Tipuri de dislipidemie: cauze si simptome

Dislipidemia se referă la nivelurile nesănătoase ale unui tip (sau ale mai multor tipuri) de lipide care se găsesc în sânge. În general, ori colesterolul LDL, cel rău, este prea mare, ori și colesterolul LDL și trigliceridele sunt prea mari, în timp ce colesterolul bun HDL este prea scăzut. De câte feluri este dislipidemia și cum se manifestă?

Sângele nostru conține trei tipuri principale de lipide:

  • lipoproteine de densitate mare (colesterolul bun - HDL);
  • lipoproteine de densitate mică sau (colesterolul rău - LDL);
  • trigliceride.

Dacă ai dislipidemie, asta înseamnă, de regulă, că nivelul colesterolului LDL sau cel al trigliceridelor este prea mare. De asemenea, poate să însemne că nivelul colesterolului HDL este prea scăzut.

Recomandările Experților DOC

Ce forme de dislipidemie există?

Dislipidemia este împărțită în două tipuri: primară și secundară. Dislipidemia primară este moștenită, pe când dislipidemia secundară este o afecțiune dobândită. Asta înseamnă că se dezvoltă din alte cauze care nu au legătură cu genetica sau ereditatea, cum ar fi obezitatea sau diabetul.

Hipercolesterolemia

Hipercolesterolemia se caracterizează prin niveluri crescute de colesterol total și LDL. Hipercolesterolemia familială este o tulburare genetică ce provoacă niveluri extrem de ridicate de LDL și poate fi heterozigotă (o mutație) sau homozigotă (două mutații). Hipercolesterolemia poligenică rezultă din efectele combinate ale mai multor gene și factori de mediu care determină niveluri ridicate de LDL.

Hipertrigliceridemie

Hipertrigliceridemia se caracterizează prin niveluri crescute de trigliceride în sânge. Hipertrigliceridemia familială este o tulburare genetică în care nivelurile de trigliceride sunt foarte ridicate, fără o creștere semnificativă a colesterolului LDL. Hipertrigliceridemia secundară poate fi cauzată de obezitate, diabet zaharat, consum excesiv de alcool sau administrarea anumitor medicamente.

Hiperlipidemia familială combinată

Aceasta este cea mai frecventă cauză moștenită atât în privința colesterolului LDL, cât și în privința trigliceridelor crescute. Dacă ai hiperlipidemie mixtă, ai putea să dezvolți aceste probleme în anii adolescenței sau după 20 de ani. De asemenea, ai un risc mai mare de a dezvolta foarte devreme boală arterială coronariană, care poate duce la un infarct miocardic (numit și atac de cord).

Boala este de obicei moștenită într-un mod autozomal dominant, deci o singură copie a genei afectate, moștenită de la unul dintre părinți, este suficientă pentru a provoca tulburarea. Nu există o mutație specifică unică responsabilă pentru această afecțiune, ci mai degrabă o serie de variații genetice care interacționează cu factorii de mediu, cum ar fi dieta și stilul de viață. 

În majoritatea cazurilor, hiperlipidemia familială combinată nu provoacă simptome evidente. De multe ori, este descoperită în timpul testelor de sânge de rutină sau atunci când un membru al familiei este diagnosticat cu dislipidemie sau boală cardiovasculară.

Hipercolesterolemia familială și hipercolesterolemia poligenică

Ambele sunt caracterizate de un colesterol total crescut. Poți să îți calculezi colesterolul total prin adunarea valorilor colesterolului LDL și HDL, cu jumătate din nivelul trigliceridelor tale - oricum, pe buletinul de analize apare cu siguranță valoarea totală a colesterolului și, dacă ți-ai făcut și fracțiile, vor apărea și acestea. Un nivel total al colesterolului sub 200 mg/dl este cea mai bună valoare.

Hipercolesterolemia poligenică este o formă comună de colesterol crescut în sânge, determinată de interacțiunea mai multor gene, fiecare contribuind cu un efect mic asupra nivelului colesterolului. Spre deosebire de hipercolesterolemia familială, care este cauzată de mutații în una sau două gene majore, hipercolesterolemia poligenică rezultă din efectele combinate ale mai multor variații genetice comune și factori de mediu.

Hiperbetalipoproteinemia

Hiperbetalipoproteinemia, cunoscută și sub numele de hipercolesterolemie familială, este o tulburare genetică descrisă prin niveluri ridicate de lipoproteine cu densitate mică (LDL) în sânge. Aceasta crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare, inclusiv ateroscleroză, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Hiperbetalipoproteinemia este de obicei cauzată de mutații în genele care reglează metabolismul colesterolului, cum ar fi LDLR (receptorul pentru LDL), APOB (apolipoproteina B) și PCSK9 (proprotein convertaza subtilisin/kexin tip 9). Moștenirea este de obicei autozomal dominantă, ceea ce înseamnă că o copie a genei mutate de la un părinte este suficientă pentru a cauza afecțiunea.

Hiperlipoproteinemia este o afecțiune care poate fi primară sau secundară. Dacă ai această afecțiune, corpul tău întâmpină dificultăți când vine vorba de descompunerea colesterolului LDL sau a trigliceridelor.

Hiperalfalipoproteinemia

Hiperalfalipoproteinemia este o afecțiune rară care se caracterizează printr-un nivel prea mare de colesterol bun HDL, peste 80 mg/dL. Deși colesterolul bun este considerat un factor protector când are valori normale, dacă valorile sunt exagerate, și acesta este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Unele medicamente, sarcina și bolile hepatice pot induce creșteri prea mari ale HDL.

Diferența dintre hiperlipidemie și dislipidemie

Poate că ai mai auzit termenul „hiperlipidemie”, care era folosit interschimbabil cu termenul „dislipidemie”. Dar acest lucru nu este în întregime corect. Hiperlipidemia se referă la niveluri mari ale colesterolului LDL sau niveluri mari ale trigliceridelor. Dislipidemia poate să se refere la niveluri care sunt fie prea mari, fie prea mici, comparativ cu valorile normale pentru acele tipuri de grăsimi din sânge.

Care sunt simptomele dislipidemiei?

Poți să ai dislipidemie și să nu știi niciodată acest lucru dacă nu mergi regulat la analize. La fel ca în cazul hipertensiunii arteriale, nivelul mare al colesterolului nu are simptome evidente. Acesta este adeseori descoperit în timpul unui test de rutină (analize de sânge anuale, de exemplu). Chiar și așa, fără să o simți, dislipidemia poate duce la boli cardiovasculare, care pot fi asimptomatice.

Un nivel mare al colesterolului LDL este asociat cu boala arterială coronariană, care este un blocaj apărut în arterele inimii, și cu boala arterială periferică; aceasta reprezintă un blocaj în arterele de la picioare. Boala arterială coronariană poate duce la durere în piept și, în cele din urmă, la un atac de cord. Principalul simptom al bolii arteriale periferice este durerea de picioare în timpul mersului.

Cum știi dacă ai un risc mai mare să dezvolți dislipidemie?

Anumiți factori pot duce la dislipidemie și anume, fumatul, obezitatea și un stil de viață sedentar, alături de consumul de alimente bogate în grăsimi saturate sau care conțin multe grăsimi trans (prăjeli, unele margarine, mezeluri, produse de patiserie etc.) Și consumul excesiv de alcool poate să contribuie la valorile crescute ale trigliceridelor. Ai un risc mai mare de dislipidemie primară dacă unul sau ambii tăi părinți a avut dislipidemie.

Vârsta înaintată este, de asemenea, un factor de risc pentru colesterolul mărit. Femeile tind să aibă niveluri mai scăzute ale colesterolului LDL comparativ cu bărbații, până la instalarea menopauzei. Abia atunci începe nivelul colesterolului LDL să crească și la femei. Alte afecțiuni medicale care pot crește riscul de dislipidemie sunt diabetul de tip 2, hipotiroidismul și boala renală cronică.

Cum îți scazi riscul de dislipidemii?

Reducerea riscului de dislipidemii implică adoptarea unui stil de viață sănătos, menținerea unei greutăți corporale adecvate și monitorizarea regulată a nivelurilor de lipide din sânge.

  • Bazează-ți mesele pe fructe, legume, cereale integrale și leguminoase, deoarece sunt bogate în fibre solubile, care pot ajuta la scăderea nivelului de colesterol LDL. Consumă carne și brânzeturi cu moderație, deci mai degrabă pe post de „condimente”. Farfuria trebuie să conțină mai multe vegetale și mai puține produse animale. E bine să mănânci și grăsimi, deci și ulei de măsline, și unt, dar cu moderație: nu mai mult de o lingură de ulei pe zi pus în diverse mâncăruri și nu mai mult de o lingură de unt. Dacă nu mănânci unt, atunci poți folosi două linguri de ulei de măsline în loc de una de-a lungul zilei. Dacă mănânci și măsline ca atare sau avocado, atunci reduci consumul de ulei la o lingură.
  • Redu cât mai mult consumul de alimente ultra procesate (tot ce înseamnă crenvurști, salam, brânză topită, pateuri, chipsuri, covrigi, merdenele, bomboane, napolitane etc.), dar și pe cel de carne roșie. Evită alimentele care conțin grăsimi trans, cum ar fi margarina și prăjelile. 
  • Optează pentru carbohidrați complecși, cum ar fi cei din hrișcă, mei, fulgi de ovăz, pâine integrală de secară sau de grâu, în locul celor rafinați (pâine albă, paste albe, dulciuri cu zahăr).
  • Monitorizează dimensiunea porțiilor pentru a evita supraalimentarea și pentru a menține un echilibru caloric. Găsești pe internet diverse calculatoare sau aplicații pentru telefon care să îți arate câte calorii ar trebui să consumi zilnic pentru a te menține la o greutate normală pentru înălțimea, vârsta și tipul de activitate zilnică.
  • Mergi pe jos cât poți de mult sau caută alte activități tip cardio (mers pe bicicletă, înot, dans) și introdu în rutina ta zilnică și exerciții de forță: flotări, genuflexiuni, ridicarea greutăților etc. pentru a-ți păstra forța, flexibilitatea și metabolismul activ.
  • Fă tot ce poți să te lași de fumat. Fumatul scade nivelul de colesterol HDL (colesterolul bun) și crește riscul de boli cardiovasculare, dar renunțarea la fumat poate îmbunătăți rapid profilul lipidic. 
  • Dacă bei alcool, fă-o cu moderație. Pentru femei, acest lucru înseamnă cel mult un pahar pe zi, iar pentru bărbați, cel mult două pahare pe zi. Consumul excesiv de alcool crește nivelul de trigliceride și riscul de dislipidemii.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Dyslipidemia
https://www.msdmanuals.com/professional/endocrine-and-metabolic-disorders/lipid-disorders/dyslipidemia
Science Direct - Dyslipidemia
https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-science/dyslipidemia


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0