surplusul energetic sub formă de grăsimi.

Valoarea energetică a alimentelor este măsurată în calorii. În general, un bărbat activ din punct de vedere fizic ar trebui să consume în jur de 2500 de calorii pe zi pentru a-și menține silueta, în timp ce o femeie la fel de activă din punct de vedere fizic ar trebui să se limiteze la maximum 2000 de calorii pe zi. Atunci când dorim să slăbim, acest aport caloric trebuie redus, astfel încât organismul să fie obligat să folosească energie din depozitele de grăsime acumulate.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Care sunt cauzele mâncatului compulsiv? 

Cauzele mâncatului compulsiv nu sunt bine înțelese, dar se datorează probabil unei varietăți de factori de risc, inclusiv:

Cauze genetice

Persoanele care mănâncă excesiv pot avea o sensibilitate crescută la dopamină. Aceasta este o substanță chimică din creier care este responsabilă pentru sentimentele de recompensă și plăcere. Există, de asemenea, dovezi puternice că tulburarea poate fi moștenită. 

Sex

Mâncatul compulsiv este mai frecvent la femei decât la bărbați. În Statele Unite, 3,6% dintre femei se confruntă cu această problemă la un moment dat în viața lor, comparativ cu 2,0% dintre bărbați. 

Modificări la nivelul creierului

Există indicii care arată că persoanele care mănâncă excesiv pot avea modificări în structura creierului care au ca rezultat un răspuns sporit la mâncare și mai puțin autocontrol.

Greutatea corporală

Aproape 50% dintre persoanele care se confruntă cu mâncatul compulsiv, se confruntă și cu obezitate. În plus, 25-50% dintre pacienții care solicită o intervenție chirurgicală pentru pierderea în greutate îndeplinesc criteriile pentru această tulburare de alimentație. Problemele cu greutatea pot fi atât o cauză, cât și un rezultat al mâncatului compulsiv.  

Imaginea corporală

Persoanele care se confruntă cu mâncatul compulsiv au adesea o imagine corporală foarte negativă. Nemulțumirea față de propriul corp, dietele foarte stricte și supraalimentația contribuie la dezvoltarea tulburării.

Probleme anterioare legate de mâncatul compulsiv

Cei afectați raportează adesea un istoric de antecedente legate de această tulburare, inclusiv consumul excesiv de alimente în copilărie și în anii adolescenței. 

Traume emoționale

Evenimentele de viață stresante, cum ar fi abuzul, moartea sau separarea de un membru al familiei, chiar și un accident de mașină, sunt factori de risc. De asemenea, bătaia de joc din copilărie din cauza greutății poate contribui la dezvoltarea acestei tulburări de alimentație la maturitate. 

Alte afecțiuni psihologice

Aproape 80% dintre persoanele care mănâncă excesiv au cel puțin o altă tulburare psihologică, cum ar fi o fobie, depresie, tulburare de stres posttraumatic (PTSD), tulburare bipolară, anxietate sau dependență de substanțe 

Cauzele mâncatului compulsiv nu sunt pe deplin cunoscute. Ca și în cazul altor tulburări de alimentație, o varietate de riscuri genetice, de mediu, sociale și psihologice sunt asociate cu dezvoltarea acesteia. În plus, un episod de mâncat excesiv poate fi declanșat de stres, diete stricte, sentimente negative legate de greutatea corporală sau de imaginea corpului, de disponibilitatea alimentelor sau de plictiseală.

Simptome ale mâncatului excesiv 

Mâncatul excesiv apare atunci când consumăm, pe termen lung, mai multe alimente decât avem nevoie. De cele mai multe ori, consumul excesiv de calorii apare pe fond emoțional. Iată câteva semne ale mâncatului compulsiv:

  • Consumul excesiv de alimente
  • Consumul de alimente după ce se instalează senzația de sațietate
  • Mâncatul rapid
  • Apariția sentimentului de rușine/ dezgust/ supărare după consumul excesiv de alimente
  • Depresia și anxietatea se manifestă simultan cu nevoia necontrolată de a mânca
  • Curele de slăbire repetate, fară rezultate
  • Mâncatul pe ascuns, ascunderea ambalajelor și recipientelor de mâncare goale

Nu toate persoanele care mănâncă în exces o fac pe fond emoțional, însă cele care o fac pot fi recunoscute prin câteva semnalmente ușor de identificat:

  • Foamea ce apare pe fond emoțional se instalează subit, spre deosebire de foamea obișnuită, care apare treptat
  • Individul poftește la un anumit aliment
  • Persoana în cauză mănâncă și după ce simte că s-a săturat sau și-a satisfăcut pofta
  • După consumul de alimente se instalează senzația de vinovăție

Dacă suspectezi că mănânci compulsiv și din cauza aceasta ai probleme cu greutatea, e recomandat să apelezi la ajutorul unui psiholog, care te poate ajuta să rezolvi problemele emoționale.

Posibile complicații 

Mâncatul excesiv predispune, pe termen lung, la obezitate, dar vine totodată și cu riscuri precum: risc cardiovascular, artrită, cancer sau alte afecțiuni grave.

Pe termen scurt, mâncatul excesiv poate avea următoarele consecințe:

  • Greață
  • Senzația de prea plin
  • Insomnii
  • Dureri de cap
  • Irascibilitate
  • Durere în piept

Greșeli care pot cauza obezitatea:

  • Consumul unor cantități mari de alimente procesate
  • Consumul excesiv de produse de tip fast-food
  • Consumul excesiv de alcool
  • Consumul unor porții prea mari
  • Consumul multor sucuri sau băuturi dulci

 

 

Cum poate fi combătut mâncatul excesiv? 

Mâncatul excesiv devine cu adevărat periculos pentru siluetă atunci când este asociat cu sedentarismul. Dacă persoana care mănâncă în exces face mișcare fizică, atunci o parte din caloriile în exces sunt arse prin sport. Însă lipsa mișcării fizice permite surplusului de calorii să se depoziteze sub formă de grăsimi.

Medicii recomandă adulților cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată (aerobic, fitness, plimbările în ritm alert, mersul pe bicicletă) pe săptămână. Asta înseamnă că poți face 30 de minute de sport pe zi, 5 zile pe săptămână.

Dacă suferi deja de supraponderalitate sau chiar obezitate, e nevoie de un program mai intens de activitate fizică.

Obezitatea poate fi combătută prin dietă și sport. O serie de modificări la capitolul stil de viață vor ajuta pacientul să ajungă la o greutate normală. În caz de obezitate de gradul 2 sau 3, medicul poate decide că e necesară o intervenție chirurgicală pentru combaterea obezității.

Indiferent de modul prin care se tratează obezitatea, e obligatoriu ca pacientul să rămână vigilent chiar și după ce reușește să slăbească – în caz contrar, sunt șanse că pacientul să revină la indicele de masă corporală mare. 

 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.   


Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Overview - Binge eating disorder - https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/binge-eating/overview/ 
Recent Advances in Developmental and Risk Factor Research on Eating Disorders - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25894358/ 
Genetic and environmental contributions to obesity and binge eating - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12655626/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0