Pericolul dislipidemiei la persoanele care au si alte afectiuni

Dislipidemiile sunt mai periculoase dacă sunt prezente la persoanele care au și alte afecțiuni: obezitate, diabet, hipertensiune, cardiopatie ischemică și altele. Ce complicații are dislipidemia și cum poate fi prevenită?

Semnificația dislipidemiilor este similară cu alți factori de risc (alimentația dezechilibrată, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul). Cu cât există mai mulți factori de risc, cu atât probabilitatea bolilor cardiovasculare crește.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Dislipidemia, însoțită și de alte afecțiuni

Există factori de risc importanți în apariția infarctului miocardic acut asupra cărora se poate interveni și care prezic 90% dintre cazurile de infarct. Dintre aceștia, cel mai mare impact îl au fumatul și dislipidemia. Trebuie menționat că există o mare probabilitate că atunci când se diagnostichează o dislipidemie să existe și alte afecțiuni metabolice, precum diabetul zaharat. O problemă metabolică de tipul dislipidemiilor apare rareori singură.

Din această observație s-a născut și conceptul de „sindrom metabolic”, un termen medical care desemnează o grupare de boli metabolice asociată cu un risc crescut de apariție a bolilor cardiovasculare și a diabetului zaharat de tip 2, și care, în criteriile de diagnostic, cuprinde două tipuri de anomalii ale lipidelor (trigliceridele crescute și colesterolul HDL scăzut).

O mare parte din bolile metabolice sunt înrudite la nivel de mecanisme biologice: obezitatea, diabetul tip 2, dislipidemiile, bolile cardiovasculare, ficatul gras etc. Această este profunzimea reală a problemei dislipidemiilor, afecțiuni privite încă cu anumite rezerve, deși obezitatea, în prezent, este o boală serioasă, epidemică, potențial gravă.

Dislipidemiile cu valorile mult mai mari decât normalul sunt, în mod firesc, mai periculoase, decât cele cu valori aproape normale. O valoare foarte crescută a colesterolului LDL semnifică, firesc, un risc cardiovascular mult mai mare decât o valoare ușor crescută, dacă se analizează doar acest parametru.

Urmând același principiu, o valoare foarte crescută a trigliceridelor se asociază cu un risc crescut de pancreatită acută, deși corelația nu este atât de bine demonstrată ca în cazul asocierii dintre colesterolul LDL și bolile cardiovasculare.

Există și un alt criteriu, la fel de important, reprezentat de proporția componentelor profilului lipidic (colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride). Cel mai important criteriu rămâne, însă, ansamblul în care există dislipidemia, mai precis, profilul metabolic global al persoanei. În concluzie, dislipidemiile variază, ca gravitate, de la om la om și importanța lor trebuie gândită în funcție de fiecare caz în parte.

Ce complicații apar din cauza dislipidemiei?

Lista de complicații care apar pe fondul unei dislipidemii include:

Hiperlipidemia, afecțiunea care se referă la valori mari ale lipidelor aterogenice (acele lipide care formează plăcile de aterom) și ale lipoproteinelor în plasmă, poate avea drept rezultat formarea de plăci de aterom în interiorul arterelor (așa numita placă aterosclerotică), iar plăcile acestea contribuie la dezvoltarea aterosclerozei și a bolilor arteriale coronariene.

Dacă o placă de aterom se rupe, se pot forma cheaguri de sânge care pot bloca complet artera sau pot ajunge în alte părți ale corpului. Blocajele duc la complicații precum infarct miocardic, accident vascular cerebral, demență vasculară, disfuncție erectilă sau pierderea membrelor. 

Faptul că ai valori scăzute ale colesterolului HDL în plasmă (numit uneori și „colesterolul bun”, cel care este anti-aterogenic) este asociat cu un risc mai mare de boli cardiace. Când trigliceridele ating valori foarte ridicate în sânge, există un risc mai mare de pancreatită și de hepatosplenomegalie (creșterea simultană în volum a ficatului și a splinei).

Cum arată un profil lipidic normal?

Valorile normale ale colesterolului și ale trigliceridelor sunt următoarele:

  • Colesterol total: mai puțin de 200 mg/dL;
  • Colesterol rău LDL: mai puțin de 100 mg/dL;
  • Colesterol bun HDL: 60 mg/Dl sau peste;
  • Trigliceride: mai puțin de 150 mg/dL.

Pentru ca analizele de sânge pentru profilul lipidic să iasă cât mai precise, nu ar trebui să mănânci nimic cam cu 12 ore înainte de test și să nu bei altceva decât apă. În plus, asigură-te că medicul știe despre toate medicamentele sau suplimentele pe care le iei în prezent.

Cum se previne dislipidemia?

Dislipidemia este un factor de risc fundamental pentru bolile cardiovasculare și, dacă nu este tratată, poate agrava prognosticul pacientului. Medicii de familie trebuie să facă eforturi pentru depistarea precoce a dislipidemiei deoarece astfel contribuie la prevenirea primară a viitoarelor evenimente cardiovasculare.

Potrivit unui studiu recent, moartea prematură din cauza bolilor cardiovasculare a ajuns la un nivel record, la nivel global. Riscul de a dezvolta o astfel de boală crește de două ori atunci când se instalează dislipidemia, aceasta fiind responsabilă pentru aproximativ 4 milioane de decese la nivel mondial, legate de bolile cardiovasculare.

Vestea bună este că dislipidemia este un factor de risc major modificabil, deci, dacă se iau măsuri, poate fi prevenită în multe cazuri sau combătută. Această afecțiune este legată de o cauză genetică sau de una dobândită. Cauzele genetice afectează genele individuale sau multiple implicate în metabolismul lipidic general.

În absența unui istoric familial documentat de boli cardiovasculare premature, factorii de risc precum alimentația necorespunzătoare, sedentarismul, hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, supragreutatea și obezitatea cresc riscul de dislipidemie.

Screening-ul 

Dislipidemia este asimptomatică, deci un screening de rutină devine esențial pentru identificarea sa precoce și poate preveni sau întârzia mortalitatea asociată cu bolile cardiovasculare. Screeningul anual sau mai frecvent al factorilor de risc, inclusiv al profilurilor lipidelor plasmatice este esențial la bărbații peste 40 de ani și la femeile peste 45 de ani, precum și la cele în postmenopauză, pentru a evalua riscul de boală coronariană.

Concret, se va face profilul lipidic o dată pe an sau mai des, dacă medicul indică astfel. Profilul lipidic înseamnă analize de sânge care măsoară colesterolul și trigliceridele, făcute în scopul de a afla care este riscul de boală cardiovasculară.

Evaluarea riscului

Următorul pas după screening implică plasarea pacientului în categoria de risc adecvată (și anume scăzut, intermediar, ridicat și foarte ridicat). Pentru toți pacienții cu dilipidemie, medicul va indica schimbări în stilul de viață în ceea ce privește alimentația și mișcarea. Persoanele cu risc scăzut și intermediar cel mai probabil nu vor primi și tratament medicamentos, așa cum se recomandă pentru cele cu risc ridicat și foarte ridicat.

O alimentație adecvată

Pentru a preveni creșterea valorilor colesterolului și trigliceridelor, alimentația ar trebui să se bazeze pe fructe, legume, cereale integrale, păsări de curte, pește, nuci și uleiuri vegetale nerafinate, limitând în același timp carnea roșie și pe cea procesată, alimentele și băuturile îndulcite cu zahăr. Dieta mediteraneeană este un stil alimentar potrivit pentru a preveni dislipidemia și pentru a păstra sănătatea inimii, deoarece presupune evitarea alimentelor cu zahăr, a prăjelilor, a consumului de carne procesată (crenvurști, cârnați etc.) și a consumului exagerat de lactate.

Activitate fizică regulată

Un stil de viață sedentar scade colesterolul HDL (colesterolul bun), ceea ce înseamnă că în corp există mai puțin colesterol bun pentru a elimina colesterolul rău din artere. Activitatea fizică este, deci, importantă. 

Potrivit Asociației Americane a Inimii, cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice de intensitate moderată pe săptămână sunt suficiente pentru a scădea atât colesterolul, cât și tensiunea arterială mărită. Mersul pe jos, înotul, mersul cu bicicleta, grădinăritul – orice activitate este bună atâta vreme cât nu îți face rău (persoanele cu anumite boli cronice trebuie să ceară sfatul medicului legat de ce sport pot face în siguranță) și o poți practica regulat. 

Renunțarea la fumat

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Când o persoană cu niveluri nesănătoase ale colesterolului fumează, riscul de boală coronariană îi crește. Fumatul crește, de asemenea, riscul altor factori de risc pentru boli de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul. Dacă fumezi de mulți ani și nu știi cum să faci să scapi de acest viciu, e bine să vorbești cu medicul de familie. Poate fi greu să renunți de unul singur, având în vedere că nicotina creează dependență, dar medicul te poate ajuta cu sfaturi și cu prescrierea unei terapii medicamentoase.

Scăderea în greutate

A fi supraponderal sau obez tinde să crească colesterolul rău și să scadă colesterolul bun. Dar o pierdere în greutate de până la 5% până la 10% poate ajuta la îmbunătățirea valorilor colesterolului. Slăbitul se poate dovedi un proces greu de început și de urmat, indiferent că ai 10 kg în plus sau 30. De aceea, poate fi de mare ajutor să ceri sfatul medicului de familie sau al unui nutriționist împreună cu care să faci un plan de slăbit sănătos. Înfometarea nu e o abordare utilă, și nici o dietă drastică, din care să lipsească nutrienți esențiali. 

În principiu, este nevoie de o dietă însoțită de activitate fizică. Trebuie stabilit numărul de calorii necesar pentru a ajunge la o greutate normală și pentru a te menține acolo, de aceea ajutorul medicului poate fi important, mai ales dacă suferi și de anumite boli cronice. Slăbitul este personalizat pentru fiecare pacient în parte, în funcție de caracteristicile acestuia, de eventualele boli pe care le mai are, dar și de preferințele sale culinare și de programul său de zi cu zi.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

[{ads-colesterol-second}]

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Heart Association - Prevention and Treatment of High Cholesterol (Hyperlipidemia)
https://www.heart.org/en/health-topics/cholesterol/prevention-and-treatment-of-high-cholesterol-hyperlipidemia
NCBI - Dyslipidemia management for primary prevention of cardiovascular events: Best in-clinic practices
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9152805/
Studiul „Dyslipidemia management for primary prevention of cardiovascular events: Best in-clinic practices”, apărut în Prev Med Rep. 2022 Jun; 27: 101819. Published online 2022 May 5. doi: 10.1016/j.pmedr.2022.101819, autori: Nuntakorn Thongtang et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0