Simptome si diagnostic in dislipidemie

Dislipidemia este creșterea colesterolului plasmatic, a trigliceridelor sau a ambelor, sau o creștere a lipoproteinelor (particulele care transportă colesterolul în sânge) care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei și a bolilor de inimă.

Dislipidemia presupune niveluri anormale de lipide în sânge, ceea ce înseamnă un factor de risc semnificativ pentru bolile cardiovasculare. Dereglarea acestor niveluri de lipide, fie din cauza predispozițiilor genetice, fie a factorilor de stil de viață, poate duce la ateroscleroză și alte complicații cardiovasculare.

Diagnosticul se stabilește adesea prin testarea profilului lipidic. Obiectivul tratamentului este de a scădea riscurile pentru sănătate prin medicație, modificările stilului de viață și atenția la comorbidități.

Recomandările Experților DOC

Cum se diagnostichează dislipidemia?

Diagnosticul dislipidemiei se face pe baza:

examenului clinic care evidențiază xantoame (leziuni localizate la nivelul tendoanelor) sau xantelasme (leziuni plane, de culoare gălbuie localizate la nivelul pleoapelor);
examenului de laborator care arată modificări la nivelul: colesterolului, HDL-colesterolului, LDL-colesterolului și trigliceridelor;
excluderea unor cauze secundare, care se face prin efectuarea unor analize suplimentare: glicemie, hormoni tiroidieni, transaminaze, uree, creatinină;
identificarea unor factori asociați dislipidemiilor: obezitatea, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul.

Dislipidemia poate fi diagnosticată printr-un test de sânge numit profil lipidic, care necesită condiții de repaus alimentar, astfel încât să nu se mănânce sau bea nimic (cu excepția apei) timp de 9 până la 12 ore înainte de efectuarea testului.

Profilul lipidic oferă informații despre:

colesterolul total;
lipoproteinele cu densitate mică (LDL) sau colesterolul rău;
lipoproteinele cu densitate mare (HDL) sau colesterolul bun;
trigliceridele.

Lipoproteinele cu densitate foarte scăzută sunt cunoscute sub numele de colesterol VLDL, o formă de colesterol care ajută la distribuirea trigliceridelor prin fluxul sangvin. O parte din acest tip de colesterol se convertește în colesterol LDL sau în proteine cu densitate scăzută care pot obtura vasele de sânge, ducând la o serie de probleme de sănătate.

Din cauza acestei conversii, este necesar să se monitorizeze nivelul de colesterol VLDL, împreună cu LDL-colesterol și HDL-colesterol, iar echilibrarea acestora ajută la reducerea riscului de accident vascular cerebral, atac de cord și alte condiții care implică sistemul coronarian.

Ce înseamnă valori normale pentru colesterol și trigliceride?

Pentru adulți, valorile considerate optime ale colesterolului, LDL, HDL și trigliceride sunt:

Colesterol total< 200 mg/dl;
LDL<100 mg/dl;
HDL>60 mg/dl;
TG<150 mg/dl.

Istoricul familial, xantoamele, xantelasmele, valori foarte mari pentru LDL-colesterol sau trigliceride (peste 1000mg/dl) orientează spre o cauză genetică a dislipidemiilor. Un nivel ridicat de colesterol în sânge este cauzat de nivelurile anormale de lipoproteine și poate fi legat de:

Lipsa activității fizice;
Greutate corporală prea mare;
Cură de slăbire;
Factori genetici;
Prezența unor boli cronice (diabet, boli are tiroidei, boli de inimă etc.).

Dislipidemia nu provoacă simptome

Dislipidemia de obicei nu are simptome, dar poate duce la boli vasculare simptomatice, inclusiv boala arterelor coronare, accident vascular cerebral și boala arterială periferică. Nivelurile ridicate ale trigliceridelor (>1000 mg/dl [ >11,3 mmol/l]) poate provoca pancreatită acută. Nivelurile ridicate de LDL poate provoca xantoame tendinoase la tendonul lui Ahile, cot și tendoanele genunchiului și peste articulațiile metacarpofalangiene.

Pacienții cu formă homozigota de hipercolesterolemie familială pot avea constatările de mai sus, xantoame plane sau tuberoase. Xantoamele planare sunt plate sau ușor ridicate pete gălbui. Xantoamele tuberoase sunt noduli nedureroși, fiind de obicei situate pe suprafețele extensoriilor, ale articulațiilor. Pacienții cu creșteri severe ale trigliceridelor pot avea xantoamele eruptiv peste trunchi, spate, coate, fese, genunchi, mâini și picioare.

Hipertrigliceridemia severă (>2000 mg/dl [ >22,6 mmol/l]) poate da arterelor retiniene și venelor un aspect alb-crem (retinalis lipemia). Niveluri extreme de ridicate de lipide dau, de asemenea, un aspect lactescent, deci lăptos, plasmei din sânge. Simptomele pot include parestezii (senzația de furnicături, amorțeli, înțepături), dispnee (respirație grea) și confuzie (lipsa de orientare).

Ateroscleroză

Ateroscleroza este o afecțiune în care plăcile de colesterol se acumulează pe pereții arterelor, ducând la îngustarea și rigidizarea acestora. Simptomele asociate pot include:

Dureri toracice (angină pectorală) care apar atunci când inima nu primește suficient sânge oxigenat.
Dificultăți de respirație
Dureri la nivelul picioarelor sau al brațelor care pot apărea din cauza circulației sangvine reduse în membre (boala arterială periferică)

Infarct miocardic (atac de cord)

În cazul în care o arteră coronariană este complet blocată, poate apărea un atac de cord. Simptomele pot include:

Durere intensă în piept
Durere care iradiază spre brațul stâng, maxilar, gât sau spate
Transpirații reci
Amețeli sau senzație de slăbiciune
Greață

Accident vascular cerebral (AVC)

Un AVC poate apărea atunci când o arteră care alimentează creierul este blocată. Simptomele pot include:

Slăbiciune sau amorțeală bruscă în față, braț sau picior, de obicei pe o parte a corpului
Confuzie bruscă, probleme de vorbire sau de înțelegere
Probleme de vedere la unul sau ambii ochi
Dificultăți de mers, amețeli, pierderea echilibrului sau a coordonării
Durere de cap severă, fără o cauză cunoscută

Pancreatită acută

Trigliceridele foarte ridicate pot duce la inflamația pancreasului, cunoscută sub numele de pancreatită acută. Simptomele pot include:

Durere abdominală severă
Greață și vărsături
Febră
Tahicardie (bătăi rapide ale inimii)

Cum se poate preveni dislipidemia?

Prevenirea dislipidemiei implică adoptarea unui stil de viață sănătos care poate ajuta la menținerea nivelurilor normale de lipide în sânge. Ai mai auzit de multe ori de acest stil de viață sănătos pentru că adevărul este că e mai ușor să previi decât să vindeci și e mai înțelept să iei măsuri de-a lungul vieții pentru a-ți scădea riscul de boli grave decât să nu fii atent la cum trăiești și să te pomenești cu boli grave.

Factorii de risc pentru multe boli sunt cam aceiași: mâncatul haotic, fără atenție la ce alimente sunt hrănitoare și ce alimente fac rău, excesul de alcool, fumatul, lipsa activității fizice și stresul cronic. Dacă nu ai fost atent până acum la toate acestea, poate părea copleșitor să faci schimbările necesare pentru a avea o stare de sănătate mai bunp și a-ți scădea riscul de probleme, inclusiv dislipidemie. Însă dacă îți dorești să fii mai sănătos și să ajungi la o bătrânețe în care să te descurci singur și să te bucuri de timpul petrecut cu persoanele dragi, nu este imposobil să faci treptat schimbări care să-ți fie de folos.

Alimentația hrănitoare

Evită să mănânci des alimente prăjite, produse de patiserie, snack-uri ultra procesate și carne grasă, în schimb, pune accentul zilnic pe carne slabă, pește, pui fără piele, leguminoase fierte și puse în diverse preparate și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.

Mănâncă fructe proaspete, legume crude sau gătite și cereale integrale precum hrișcă, mei, quinoa, dar și pâine integrală de secară sau de grâu, deoarece sunt pline de fibre și ajută la prevenirea creșterii colesterolului, dar și la scăderea valorilor dacă ai fost diagnosticat cu dislipidemie. Limitează consumul de băuturi dulci și dulciuri solide preparate cu zahăr rafinat și produsele din făină albă. Nu spune nimeni să nu mai mănânci niciodată o pizza sau o prăjitură, dar e important ca aceste alimente să fie consumate rar, nu zi de zi.

Exerciții fizice regulate

Dacă nu ești obișnuit de mic să faci mișcare, poate fi greu, ca adult, să îți dezvolți un obicei, dar nu imposibil. Important e să găsești forme de mișcare pe gustul tău, pe care să simți că le poți integra în programul tău obișnuit. Activitatea fizică te ține mai flexibil și mai puternic pe măsură ce trec anii și mai are o mare calitate: practicată regulat, combate stresul și te ajută să gândești mai limpede. Unii oameni au oroare să facă sport la sală, dar li se pare simplu să facă antrenamente cu greutăți sau să danseze în propria casă. Alții nu au nicio tragere de inimă să facă mișcare în casă, dar se simt bine dacă aleargă prin parc și fac exerciții în aer liber la aparatele de fitness. Este, deci, extrem de important să cauți activități fizice care să se potrivească bine cu cine ești tu.

Menținerea unei greutăți sănătoase

Păstrarea unei greutăți corporale în limitele normale pentru înălțimea, vârsta și nivelul tău de activitate se poate dovedi tot mai dificilă pe măsură ce îmbătrânești, dar și aici e vorba de dorința ta de a fi mai sănătos, de a urca scări fără să îți dai sufletul, de a te încheia la pantofi fără să simți că rămâi fără respirație și multe altele. Dacă îți faci obiceiuri sănătoase de masă și de mișcare și îți găsești un echilibru, vei vedea că și greutatea bună se va păstra pe termen lung.

Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului

O altă problemă mare este fumatul, un viciu la care se renunță cu greutate, mai ales dacă ai fumat multă vreme și o cantitate mare de țigări pe zi. Fumatul afectează negativ nivelul de colesterol bun și crește riscul de ateroscleroză, însă renunțarea la fumat poate îmbunătăți nivelurile de colesterol și sănătatea cardiovasculară generală. E bine să ai spirjinul familiei și al apropiaților când vrei să te lași de fumat și chiar să vorbești cu medicul de familie pentru a te ajuta cu recomandări, trucuri și chiar medicamente. Dacă bei alcool, moderația este cheia pentru a preveni dislipidemia. Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul de trigliceride și poate contribui și la creșterea în greutate.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD - Dyslipidemia
https://www.msdmanuals.com/professional/endocrine-and-metabolic-disorders/lipid-disorders/dyslipidemia
NCBI - Dyslipidemia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560891/
NCBI - Dyslipidemia Diagnosis and Treatment: Risk Stratification in Children and Adolescents
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8885266/
Studiul „Dyslipidemia Diagnosis and Treatment: Risk Stratification in Children and Adolescents”, apărut în J Nutr Metab. 2022; 2022: 4782344. Published online 2022 Feb 21. doi: 10.1155/2022/4782344, autori: Sara Mosca et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...