O noua legatura intre diabet, obezitate si afectiunile cardiace
O noua legatura intre diabet, obezitate si afectiunile cardiace
O noua legatura intre diabet, obezitate si afectiunile cardiace
Mulți dintre pacienții care suferă de afecțiuni cardiace, diabet sau obezitate sunt diagnosticați ulterior și cu una dintre celelalte afecțiuni din această serie. De aceea, studiile urmăresc în mod constant legăturile dintre aceste boli și cum tratarea lor poate scădea riscul de complicații și de activare.
Diabetul, obezitatea și bolile cardiovasculare merg de multe ori mână în mână, iar studiile științțifice arată că tot mai mulți oameni sunt diagnosticați cu una dintre acestea sau cu toate trei.
Hormonii natriuretici cardiaci și obezitatea
Peptidul natriuretic atrial (PNA), este un hormon eliberat de fibrele musculare de la nivelul inimii. Principala caracteristică a acestuia este că poate influența tensiunea arterială. Atunci când inima simte o presiune foarte mare la nivelul sângelui, eliberează acest hormon, care circulă până în rinichi, unde favorizează eliminarea sărurilor și a apei în exces, în scopul de a scădea tensiunea. Surpriza a venit însă atunci când s-a descoperit prezența acestui hormon și în țesutul adipos. Acest lucru sugerează un rol secundar al acestuia, care are legătură cu metabolismul și starea de obezitate.
Legătura dintre PNA și diabet
Un studiu a urmărit îndeaproape nivelurile PNA în cazurile mai multor persoane, cu o varietate de indici de masă corporală și sensibilitate mai mică sau mai mare la insulină. Rezultatele au indicat că la pacienții cu indice de masă corporală mare prezentau modificări și în cazul nivelului de peptid natriuretic.
În schimb, la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, care urmau tratamente medicamentoase pentru îmbunătățirea sensibilității la insulină și controlul glicemiei, nivelul PNA din țesutul adipos era mai mic. Concluzia care duce la studii ulterioare este că tratamentele care țintesc modificările nivelului PNA în organism și în țesutul adipos pot avea efecte atât asupra obezității, cât și asupra pacienților cu diabet.
Bolile cardiovasculare și diabetul
Următoarele statistici prezentate de Asociația Americană a Inimii vorbesc de la sine și arată că există o legătură puternică între bolile cardiovasculare și diabet:
- Cel puțin 68% dintre persoanele de 65 de ani și peste această vârstă, care au diabet, își pierd viața din cauza unei forme a bolilor cardiovasculare; 16% dintre acești oameni mor din cauza unui AVC (accident vascular cerebral);
- Adulții cu diabet sunt de 2‑4 ori mai predispuși să moară din cauza bolilor de inimă decât adulții care nu suferă de diabet.
- Asociația Americană a Inimii consideră diabetul a fi unul dintre cei 7 factori de risc majori (controlabili) pentru bolile cardiovasculare.
De ce pacienții cu diabet au un risc crescut de boli cardiovasculare?
Diabetul e o boală care se poate trata, dar chiar și atunci când nivelul glucozei din sânge este ținut sub control, glucoza crește foarte mult riscul de boli de inimă și de AVC. Iar asta pentru ca persoanele cu diabet, în special cele cu diabet de tip 2, ar putea avea următoarele afecțiuni care contribuie și ele la riscul ca acești pacienți să dezvolte boli cardiovasculare.
Tensiune arterială mare (hipertensiune)
Aceasta a fost de multă vreme recunoscută ca fiind un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, iar studiile arată o asociere pozitivă între hipertensiune și rezistența la insulină. Atunci când pacienții au atât hipertensiune arterială, cât și diabet (ceea ce este o combinație destul de întâlnită), riscul lor de a suferi de boli cardiovasculare se dublează.
Colesterol la un nivel anormal și trigliceride cu valori foarte mari
Pacienții cu diabet au adeseori niveluri ale colesterolului care nu sunt considerate sănătoase: colesterolul LDL (cel rău) este mare, colesterolul HDL (cel bun) este prea mic, iar trigliceridele ating valori mari. Această triadă în privința profilului lipidic apare adeseori la pacienții cu boli coronariene premature. De asemenea, triada de mai sus este caracteristică unei boli lipidice asociate cu rezistență la insulină, numită dislipidemie aterogenă sau numită și dislipidemie diabetică în cazul pacienților cu diabet.
Obezitate
Obezitatea este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și a fost puternic asociată cu rezistența la insulină. Scăderea în greutate poate îmbunătăți riscul cardiovascular, poate să scadă concentrația de insulină și poate să crească sensibilitatea la insulină. Să nu uităm că obezitatea și rezistența la insulină au fost, de asemenea, asociate cu alți factori de risc, inclusiv cu hipertensiunea arterială.
Sedentarism sau lipsa activității fizice
Să nu uităm că lipsa activității fizice este un alt factor de risc major (modificabil) pentru rezistența la insulină și pentru bolile cardiovasculare. Exercițiile fizice și pierderea în greutate pot preveni sau pot întârzia instalarea diabetului de tip 2, reduc tensiunea arterială și ajută la reducerea riscului de infarct miocardic și de accident vascular cerebral.
Cum îți scazi riscul de diabet, de obezitate și de boli cardiace?
Reducerea riscului de diabet, obezitate și boli cardiace implică adoptarea unui stil de viață sănătos, cu accent pe dietă echilibrată, activitate fizică și gestionarea stresului.
Alimentație echilibrată
Limitează consumul de zahăr și carbohidrați rafinați, pentru că acești carbohidrați simpli (pâine albă, prăjituri, băuturi îndulcite) cresc rapid glicemia, solicitând insulina. Pe termen lung, acest lucru poate duce la rezistența la insulină, diabet și depunerea de grăsimi.
Alege grăsimi sănătoase. Consumă cu moderație grăsimi nesaturate (ulei de măsline, nuci, avocado, pește gras) care sprijină sănătatea inimii. Evită grăsimile trans și redu-le pe cele saturate, care sunt asociate cu creșterea colesterolului LDL și a riscului de boli cardiace.
De asemenea, crește aportul de fibre. Fibrele din legume, fructe, cereale integrale și leguminoase ajută la controlul glicemiei, susțin digestia și îți dau o senzație de sațietate mai îndelungată, ajutând la prevenirea supraalimentării și la menținerea unei greutăți sănătoase.
Nu mai puțin important, controlează porțiile! Chiar dacă mănânci alimente hrănitoare, dacă mănânci prea mult față de cât are nevoie corpul tot ești în pericol de obezitate. Practicarea controlului porțiilor te poate ajuta să consumi calorii corespunzătoare fără a mânca în exces, prevenind astfel obezitatea și complicațiile acesteia.
Activitate fizică regulată
Activitățile precum mersul pe jos, mersul pe bicicletă sau dansul, timp de cel puțin 150 de minute pe săptămână, pot contribui la reducerea riscului de boli de inimă și diabet. Antrenamentele de forță sunt și acestea necesare: ridicarea greutăților sau exercițiile cu propria greutate ajută la creșterea masei musculare, ceea ce poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină, un factor cheie în prevenirea diabetului.
Reducerea sedentarismului este foarte importantă. Chiar și perioadele scurte de activitate în timpul zilei ajută la reducerea riscului de boli cardiace și diabet. Dacă stai mult pe scaun la muncă, ridică-te și mișcă-te la fiecare oră, iar dacă ești șofer și petreci mul timp pe scaun la volan, de asemenea e important să iei pauze și să te miști.
Menținerea unei greutăți sănătoase
Monitorizează indicele de masă corporală (IMC): un IMC între 18,5 și 24,9 este considerat sănătos. Menținerea unei greutăți în acest interval reduce semnificativ riscul de diabet și de boli de inimă. Dacă ai prea multe kilograme, fixează-ți obiective realiste de pierdere în greutate: chiar și o scădere de 5-10% din greutatea corporală poate reduce riscul de diabet și probleme cardiovasculare. Medicul de familie te poate ajuta să îți creezi un plan realist de alimentație și mișcare prin care să slăbești și să te menții la o greutate normală pentru înălțimea, vârsta și munca pe care o depui zilnic. De exemplu, oamenii care fac mult efort fizic pot avea o greutate corporală mai mare decât normal pentru că au musculatura mai dezvoltată, iar mușchii cântăresc mai greu.
Gestionarea stresului și a somnului
Practicarea tehnicilor de respirație, meditație, yoga sau alte metode de relaxare sănătoase (drumeții, practicarea unor sporturi împreună cu familia sau cu prietenii etc.) poate reduce nivelul de stres și de cortizol. Pe termen lung, stresul cronic poate contribui la obezitate și diabet prin creșterea apetitului și a glicemiei.
Și somnul de calitate scade riscul de obezitate și diabet. Lipsa somnului este legată de creșterea apetitului, de dezechilibre hormonale și de creșterea glicemiei. Asigură-te că dormi 7-8 ore pe noapte să măcar nu mai puțin de 6 pentru a-ți menține corpul sănătos.
Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului
Verifică-ți regulat tensiunea arterială la medicul de familie, deoarece tensiunea arterială crescută este un factor de risc major pentru bolile cardiace. Prin controlul tensiunii arteriale, poți reduce riscul de afecțiuni cardiace. Dacă ai un risc crescut de diabet, monitorizarea regulată a glicemiei poate ajuta la prevenirea complicațiilor și la detectarea problemelor din timp. Fă-ți și analizele pentru colesterol o dată pe an - sau mai des, dacă așa îți recomandă medicul. Un profil lipidic sănătos (colesterol LDL sub 100 mg/dL, HDL peste 40 mg/dL, trigliceride sub 150 mg/dL) reduce riscul de boli de inimă.
Evitarea fumatului și limitarea consumul de alcool
Pentru o sănătate generală mai bună, e esențial să renunți la fumat. Acest viciu crește riscul de boli cardiace, hipertensiune arterială, diabet și complicații ale vaselor de sânge. Alcoolul în exces poate crește riscul de obezitate, diabet și boli hepatice, deci, dacă obișnuiești să bei, limitează-te la un pahar pe zi dacă ești femeie și cel mult două, dacă ești bărbat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PMC - Relationship Among Diabetes, Obesity, and Cardiovascular Disease Phenotypes: A UK Biobank Cohort Study
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10369123/
Studiul „Relationship Among Diabetes, Obesity, and Cardiovascular Disease Phenotypes: A UK Biobank Cohort Study”, apărut în Diabetes Care. 2023 Jun 27;46(8):1531–1540. doi: 10.2337/dc23-0294, autori: Oliver I Brown et al.
Science Direct - Rapid increasing burden of diabetes and cardiovascular disease caused by high body mass index in 1.25 million Chinese adults, 2005–2018
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2666634023001873
Studiul „Rapid increasing burden of diabetes and cardiovascular disease caused by high body mass index in 1.25 million Chinese adults, 2005–2018”, apărut în Med, Volume 4, Issue 8, 11 August 2023, Pages 505-525.e3, https://doi.org/10.1016/j.medj.2023.05.008, autori: Yixin Tian et al.
Te-ar mai putea interesa și...
