De ce e importantă activitatea fizică după un atac de cord
De ce e importantă activitatea fizică după un atac de cord
De ce e importantă activitatea fizică după un atac de cord
Fiind mai activ în fiecare zi, mișcarea te va ajuta să te recuperezi și îți va reduce riscul de a avea și mai multe probleme de sănătate.
Discută mai întâi cu medicul tău sau cu cardiologul despre cum poți să îți alcătuiești un plan în ceea ce privește activitatea fizică dacă ai suferit un infarct miocardic (cunoscut și ca atacul de cord).
Ce obiective să iți stabilești
După un atac de cord se pot schimba multe lucruri, inclusiv nivelul de energie și medicamentele. Acestea îți pot afecta toleranța la exerciții fizice. Cel mai bine este să-ți adaptezi așteptările privind performanța exercițiilor fizice de la o zi la alta, pe măsură ce treci prin procesul de vindecare.
Scopul tău este să faci cel puțin 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată în cele mai multe zile (dacă nu chiar în toate zilele) săptămânii. Poți împărți aceasta activitate în 3 sesiuni. Fiecare poate avea o durată de 10 minute, daca îți este mai simplu. De exemplu, ai putea să ai 10 minute de mers, 10 minute de grădinărit și 10 minute de activități casnice ușoare. Atenție, nu alege ceva foarte solicitant!
Revenirea la exerciții fizice după un atac de cord sau începerea unui nou program de exerciții fizice poate fi o provocare sau îți poate provoca anxietate. Începe cu sesiuni mici și dezvoltă în mod constant programul în timp. Un program de reabilitare cardiacă îți va oferi sprijinul de care ai nevoie pentru a te îndrepta pe o cale sănătoasă pentru inimă.
De ce e important să ai activitate fizică regulată
Specialiștii spun că activitatea fizică de intensitate moderată este benefică pentru tine, în special daca suferi de boala arterială coronariană, cunoscută și sub denumirea de cardiopatie ischemică. Mișcarea pe care o faci, chiar dacă este vorba de câteva minute în fiecare zi, te va ajuta să:
te recuperezi mai bine după un atac de cord sau după alte probleme cardiace,
- îți reduci riscul de a avea și mai multe probleme la nivelul inimii;
- îți îmbunătățești sănătatea pe termen lung;
- te simți mai încrezător, mai fericit și mai relaxat;
- ai mai multă energie;
- îți menții greutatea sub control cu mai multă ușurință;
- îți îmbunătățești nivelul colesterolului;
- îți reduci tensiunea arterială;
- ai oase mai puternice (și să îți reduci riscul de osteoporoză);
- îți menții glicemia la niveluri optime, dacă ai diabet zaharat.
Nu renunța!
Nu vei obține toate aceste beneficii dintr-o dată sau toate beneficiile din aceeași categorie. Însă, dacă faci mișcare în mod regulat și dacă reduci timpul în care nu faci practic nimic, îți vei îmbunătăți starea de sănătate, chiar dacă ai o boala arterială coronariană. Sedentarismul este cel mai mare "dușman" al nostru.
De ce e periculos sedentarismul?
Un stil de viață sedentar, sau inactiv, este unul dintre primii cinci factori de risc pentru bolile de inimă. Alți factori de risc includ tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat, fumatul și obezitatea. Cei cu un nivel de bunăstare fizică mică se confruntă, de asemenea, cu o rată mai mare de evenimente cardiovasculare, cum ar fi atacul de cord.
Potrivit unei cercetări de la Universitatea din Carolina de Sud, bărbații care au raportat mai mult de 23 de ore pe săptămână de activitate sedentară au avut un risc cu 64% mai mare de a muri din cauza bolilor de inimă decât cei care au raportat mai puțin de 11 ore. Inactivitatea afectează și alți factori de risc pentru bolile de inimă. De exemplu, potrivit University of Maryland Medical Center, persoanele sedentare au un risc cu 35% mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială decât persoanele active din punct de vedere fizic.
Nu mai astepta nici o zi pentru a deveni activ
Un studiu evidențiază importanța de a nu aștepta un atac de cord pentru a face din activitatea fizică regulată o parte integrată din viața de zi cu zi. Acest lucru este valabil mai ales dacă ai factori de risc pentru boli cardiovasculare, cum ar fi colesterolul ridicat, tensiunea arterială ridicată, supraponderabilitate sau obezitate.
Pe lângă controlul acestor factori de risc cu ajutorul dietei și al medicamentelor, poți avea beneficii vizibile pentru sănătate dacă faci minim 2,5 ore pe săptămână de activitate fizică moderată sau intensă. Acest obicei va reduce riscul de atac de cord. De asemenea, dacă ar fi să ai un atac de cord, va reduce riscul de a muri din această cauză sau din alte cauze ulteriore.
Cum să începi să fii mai activ după un eveniment cardiovascular major?
Specialiștii în recuperarea cardiovasculară subliniază că e important să faci mișcare și să încerci diverse activități fizice, chiar dacă ai suferit un infarct miocardic. Mersul pe jos (chiar și mersul încet) este cel mai bun mod prin care poți începe, chiar dacă este vorba doar de 2 minute. Fă acele activități pe care le poți integra. Fă mișcare în fiecare zi, puțin câte puțin, până când începe să ți se pară tot mai ușor. Apoi, poți crește timpul pe care îl petreci făcând acea activitate. Iar mai tărziu, poți crește viteza cu care mergi, de exemplu. Scopul tău este să faci exercițiile fizice sau activitatea ta preferată cel puțin 15-20 de minute o dată. Nu uita să îl întrebi pe medicul tău la câte săptămâni după infarctul miocardic ai voie să începi să faci mișcare.
Ce tip de exerciții sunt cele mai bune în cazul tău?
Mersul pe jos este foarte benefic și nu te costă nimic. Poți să faci această activitate la nivelul la care ți se potrivește ție cel mai bine. Și poți să "construiești" nivelul de dificultate treptat, înainte de a începe recuperarea fizică propriu-zisă. După aceasta, alegerea exercițiilor fizice depinde de tine, atât timp cât medicul tău sau antrenorul tău își dă acordul. Specialiștii nu îți recomandă să faci niciun fel de sport fară să ceri înainte de toate sfatul medicului.
Dacă nu poți merge pe jos din cauza artritei sau din cauză că ai probleme în a-ți menține echilibrul, există câteva activități fizice pe care le poți încercă. De exemplu, pentru persoanele care nu pot merge prea mult pe jos, înotul și/sau exercițiile în apă pot fi foarte benefice. Este vorba de o activitate care nu pune o greutate prea mare pe articulațiile tale și nu le solicită, dar nu uita: verifică întâi și întreabă medicul specialist dacă ai voie să înoți sau să faci exerciții în apă.
Atenție!
Dacă observi orice fel de simptome, cum ar fi dificultățile de respirație, disconfort în piept, palpitații care nu dispar sau o senzație sporită de oboseală, întrerupe acea activitate fizică și spune-i medicului tău ce simți.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Exercise & Activity After a Heart Attack - https://my.clevelandclinic.org/departments/heart/patient-education/recovery-care/interventional-procedures/exercise-activity
Exercise and heart failure: A statement from the American Heart Association Committee on exercise, rehabilitation, and prevention - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12615804/
Exercise for Prevention and Relief of Cardiovascular Disease: Prognoses, Mechanisms, and Approaches - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6481017/
Te-ar mai putea interesa și...
