3 motive sa iti verifici colesterolul cat mai repede

Crezi că ești prea tânăr ca să îți faci griji în legătură cu nivelul colesterolului? Cum colesterolul este un factor foarte important când vine vorba de sănătatea fiecăruia dintre noi, e bine să fie verificat chiar și la persoanele mai tinere.

Poate că nu se află în topul listei tale cu motive de îngrijorare care au legătură cu starea de sănătate, însă multe cercetări au găsit o legătură între colesterolul mărit și diverse afecțiuni grave, dincolo de atacul de cord și accidentul vascular cerebral. În plus, colesterolul mărit este uneori ereditar (hipercolesterolemia familială) și deci poate să apară pur și simplu, fără să îți dea semnale de alarmă, chiar la o vârstă fragedă, chiar dacă ai un stil de viață sănătos.

Recomandările Experților DOC

Cele mai discutate consecințe ale colesterolului mărit

Cele mai severe trei consecințe ale colesterolului mărit sunt:

Boala coronariană (boala arterelor coronare)

Aceasta este una dintre cele mai frecvente și grave consecințe ale colesterolului mărit. Colesterolul în exces se poate depune pe pereții arterelor, formând plăci de aterom (ateroscleroză). Aceste plăci pot îngusta arterele coronare, care alimentează inima cu sânge oxigenat. Îngustarea arterelor coronare poate reduce fluxul de sânge către inimă, ceea ce poate provoca angină pectorală (durere în piept) și, în cazuri severe, poate duce la infarct miocardic (atac de cord).

Accident vascular cerebral

Colesterolul mărit poate contribui la formarea plăcilor de aterom în arterele care alimentează creierul cu sânge. Dacă aceste artere se îngustează sau se blochează complet, fluxul de sânge către creier este redus sau întrerupt. Reducerea sau întreruperea fluxului de sânge către creier poate provoca un accident vascular cerebral ischemic. Acesta poate duce la pierderea funcțiilor cerebrale, paralizie, dificultăți de vorbire și alte dizabilități severe.

Boala arterială periferică (BAP)

Aceasta este o afecțiune în care arterele care furnizează sânge extremităților (în special picioarelor) se îngustează din cauza depunerilor de colesterol și plăci de aterom. Fluxul de sânge redus către picioare poate provoca dureri, crampe musculare și oboseală în timpul mersului sau al altor activități fizice. În cazuri severe, poate duce la ulcerații, infecții și chiar gangrenă, care ar putea necesita amputație.

De ce colesterolul mărit este o problemă chiar și la persoane mai tinere?

Pe lângă cele discutate mai sus, iată o listă cu alte trei motive, poate mai puțin cunoscute, care să te convingă să îți testezi cât mai curând nivelul colesterolului în sânge:

1. Corelat cu riscul de cancer

Un produs secundar al funcțiilor colesterolului (în studiile efectuate pe șoarecii de laborator) este hormonul estrogen, arată un studiu al institutului Duke Cancer Institute; având prea mult din acest hormon, se poate alimenta creșterea și răspândirea celor mai frecvente tipuri de cancer de sân, spun autorii.

O analiză recentă a mai multor studii arată astfel: „colesterolul joacă un rol important în multe procese fiziologice, inclusiv structura și funcția membranei celulare, sinteza hormonală și reglarea homeostaziei celulare. Rolul colesterolului în cancerul de sân este complex, iar unele studii au sugerat că nivelurile crescute de colesterol pot fi asociate cu un risc crescut de a dezvolta cancer de sân, în timp ce altele nu au găsit nicio asociere semnificativă”.

2. Corelat cu riscul de Alzheimer

Persoanele cu colesterol LDL mărit (așa-numitul colesterolul rău) au mai multe depozite de amiloid, care sunt asociate cu demența, inclusiv cu boala Alzheimer, în interiorul creierului pe măsură ce înaintează în vârstă, arată un studiu publicat în jurnalul științific JAMA Neurology.

Un alt studiu și mai recent a arătat că fluctuațiile nivelurilor de lipide din sânge cresc și acestea riscul de Alzheimer. Au fost analizați 11.571 de participanți (vârsta medie 71 de ani; 54% femei), timp de aproximativ 12 ani, cu 2473 cazuri incidente de Alzheimer. După ajustarea pentru gen, rasă, măsurătorile inițiale ale lipidelor, educație, indice de masă corporală și tratamentul pentru scăderea lipidelor, s-a observat că participanții cu cele mai mari variații ale colesterolului total au avut un risc crescut cu 19% de Alzheimer, iar cei cu cele mai mari variații ale trigliceridelor, un risc crescut cu 23%.

3. Posibil corelat cu scăderea auzului

Un meniu zilnic alcătuit din alimente care conțin mult colesterol (cum ar fi carnea ultra procesată, alimentele ambalate făcute la cuptor și alimentele prăjite) este dăunătoare atât pentru siluetă, dar a fost legată și de pierderea auzului, potrivit unui studiu publicat în The Journal of Nutrition.

Mutațiile anumitor gene legate de metabolismul colesterolului, cum ar fi NPC1 , SERAC1 , DHCR7 și OSBPL2 , precum și derivații de medicamente ototoxice legate de metabolismul colesterolului, cum ar fi β-ciclodextrina, pot duce la perturbări ale homeostaziei colesterolului în celulele auditive, rezultând în pierderea auzului, se specifică și în altă lucrare științifică mai recentă, apărută în Frontiers in Cellular Neuroscience.

Ce indică testul pentru colesterol?

Colesterolul mărit, în sine, de obicei nu are semne sau simptome care să stârnească îngrijorare și pacientul să meargă la medic. Un test complet se face pentru a determina dacă nivelul colesterolului tău este prea mare și estimează riscul tău de a dezvolta boli coronariene. Un grup de teste complete pentru colesterol, numite „profil lipidic”, include calcularea a patru tipuri de lipide din sângele pacientului:

colesterolul total - acesta este o sumă a conținutului de colesterol din sânge;
colesterolul HDL (lipoproteine cu densitate mare) - acesta este numit uneori și colesterolul bun, deoarece ajută la îndepărtarea colesterolului LDL, menținând astfel arterele curate și deschise, iar în acest fel, sângele circulă mai bine prin ele.
colesterolul LDL (lipoproteine cu densitate scăzută) - acesta este numit și colesterolul rău; prea mult colesterol rău în sânge duce la acumularea de depozite grase (plăci) în artere (ateroscleroza), ceea ce reduce fluxul sangvin. Uneori, în aceste plăci se produce o ruptură, ceea ce duce la atac de cord sau accident vascular cerebral.
trigliceridele - și acestea reprezintă un anumit tip de grăsime în sânge. Atunci când mănânci, corpul transformă orice calorii de care nu are nevoie în trigliceride, care sunt stocate în celulele grase. Nivelurile mari ale trigliceridelor sunt asociate cu mai mulți factori, cum ar fi: persoana este supraponderală, mănâncă prea multe dulciuri sau consumă alcool în exces, fumează, este sedentară sau are diabet necontrolat (cu niveluri foarte mari ale glucozei în sânge).

Adulții care au un risc mediu de a dezvolta boli coronariene ar trebui să își testeze colesterolul o dată la fiecare 5 ani, începând cu vârsta de 18 ani. Testarea colesterolului trebuie să se facă mai des dacă rezultatele inițiale la aceste teste au fost anormale, sau dacă persoana are un risc crescut de boli cardiovasculare.

De la ce vârstă ar trebui verificat colesterolul și cât de des?

În România, ca și în alte țări, recomandările pentru verificarea colesterolului variază în funcție de riscurile individuale ale pacienților. Recomandările generale sunt următoarele:

Verificarea colesterolului pentru adulți

Adulți fără factori de risc: Prima verificare a colesterolului ar trebui să aibă loc la vârsta de 20 de ani, iar ulterior, dacă nivelurile sunt normale, ar trebui repetată la fiecare 4-6 ani.
Adulți cu factori de risc (precum hipertensiune arterială, diabet, fumat, istoric familial de boli cardiovasculare, obezitate): Verificarea ar trebui să fie mai frecventă, în fiecare an sau conform recomandărilor medicului.

Verificarea colesterolului pentru copii și adolescenți

Copii fără factori de risc: Prima verificare ar trebui să aibă loc între vârstele de 9 și 11 ani și din nou la 17-18 ani.
Copii cu factori de risc (istoric de hipercolesterolemie familială sau boli cardiovasculare, obezitate, diabet, hipertensiune arterială): Verificarea ar trebui să înceapă mai devreme, în jurul vârstei de 2 ani, și să fie repetată conform recomandărilor medicului.

Este important să discuți cu medicul tău pentru a stabili un plan personalizat de verificare a colesterolului, mai ales dacă ai factori de risc sau un istoric familial relevant. Acesta îți va putea oferi cele mai bune recomandări în funcție de situația ta specifică.

Ce poți face pentru a preveni creșterea colesterolului peste valorile normale?

Consumă alimente bogate în fibre. Legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele sunt surse excelente de fibre, care pot ajuta la ținerea sub control a valorilor și chiar la reducerea colesterolului mărit.

Redu consumul de grăsimi saturate și grăsimi trans. Acestea se găsesc în alimentele prăjite, produsele de patiserie, carnea grasă și lactatele integrale. Optează pentru grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din măsline, ulei de măsline, avocado și nuci. Limitează cât mai mult produsele cu zahăr pentru că și acestea pot contribui la creșterea colesterolului.

Fii activ fizic! Mersul pe jos, alergarea, mersul pe biciletă pot ajuta la creșterea colesterolului bun HDL și la scăderea colesterolului rău LDL. Exercițiile cu greutăți mici, cu haltere, cu benzi de rezistență sau cu propria greutate a corpului pot contribui, de asemenea, la menținerea unui nivel sănătos al colesterolului.

Dacă bei alcool, fii moderat. Consumul excesiv de alcool duce la creșterea colesterolului și a trigliceridelor, deci ar trebui limitat consumul de alcool la maximum un pahar pe zi pentru femei și două pahare pe zi pentru bărbați.

Fumatul scade nivelul de colesterol HDL și dăunează pereților arteriali, dar renunțarea la fumat poate îmbunătăți nivelurile de colesterol.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Frontiers - Impact of cholesterol homeostasis within cochlear cells on auditory development and hearing loss
https://www.frontiersin.org/journals/cellular-neuroscience/articles/10.3389/fncel.2023.1308028/full
Studiul „Impact of cholesterol homeostasis within cochlear cells on auditory development and hearing loss”, apărut în Front. Cell. Neurosci., 04 January 2024, Sec. Cellular Neuropathology, Volume 17 - 2023 | https://doi.org/10.3389/fncel.2023.1308028, autori: Haixia Hu et al.
Science Direct - Is cholesterol a risk factor for breast cancer incidence and outcome?
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0960076023001012
Studiul „Is cholesterol a risk factor for breast cancer incidence and outcome?”, apărut în The Journal of Steroid Biochemistry and Molecular Biology, Volume 232, September 2023, 106346, https://doi.org/10.1016/j.jsbmb.2023.106346, autori: Céline Ben Hassen et al.
Neurology - Association Between Fluctuations in Blood Lipid Levels Over Time With Incident Alzheimer Disease and Alzheimer Disease–Related Dementias
https://www.neurology.org/doi/10.1212/WNL.0000000000207595
Studiul „Association Between Fluctuations in Blood Lipid Levels Over Time With Incident Alzheimer Disease and Alzheimer Disease–Related Dementias”, apărut în September 12, 2023 issue, 101 (11) e1127-e1136, https://doi.org/10.1212/WNL.0000000000207595, autori: Ethan D. Moser et al.