

Categoriile de risc si atingerea "tintei" colesterolului LDL
Categoriile de risc si atingerea "tintei" colesterolului LDL
Categoriile de risc si atingerea "tintei" colesterolului LDL
Trebuie reținut că dintre colesterolul LDL „rău”, colesterolul HDL „bun” și trigliceride (TG), ținta principală care trebuie urmărită și atinsă este reprezentată de scăderea valorilor colesterolului „rău", așa cum mai este numit colesterolul LDL.
În funcție de factorii de risc asociați și de patologia fiecărui pacient, se stabilește un grad de risc, căruia îi corespunde o anumită „țintă" sau o valoare considerată normală a colesterolului LDL.
Tipuri de colesterol
Lipoproteinele cu densitate joasă (LDL) sunt cunoscute sub numele de colesterol „rău”, deoarece pot să înfunde arterele și să blocheze fluxul sangvin.
Lipoproteinele de înaltă densitate (HDL) sunt cunoscute drept colesterol „bun”, deoarece aduce colesterolul în ficat, care îl elimină.
Factorii majori de risc ai colesterolului LDL sunt:
- vârsta (femeile de peste 55 de ani și bărbați peste 45 de ani),
- fumatul,
- hipertensiunea arterială,
- diabetul zaharat,
- antecedentele familiale de boli cardiace precoce,
- scăderea colesterolului HDL (numit și colesterol „bun") la valori mai mici de 40mg/dl.
Interpretarea riscurilor
- Risc scăzut - dacă aveți cel mult un factor de risc menționat mai sus, ținta este LDL sub 160 mg/dl;
- Risc moderat/moderat înalt - dacă aveți doi sau mai mulți factori de risc dintre cei menționați mai sus, ținta este LDL sub 130 mg/dl;
- Risc înalt - dacă aveți boală cardiacă ischemică, altă afectare vasculară aterosclerotică, diabet zaharat sau multipli factori de risc asociați care dau un risc crescut, ținta este LDL sub 100 mg/dl;
- Risc foarte înalt - dacă ați avut recent un accident vascular cerebral (AVC), aveți boala cardiacă ischemică asociată cu diabet zaharat sau cu multipli factori de risc dintre cei mai sus menționați, necontrolați (încă fumați, aveți tensiune arterială mare netratată etc.), ținta este LDL sub 70 mg/dl.
Ghidurile de practică privind dislipidemiile ale Societății Internaționale de Hipertensiune (ISH) 2020 au fost publicate la doar un an după ghidurile Societății Europene de Cardiologie/Societății Europene de Ateroscleroză (ESC/EAS)1.
Interpretarea riscurilor
Potrivit acestora, colesterolul trebuie redus în funcție de profilul de risc:
(1) >50% și <70 mg/dL (1,8 mmol/L) în hipertensiunea arterială cu boală cardiovasculară (BCV), boală de rinichi, diabet zaharat sau fără boli cardiovasculare cu risc ridicat;
(2) >50% și <100 mg/dL (2,6 mmol/L) la pacienții cu risc crescut;
(3) <115 mg/dL (3 mmol/L) la pacienții cu risc moderat.
Alți factori de risc pe care e bine să îi urmărești dacă ai colesterolul LDL mare
Factorii care îți pot crește riscul de a fi diagnosticat cu colesterol mărit includ:
O dietă prea săracă în nutrienți
Faptul că mănânci grăsimi saturate, care se găsesc în produsele de origine animală, și grăsimi trans, care se găsesc în prăjituri și biscuiți sărați din comerț. Acestea sunt doar două exemple, dar mai sunt multe alimente care pot crește valorile colesterolului LDL.
Consumul de alimente bogate în colesterol
Alimentele care sunt bogate în colesterol, cum ar fi carnea roșie și produsele lactate integrale (cu multe grăsimi), pot crește, de asemenea, colesterolul total.
Obezitatea
Când ai un indice de masă corporală (IMC) egal cu 30 sau peste această valoare, vei avea un risc mai mare să suferi de pe urma valorilor mari ale colesterolului (hipercolesterolemie).
O circumferință mare a taliei
Riscul tău crește dacă ești bărbat și ai o circumferință a taliei de cel puțin 102 cm sau dacă ești femeie și ai o circumferință a taliei de cel puțin 89 cm.
Sedentarismul, adică lipsa activității fizice
Exercițiile îți ajută corpul să producă mai mult colesterol HDL, adică cel "bun", așa că încearcă să faci mișcare cel puțin 30 de minute în fiecare zi.
Fumatul
Dacă fumezi, reține că țigaretele îți deteriorează pereții vaselor de sânge, facându-i mai predispuși să acumuleze depozite de grăsimi. Totodată, fumatul îți poate reduce valorile colesterolului „bun", HDL. De aceea, sfatul specialiștilor este să renunți la fumat.
Diabetul
Chiar dacă ți se pare surprinzător să auzi asta, trebuie să știi că hiperglicemia contribuie la valori mai mari ale colesterolului LDL și la scăderea nivelurilor colesterolului HDL. Totodată, concentrația mare de glucoza din sânge îți deteriorează acel strat interior care îți „căptușește" arterele.
Ce complicații pot să apară din cauza colesterolului
Hipercolesterolemia poate cauza ateroscleroză, o acumulare periculoasă de colesterol și alte substanțe grase, care se depun pe pereții arterelor tale. Aceste depozite (plăcile de aterom) pot reduce fluxul sangvin în interiorul arterelor tale, ceea ce poate cauza complicații precum cele enumerate mai jos:
Durere în piept
Dacă arterele care îți alimentează inima cu sânge sunt afectate, poți avea angină pectorală (numită și durere în piept).
Infarct miocardic
Dacă plăcile de aterom se desprind sau se rup, un cheag de sânge se poate forma la locul rupturii, blocând circulația sângelui, sau poate să se desprindă și să circule liber într-o altă arteră. Dacă circulația sângelui către o parte a inimii tale este oprită, vei suferi un infarct miocardic.
Accident vascular cerebral (AVC) - în mod similar cu ceea ce se întâmplă în cazul unui atac de cord, dacă fluxul sangvin către o parte a creierului tău este blocat de un cheag de sânge, atunci care loc un AVC.
Colesterolul LDL („rău”) ridicat poate fi gestionat și controlat cu succes prin modificări ale stilului de viață, medicamente sau o combinație a acestor abordări.
Implementarea modificărilor stilului de viață, cum ar fi o dietă săracă în grăsimi și bogată în fibre, practicarea de exerciții fizice și controlul greutății, ar putea scădea nivelul colesterolului LDL („rău”) cu până la 20%-30%.
Rezultatele unei meta-analize mai vechi, a 14 studii clinice au arătat că terapia cu statine, cel mai frecvent tip de medicament prescris pentru scăderea colesterolului, poate reduce în siguranță incidența de 5 ani a evenimentelor coronariene majore, revascularizarea coronariană și accidentul vascular cerebral.
Deși acest studiu a documentat că au avut loc îmbunătățiri foarte mari ale prevalenței tratamentului și controlului colesterolului LDL ridicat, se estimează că 71 de milioane (33,5%) de adulți din Statele Unite ale Americii cu vârsta ≥20 de ani au colesterolul rău ridicat și doar o treime din afecțiuni sunt ținute sub control.
Ce ar trebui să știi despre intoleranța la statine
Intoleranța la statine duce la întreruperea tratamentului, subdozare și creșterea ulterioară a evenimentelor cardiovasculare. Simptomele musculare asociate cu statine sunt de departe cele mai frecvent raportate efecte adverse, cu alte posibile efecte adverse legate de statine, inclusiv hepatotoxicitatea, toxicitatea renală, impactul potențial asupra aspectelor neurocognitive și accidentul vascular cerebral hemoragic.
Vârsta înaintată, insuficiență hepatică sau renală, reacții adverse anterioare musculare, hepatice sau alte efecte secundare sau potențialul de interacțiune cu terapiile concomitente pot fi factori de risc pentru intoleranță la statine.
Din cauza efectelor grave pe care le poate avea întreruperea tratamentului cu statine sau ale terapiei hipolipemiante suboptimale, este necesară evaluarea meticuloasă a pacienților cu așa-numita „intoleranță la statine”, atrag atenția specialiștii.
Screening pentru riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică
Ghidurile de screening pentru dislipidemie variază în funcție de grupa de vârstă; cu toate acestea, decizia de screening ar trebui să se bazeze întotdeauna pe judecata clinică.
- Copii și adolescenți: La copiii cu risc de hipercolesterolemie familială, screening-ul trebuie efectuat la vârsta de 3 ani, și apoi din nou între 9 și 11 ani, cât și la 18 ani. Evaluarea adolescenților cu vârsta >16 ani trebuie efectuată la fiecare 5 ani sau mai frecvent dacă au factori de risc cardiovasculari.
- Adulți tineri (bărbați 20-45 de ani și femei 20-55 de ani): Trebuie evaluați adulții ≥20 de ani pentru dislipidemie la fiecare 5 ani, ca parte a unei evaluări globale a riscului, susțin oamenii de știință.
- Adulți de vârstă mijlocie (bărbați 45-65 și femei 55-65 de ani): în absența factorilor de risc cardiovasculari, aceștia ar trebui testați de dislipidemie la fiecare 1-2 ani. Testarea mai frecventă a lipidelor este recomandată atunci când sunt prezenți mai mulți factori de risc de boală cardiovasculară aterosclerotică. Frecvența testării lipidelor ar trebui să se bazeze pe circumstanțe clinice individuale.
- Adulți cu diabet: Toți adulții cu diabet de tip 1 sau tip 2 ar trebui testați anual pentru dislipidemie.
- Adulți în vârstă: Anual adulții în vârstă fără factori de risc pentru boală cardiovasculară aterosclerotică pentru dislipidemie. Pacienții cu mai mulți factori de risc cardiovasculari ar trebui și ei testați. Frecvența testării lipidelor la adulții în vârstă ar trebui să se bazeze pe circumstanțe clinice individuale.
- Hipercolesterolemie familială: Screeningul pentru hipercolesterolemie familială este indicat atunci când există antecedente familiale de boală cardiovasculară aterosclerotică prematură (<55 de ani la tată sau o altă rudă de sex masculin de gradul I sau <65 de ani la mamă sau o altă rudă de sex feminin de gradul I) sau la persoanele cu nivelurile lipidelor în concordanță cu hipercolesterolemie familială.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „International Society of Hypertension global hypertension practice guidelines”. J. Hypertens. 2020; Unger T., Borghi C., Charchar F.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32371787/
National Library of Medicine - American Association of Clinical Endocrinologists/American College of Endocrinology Management of Dyslipidemia and Prevention of Cardiovascular Disease Clinical Practice Guidelines
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6092890/
Te-ar mai putea interesa și...