Clasificarea dislipidemiilor

Dislipidemia apare atunci când ai valori ale lipidelor sangvine care sunt prea mari sau prea mici. Lipidele sangvine sunt substanțe grase, ca de pildă trigliceridele și colesterolul.

Ce este dislipidemia?

Dislipidemia apare atunci când o persoană are valori anormale ale lipidelor sangvine în sângele său. Deși termenul de dislipidemie descrie o paletă largă de afecțiuni, cele mai frecvente forme de dislipidemie implică:

valorile mari ale lipoproteinelor cu densitate mică (LDL) sau colesterolul „rău"
valorile mici ale lipoproteinelor cu densitate mare (HDL) sau colesterolul „bun"
valorile mari ale trigliceridelor în sânge
colesterolul mărit, care se referă la valorile mari ale colesterolului LDL și ale trigliceridelor.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Dislipidemiile se clasifică sub diferite aspecte:

Clasificarea fenotipică după Fredrickson (OMS, 1970)

Se bazează pe separarea fracțiunilor lipoproteice prin electroforeză; în prezent, evaluarea spectrului lipidic nu se mai realizează prin această metodă. Cele trei clase principale de particule de lipoproteine care conțin apolipoproteină B (apoB) sunt lipoproteinele cu densitate joasă (LDL), lipoproteinele cu densitate foarte scăzută (VLDL) și chilomicronii.

Trei dintre aceste fenotipuri sunt caracterizate printr-o creștere a unui singur tip de lipoproteine, și anume Tipul I (chilomicroni), Tipul IIa (LDL) și Tipul IV (VLDL). În fenotipurile de tip IIb și V, două clase de lipoproteine sunt crescute și astfel sunt uneori numite dislipoproteinemii mixte.

În Tipul IIb, există o creștere atât a VLDL, cât și a LDL, în timp ce în Tipul V atât VLDL, cât și chilomicronii sunt crescute. Singura altă permutare posibilă pentru creșteri simultane în două clase de lipoproteine ar fi o creștere a LDL și a chilomicronilor, dar acest model a fost descris doar într-un singur raport de caz¹.

Celălalt fenotip Fredrickson rămas este de tip III. Este important de menționat că sistemul de clasificare Fredrickson nu abordează dislipidemiile legate de HDL-C scăzut sau Lp(a) crescută. Deși clasificarea fenotipurilor de lipoproteine a lui Fredrickson este încă folosită în scopuri didactice, în prezent este disponibilă doar în laboratoarele de referință de specialitate și nu mai este utilizată pe scară largă în practica clinică. Întreruperea treptată a fenotipării detaliate a lipoproteinelor, începând cu sfârșitul anilor 1980, a fost în mare măsură determinată de apariția terapiei cu statine.

Tipul I - chilomicronemie bazală
Tipul IIa - hiper-LDH
Tipul IIb - hiper-LDL și hiper-VLDL (VLDL însemnând lipoproteine de densitate foarte mică)
Tipul III - IDL în condiții bazale (IDL fiind lipoproteine cu densitate intermediară)
Tipul IV - hiper-VLDL
Tipul V - chilomicronemie bazală și hiper-VLDL.
Tipurile II și III sunt asociate cu gradul cel mai ridicat de aterogenitate (care produc ateroame, așa cum sunt numite depozitele de substanțe grase și de colesterol de pe pereții vaselor de sânge).

Clasificarea etiopatogenetică:

Hiperlipidemii primare (genetice)
Hiperlipidemii secundare
de origine alimentară,
cauzate de alte boli (hipotiroidism, sindrom nefrotic, colestază),
induse de unele medicamente.

Clasificarea terapeutică (Asociația Europeană de Ateroscleroză):

Hipercolesterolemie

la limită: colesterol cu valori de la 190 până la 249mg/dl;
moderată: colesterol între 250 și 300 mg/dl;
severă: colesterol peste 300 mg/dl;

Hiperlipidemie mixtă

moderată: colesterol cu valori de la 190 până la 300mg/dl și trigliceride cu valori de la 180 până la 400 mg/dl;
severă: colesterol mai mare de 300 mg/dl și trigliceride cu valori mai mari de 400 mg/dl.

Hipertrigliceridemie

moderată: trigliceride cu valori de la 180 până la 400 mg/dl, colesterol sub 190 mg/dl;
severă: trigliceride cu valori peste 400 mg/dl, iar colesterolul cu valori sub 190mg/dl.

Tipuri de dislipidemii

În principal, dislipidemiile sunt împărțite în două categorii: primare și secundare.

Dislipidemia primară este cea moștenită. Dislipidemia secundară este o afecțiune dobândită, care apare de-a lungul vieții. Asta înseamnă că boala se dezvoltă din alte cauze, cum sunt obezitatea și diabetul.

Dislipidemia primară

Factorii genetici sunt cei care cauzează dislipidemia primară, aceasta fiind o afecțiune ereditară. Cauzele frecvente ale dislipidemiei primare includ:

Hiperlipidemia familială combinată, care se dezvoltă la adolescenți și la adulții tineri și care poate duce la valoarea crescută a colesterolului (hipercolesterolemie).
Hiperapobetalipoproteinemie familială - înseamnă că există o mutație într-un grup de lipoproteine LDL (cu densitate scăzută/mică), numite apolipoproteine.
Hipertrigliceridemia familială este o problemă care duce la valori mari ale trigliceridelor în sânge.
Hipercolesterolemia poligenică familială sau hipercolesterolemia familială în formă homozigotă are legătură cu o mutație în receptorii lipoproteinelor de densitate scăzută (colesterolul LDL).

Citeste si Dislipidemia: semne, diagnostic, tratament

Dislipidemia secundară

Această formă este cauzată de factorii ce țin de stilul de viață al pacientului sau de alte afecțiuni medicale care afectează, de-a lungul timpului, nivelul lipidelor sangvine.
Cele mai întâlnite cauze ale dislipidemiei secundare includ:

obezitatea, în special excesul ponderal - dacă grăsimea este depusă în zona taliei/abdomenului
diabetul
hipotiroidismul
alcoolismul
sindromul ovarelor polichistice
sindromul metabolic
consumul excesiv de grăsimi, în special de grăsimi saturate și de grăsimi trans
sindromul Cushing
sindromul de intestin iritabil
infecțiile severe, precum cea cu HIV
un anevrism de aortă abdominală.

Actualul ghid 2018-Multiscociety Blood Colesterol privind managementul lipidelor pentru prevenirea primară a bolilor cardiovasculare aterosclerotice depind în mare parte de panoul lipidic standard (TC, TG și HDL-C), care poate fi utilizat pentru estimarea LDL-C.

Oamenii de știință au dezvoltat un nou algoritm pentru fenotiparea lipoproteinelor

Într-un efort pentru a se conforma cu ghidurile existente din Statele Unite ale Americii (SUA), cercetătorii au dezvoltat un nou algoritm pentru fenotiparea lipoproteinelor bazat pe doar două componente ale panoului de lipide standard, și anume TG și NonHDL-C (TC minus HDL-C)¹.

Chiar dacă acest nou sistem de clasificare nu poate fi utilizat pentru identificarea dislipidemiei de tip III, poate totuși să identifice celelalte fenotipuri Fredrickson mai frecvente legate de lipoproteinele care conțin apoB. De asemenea, este descris un nou fenotip, Tipul VI, care apare din cauza unor tulburări genetice rare în metabolismul apoB și necesită un tratament specific.

Factorii de risc ai dislipidemiilor

Mai mulți factori de risc sunt cunoscuți că ar crește riscul de a dezvolta dislipidemie și afecțiuni corelate cu aceasta. Printre acești factori de risc se numără:

obezitatea
un stil de viață sedentar
lipsa activității fizice regulare
consumul de alcool
fumatul
folosirea drogurilor ori a substanțelor ilegale
infecțiile cu transmitere sexuală
diabetul de tip 2
hipotiroidismul
boala renală cronică sau afecțiunile renale
afecțiunile digestive
vârsta înaintată
o dietă bogată în grăsimi saturate și în grăsimi trans
un părinte sau bunic cu dislipidemie
sexul feminin, deoarece femeile tind să aibă valori mai mari ale colesterolului LDL după menopauză.

Simptomele dislipidemiei

Printre simptomele comune ale dislipidemiei se numără dezorientarea, dispneea și problemele de echilibru. Pacienții se mai pot confrunta și cu furnicături, arsuri, xantoamele tendinoase (tendoanele cotului și genunchiului), afazia (dificultatea de a vorbi) și boala arterială periferică. Acestea anunță tulburările vasculare, cum ar fi boala coronariană și boala arterială periferică².

Pancreatita acută poate rezulta din niveluri prea mari de TG (> 1000 mg/dL). Arterele și venele retiniene pot avea un aspect alb lăptos în prezența hipertrigliceridemiei severe (> 2000 mg/dL; lipemie retinalis). De asemenea, plasma sangvină poate părea lăptoasă atunci când nivelul lipidelor este extrem de ridicat.

Aportul excesiv de grăsimi determină profiluri foarte mari ale lipidelor din sânge și poate provoca acumularea de lipide în vasele de sânge, ceea ce poate să ducă la o serie de efecte negative asupra organismului. Poate fi o boală coronariană, care face ca depozitele de grăsime în artere să împiedice fluxul sangvin și să priveze inima de nutrienți. Pacienții se mai pot confrunta și cu ateroscleroza și accidentul vascular cerebral.

Ce schimbări în stilul de viață ar trebui să faci dacă ai dislipidemie

Dacă ți-ai făcut analizele și medicul ți-a confirmat că te confrunți cu dislipidemia, este important să faci anumite modificări în stilul de viață. Modificarea dietei, piatra de temelie a managementului diabetului, este, de asemenea, un mijloc important prin care poți ține sub control dislipidemia atât la persoanele diabetice, cât și la persoanele care nu au fost diagnosticate cu această boală.

• Exercițiile fizice reprezintă o metodă importantă de îmbunătățire a controlului diabetului și de reducere a riscului de boli cardiovasculare. Mișcarea are efecte benefice și asupra dislipidemiei, cum ar fi creșterea semnificativă a nivelului de colesterol HDL („bun”).

Recomandările Experților DOC

• Practicile unui stil de viață sănătos ar trebui, așadar, accentuate la pacienții cu diabet. Printre acestea se numără:
− efectuarea de exerciții fizice
− scăderea greutăţii la pacienţii obezi
− reducerea alimentelor bogate în colesterol, grăsimi saturate și acizi grași trans
− aport crescut de fibre solubile și de stanoli și steroli vegetali care ajută la scăderea colesterolului seric prin limitarea absorbției acestuia din intestin.

• Majoritatea pacienților cu diabet și dislipidemie vor avea nevoie de tratament medicamentos pentru a-și atinge obiectivele. Sunt disponibile diferite clase de medicamente, cu efecte variabile asupra LDL, HDL și trigliceridelor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „A new phenotypic classification system for dyslipidemias based on the standard lipid panel”, Lipids Health Dis. 2021, Maureen Sampson, Rami A. Ballout, Daniel Soffer et al.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8627634/
2 Studiul „Dyslipidemia: Classification, Etiology and Management- A Systemic Review”, International Journal of Pharmaceutical Research and Applications
Volume 8, Issue 6 Nov-Dec 2023, Shankar K, Singh SK et al.
https://ijprajournal.com/issue_dcp/Dyslipidemia%20%20Classification,%20Etiology%20and%20Management%20A%20Systemic%20Review.pdf
World Health Organization - Guidelines for the management of dyslipidemia in patients with diabetes mellitus
https://applications.emro.who.int/dsaf/dsa699.pdf

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...