Cauzele si factorii de risc in dislipidemie

Dislipidemia este un termen care se referă la niveluri neobișnuit de mari sau de mici ale unor lipide sangvine. Sângele conține trei tipuri principale de lipide: colesterol HDL, colesterol LDL și trigliceride. Dacă ai dislipidemie, asta înseamnă de regulă că nivelurile colesterolului tău LDL, cel rău, sau valorile trigliceridelor tale sunt prea mari. Totodată, dislipidemie înseamnă și atunci când nivelul colesterolului tău HDL, cel bun, este prea scăzut.

Dislipidemia este un termen medical care se referă la un dezechilibru al grăsimilor (lipidelor) din sânge. Lipidele includ colesterolul și trigliceridele, care sunt esențiale pentru funcționarea normală a organismului, dar în cantități mari pot duce la probleme de sănătate, în special boli de inimă.

Colesterolul LDL (lipoproteine cu densitate joasă) este cunoscut și drept colesterol rău, deoarece nivelurile ridicate de LDL pot duce la acumularea plăcilor de grăsime pe pereții arterelor, ceea ce poate provoca ateroscleroză și poate crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.

Colesterolul HDL (lipoproteine cu densitate mare) se mai numește și colesterol bun, deoarece ajută la transportul colesterolului LDL departe de artere și înapoi la ficat, unde poate fi eliminat din corp. Nivelurile ridicate de HDL sunt benefice pentru sănătatea cardiovasculară.

Trigliceridele sunt un alt tip de grăsimi din sânge. Nivelurile ridicate de trigliceride pot contribui la întărirea arterelor (ateroscleroză) și pot crește riscul de boli cardiovasculare.

Recomandările Experților DOC

Care sunt cauzele dislipidemiei?

Mai multe comportamente pot duce la dislipidemie. Acestea includ:

Fumatul

Fumatul crește riscul de dislipidemie prin mai multe mecanisme care afectează metabolismul lipidic și sănătatea arterelor. Fumatul reduce nivelul de colesterol HDL din sânge, ceea ce înseamnă că mai puțin colesterol LDL este eliminat din artere, crescând riscul de ateroscleroză. Mai mult, acest viciu poate duce la creșterea nivelului de colesterol LDL și trigliceride. Colesterolul LDL în exces se poate depune pe pereții arterelor, formând plăci de aterom care îngustează și întăresc arterele, crescând riscul de boli cardiovasculare. În plus, fumul de țigară conține numeroase substanțe chimice toxice care provoacă inflamație și stres oxidativ în organism, iar inflamația cronică și oxidarea colesterolului LDL contribuie la formarea plăcilor de aterom și deteriorarea pereților arteriali. Ca să nu mai spunem că fumatul afectează celulele endoteliale care căptușesc arterele, reducând capacitatea acestora de a produce oxid nitric. Oxidul nitric este crucial pentru menținerea elasticității și sănătății arterelor. Deteriorarea funcției endoteliale contribuie la dezvoltarea aterosclerozei și dislipidemiei.

Obezitatea și un stil de viață sedentar

Obezitatea și sedentarismul sunt doi factori majori care contribuie la dislipidemie prin diverse mecanisme interconectate.

Obezitatea, în special acumularea de grăsime în jurul abdomenului, este asociată cu niveluri mai ridicate de colesterol LDL și trigliceride. Țesutul adipos excesiv produce mai mulți acizi grași liberi, care sunt transportați la ficat, unde sunt convertiți în trigliceride și colesterol LDL. Persoanele obeze tind să aibă niveluri mai scăzute de colesterol HDL, ceea ce este problematic deoarece, așa cum am discutat, HDL-ul ajută la eliminarea colesterolului LDL din artere. În plus, țesutul adipos excesiv produce citokine pro-inflamatorii, care pot provoca inflamație cronică în organism. Inflamația cronică este legată de un profil lipidic anormal, incluzând niveluri ridicate de colesterol LDL și trigliceride.

Lipsa activității fizice poate duce la un metabolism lipidic mai lent și mai puțin eficient, ceea ce poate contribui la niveluri ridicate de colesterol LDL și trigliceride și la niveluri scăzute de colesterol HDL. Sedentarismul contribuie la creșterea în greutate și obezitate, care, la rândul lor, sunt asociate cu dislipidemie. Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase și la îmbunătățirea profilului lipidic, prin creșterea nivelului de colesterol bun HDL. Activitatea fizică are și un efect pozitiv asupra reglării hormonilor care influențează metabolismul lipidelor, cum ar fi insulina și leptina. Sedentarismul poate perturba această stare, conducând la dislipidemie.

Consumul de alimente care sunt bogate în grăsimi saturate, grăsimi trans și zahăr

Consumul de alimente bogate în grăsimi saturate, grăsimi trans și zahăr crește riscul de dislipidemie prin mai multe mecanisme care afectează metabolismul lipidic și sănătatea cardiovasculară. Grăsimile trans și saturate cresc nivelul de colesterol LDL în sânge, deci și riscul de ateroscleroză. Consumul excesiv de grăsimi saturate poate scădea ușor nivelul de colesterol HDL, interferând negativ cu transportul colesterolului rău.

Consumul excesiv de zahăr, în special sub formă de zaharuri adăugate și băuturi îndulcite, poate duce la creșterea nivelului de trigliceride în sânge (zahărul în exces este transformat în trigliceride și stocat în celulele adipoase). Dietele bogate în zahăr pot contribui la dezvoltarea rezistenței la insulină, o condiție în care celulele corpului nu mai răspund adecvat la insulină, iar rezistența la insulină este asociată cu niveluri ridicate de trigliceride și niveluri scăzute de colesterol HDL.

Consumul excesiv de alcool (acesta contribuie la nivelurile mari ale trigliceridelor)

Alcoolul este metabolizat în ficat, unde este transformat în acizi grași și trigliceride. Consumul excesiv de alcool poate suprasolicita ficatul, ducând la acumularea de trigliceride în sânge. Alcoolul stimulează și lipogeneza (sinteza de grăsimi) în ficat, ceea ce duce la o producție crescută de trigliceride. De asemenea, alcoolul poate afecta metabolismul lipoproteinelor, crescând nivelul de colesterol LDL. Consumul excesiv de alcool poate determina ficatul să producă mai mult colesterol LDL. Și cantitatea contează în dilipidemie: un consum mic de alcool poate crește nivelul de colesterol HDL, dar consumul excesiv are efectul opus, scăzând nivelul de HDL și agravând riscul de dislipidemie.

Consumul excesiv de alcool poate duce la o acumulare de grăsimi în ficat cunoscută sub numele de steatoză hepatică sau ficat gras alcoolic. Această condiție perturbă funcția hepatică și metabolismul lipidelor, crescând nivelul de trigliceride și colesterol LDL. Afecțiunile hepatice severe cauzate de alcool, cum ar fi hepatita alcoolică și ciroza, pot afecta dramatic metabolismul lipidic, ducând la dislipidemie severă.

Factorii genetici

Unii oameni moștenesc tendința de a avea niveluri ridicate de colesterol și trigliceride. Factorii genetici pot juca un rol semnificativ în creșterea riscului de dislipidemie, influențând modul în care organismul gestionează colesterolul și alte lipide. De exemplu, polimorfismele genei ApoE influențează nivelurile de colesterol și trigliceride; varianta ApoE4 este asociată cu niveluri crescute de colesterol LDL și un risc mai mare de boli cardiovasculare.

Persoanele cu hipercolesterolemie familială au niveluri foarte ridicate de colesterol LDL încă de la o vârstă fragedă și un risc crescut de boli cardiovasculare. Persoanele cu hipertrigliceridemie familială sunt expuse unui risc crescut de pancreatită și boli cardiovasculare.

În plus, oamenii cu anumite predispoziții genetice pot fi mai sensibili la efectele unei diete bogate în grăsimi saturate și zahăr. De exemplu, o persoană cu o variantă genetică specifică poate avea un risc mai mare de creștere a colesterolului LDL în urma consumului de grăsimi saturate. Mutațiile genetice care afectează enzimele implicate în metabolizarea alcoolului pot influența și acestea modul în care consumul de alcool afectează nivelurile de lipide din sânge.

Persoanele cu dislipidemie familială și membrii familiilor lor pot beneficia de consiliere genetică pentru a înțelege riscurile, opțiunile de testare și strategiile de gestionare a afecțiunii. Testele genetice pot identifica mutațiile specifice care cauzează dislipidemia familială și sunt utile pentru diagnosticarea precoce și pentru stabilirea unui plan de tratament personalizat.

Cine are un risc mai mare să dezvolte dislipidemie?

Dacă te întrebai cine are riscul mare de a avea dislipidemie, trebuie să te gândești mai întâi la antecedentele medicale ale celor din familia ta. De exemplu, ai un risc mai mare de dislipidemie primară dacă unul dintre părinții tăi sau ambii tăi părinți au dislipidemie.

Vârsta înaintată este, de asemenea, un factor de risc pentru colesterolul crescut (numit și hipercolesterolemie). Femeile tind să aibă niveluri mai reduse ale colesterolului LDL comparativ cu bărbații, dar acest lucru este valabil doar până la menopauză. De la momentul menopauzei, valorile colesterolului LDL la femei încep să crească și să le ajungă din urmă pe ale bărbaților. Diabetul de tip 2, hipotiroidismul și boala cronică de rinichi sunt corelate de asemenea cu dislipidemia. Totodată, un nivel prea scăzut al colesterolului bun HDL este asociat cu valori mari ale colesterolului rău LDL.

Poți preveni dislipidemia?

În afară de cazul în care ai dislipidemie familială, poți lua unele măsuri pentru a preveni această afecțiune:

Încearcă să menții o greutate normală, adoptând o dietă sănătoasă și făcând mișcare în mod regulat. De asemenea, dacă fumezi, ar trebui să renunți la acest viciu, spun specialiștii. Dacă ești îngrijorat în legătură cu riscul tău de dislipidemie, discută cu medicul de familie despre cum te poți feri de aceasta, ce alimente te pot ajuta să crești valorile colesterolului HDL și să-l scazi pe cel rău.

Dacă ai antecedente medicale familiale și ai rude care au avut colesterolul mărit, încearcă să duci un stil de viață sănătos înainte ca valorile colesterolului tău să înceapă să crească și înainte de a ajunge la niveluri anormal de mari. În principiu, dacă urmezi recomandările medicului tău, ar trebui să reușești să ții problema sub control și să îți reduci riscul de afecțiuni cardiovasculare.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Dyslipidemia
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/dyslipidemia
CDC - Risk Factors for High Cholesterol
https://www.cdc.gov/cholesterol/risk-factors/index.html
Cleveland Clinic – Hypertriglyceridemia
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23942-hypertriglyceridemia

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...