Tratamentul cancerului bronho-pulmonar cu celule mici
Cancerul bronho-pulmonar cu celule mici este un tip de cancer ale cărui celule se formează la nivelul țesuturilor pulmonare.
Cauze cancer bronho-pulmonar
Fumatul este cauza principală a cancerului pulmonar, reprezentând 85% dintre cazurile diagnosticate. Însă este important de menționat că și fumatul pasiv, și azbestul, și radonul și alți factori de mediu contribuie la dezvoltarea acestei maladii. Fumul de țigară conține mulți agenți cancerigeni organici și anorganici, inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), amine aromatice, N-nitrozamine, benzen, clorură de vinil, arsen și crom, printre multe altele. Există o relație dependentă de doză între gradul de expunere la fum și riscul relativ de cancer pulmonar.
Simptomele cancerului bronho-pulmonar cu celule mici
Printre simptomele cancerului pulmonar cu celule mici se numără tusea și dificultățile de respirație.
Însă este important să ajungi la medic și dacă te confrunți cu:
- disconfort sau durere în piept
- o tuse care nu dispare sau se agravează în timp
- dificultăți de respirație
- respiraţie şuierătoare
- sânge în spută
- răguşeală
- probleme la înghițire
- pierderea poftei de mâncare
- pierdere în greutate fără un motiv cunoscut
- oboseală extremă
- umflarea feței și/sau venele gâtului
Cum se pune diagnosticul
Pacienții suspectați de cancer pulmonar trebuie să efectueze o serie de analize imagistice extinse și o biopsie pentru diagnostic, majoritatea pacienților fiind diagnosticați pe baza biopsiei mici și a probelor citologice.
Examenul imagistic inițial include radiografia pe film simplu și tomografia computerizată cu contrast (CT) a pieptului și a abdomenului superior, RMN cerebral și PET/CT.
Medicul îi va recomanda pacientului și o serie de teste de laborator, printre care: hemoleucograma completă (CBC), electroliții, calciu, fosfatază alcalină, alanin aminotransferaza (ALT) și aspartat aminotransferaza (AST), bilirubina totală și creatinina.
Metoda de obținere a țesutului analizat depinde de localizarea tumorii. O biopsie se obține de obicei prin biopsie ghidată de CT sau transbronșică.
Tipuri de cancer bronho-pulmonar
Există două tipuri de cancer bronho-pulmonar cu celule mici:
- Carcinomul cu celule mici
- Carcinomul cu celule mici combinate
Cancerul bronho-pulmonar cu celule mici prezintă un timp de dedublare mai rapid, o rată de creștere mai mare și o metastazare mai precoce decât cancerul cu celule non-mici.
Doar o treime dintre pacienții diagnosticați cu această afecțiune au boala limitată în momentul diagnosticului, restul de două treimi se prezintă cu boala extinsă. Cancerul bronho-pulmonar cu celule mici este sensibil la chimioterapie și radioterapie, dar majoritatea pacienților mor din cauza recurenței bolii.
Ce tratament este indicat
Tratamentul cancerului la plămâni cu celule mici se bazează pe:
- Chimioterapie
- Radioterapie
- Intervenție chirurgicală.
Tratamentul depinde foarte mult de stadiul bolii. Pacienții cu cancer pulmonar cu celule mici în stadiul I sunt candidați pentru radioterapie și chimioterapie cu intenție curativă. Pacienților cu această boală în stadiu avansat li se recomandă chimioterapia cu radiații (RT) și tratament paliativ.
Primul stadiu
În timp ce majoritatea pacienților prezintă boală în stadiu avansat, o mică parte dintre aceștia află că au boala în primul stadiu. Acești pacienți pot fi candidați pentru lobectomie cu prelevare sau disecție mediastinală. Dacă intervenția chirurgicală demonstrează afectarea ganglionilor mediastinului, este indicată chimioradierea adjuvantă. Dacă pacienții nu sunt candidați potriviți pentru a fi supuși unor intervenții chirurgicale, este posibil ca medicul specialist să recomande terapia corporală ablativă stereotactică (SABR). Terapia sistemică adjuvantă pe bază de cisplatină urmează de obicei ambele abordări locale.
Stadiile 2 și 3
În cazul pacienților cu cancer pulmonar cu celule mici în stadiile 2 și 3 se recomandă să fie tratați concomitent cu chimioterapie și radiații. Cisplatina și etoposida sunt standardul actual de îngrijire pentru acești pacienți. Iar dacă acești pacienți fac și tratament cu radiații chimioterapia crește semnificativ controlul local și supraviețuirea globală. S-a demonstrat că încorporarea timpurie a RT cu CT crește și mai mult supraviețuirea globală, comparativ cu încorporarea târzie. Iradierea profilactică craniană (PCI) este indicată pentru pacienții cu răspuns complet sau parțial la terapie. PCI crește semnificativ supraviețuirea globală și scade incidența metastazelor cerebrale.
Stadiu avansat
Pilonul terapiei pentru pacienții în stadiu avansat este chimioterapia sistemică. Pacienții care au un răspuns complet sau parțial la terapie pot fi evaluați pentru RT toracică consolidativă. Această terapie a fost asociată cu o creștere a supraviețuirii generale și, de cele mai multe ori, are rezultate favorabile și este și bine tolerată.
Terapii noi sunt în prezent în curs de cercetare, iar printre acestea se numără și imunoterapiile și terapii-țintite aprobate anterior pentru cancerul pulmonar fără celule mici și alte boli maligne.
Imunoterapiile includ inhibitori ai punctelor de control imune Nivolumab (anticorp inhibitor PD-1), Pembrolizumab (anticorp anti-PD1), Ipilimumab (anticorp inhibitor CTLA-4).
Aceste metode de tratament pot fi folosite pe cont propriu, însă pot fi folosite și asociate. De pildă, adesea chimioterapia este folosită în combinație cu radioterapia. Totodată, radioterapia este, de multe ori, recomandată înainte sau după o intervenție chirurgicală.
Tratamentele paliative sunt, de asemenea, folosite la pacienții cu cancer bronho-pulmonar. Acestea ajută pacientul să managerieze mai bine simptomele, mai ales în ultima fază a bolii. Și familia bolnavului de cancer pulmonar în stadiu final poate fi ajutată de tratamentele paliative.
Tratamentul bolii limitate la torace constă în chimioterapie și radioterapie toracică concomitente. Rata de răspuns este de 70-90% cu o supraviețuire medie de 14-20 de luni; rata de supraviețuire la 2 ani este de aproximativ 40%. Peste 50% dintre pacienții cu cancer cu celule mici dezvoltă metastaze cerebrale. Acest fapt a determinat utilizarea iradierii craniene profilactice.
Pentru pacienții cu cancer bronho-pulmonar cu celule mici în stadiu avansat, tratamentul recomandat constă în chimioterapie, urmată de iradiere craniană profilactică la pacienții cu răspuns obiectiv la chimioterapie. Chimioterapia are rol paliativ și poate prelungi supraviețuirea pentru majoritatea pacienților cu boala extinsă. Rata de supraviețuire medie este de 9-11 luni, iar rata de supraviețuire la 2 ani este de sub 5%.
Cancerul bronho-pulmonar care progresează sau recidivează după tratament
Dacă cancerul continuă să crească în timpul tratamentului sau reapare, orice tratament suplimentar va depinde de localizarea și extinderea cancerului, de ce alte tratamente a luat pacientul, de starea acestuia generală de sănătate și de dorința de a urma un tratament suplimentar.
Dacă un cancer continuă să crească în timpul tratamentului inițial cu chimioterapie sau dacă un cancer începe să crească după ce pacientul a încetat să mai facă chimioterapie pentru mai puțin de 6 luni, se poate încerca un alt tip de chimioterapie, cum ar fi topotecanul, deși poate fi mai puțin probabil să ajute. În aceste cazuri, dacă pacientul este suficient de sănătos i se poate recomanda participa la un studiu clinic.
Ce medic tratează cancerul bronho-pulmonar cu celule mici
Echipa de medici care tratează pacientul diagnosticat cu cancer la plămâni cu celule mici este alcătuită din:
- Medic oncolog – acesta tratează cancerul cu medicamente, folosind chimioterapia.
- Medic pneumolog – acesta este specializat în tratarea problemelor aparatului respirator.
- Medic specialist în radioterapie – acesta tratează cancerul cu ajutorul radioterapiei.
- Medic chirurg – acesta îndepărtează tumorile atunci când tratamentul o cere.
Este important ca pacientul să discute cu medicii care îl tratează, pentru a afla cât mai multe despre tratamentul ales și despre modul în care acesta îl va afecta. Efectele secundare trebuie neapărat să fie cunoscute de către pacient, pentru că acesta să nu se alarmeze atunci când ele apar.
A doua opinie este, de asemenea, importantă. Este recomandat că pacientul care nu e împăcat cu decizia medicului său să ceară o a doua opinie unui alt medic. Astfel, fie va căpăta mai multă încredere în tratamentul ales pentru că al doilea medic confirmă spusele primului, fie va primi o alternativă mai pe placul său.
Cum să faci față tratamentului pentru cancerul bronho-pulmonar
Tratamentul pentru cancer este foarte solicitant pentru organism. Reacțiile adverse pot face ca pacientul să își piardă răbdarea, să intre în depresie sau să dezvolte anxietate. Un psihoterapeut te poate ajuta să treci mai ușor peste lucrurile prin care treci. Și grupurile de suport pentru bolnavii de cancer te pot ajuta să faci față mai ușor situației în care te afli.
Familia și prietenii joacă, de asemenea, un rol în această perioadă. De aceea, e indicat că pacientul să ceară și să accepte ajutorul celor apropiați în această perioadă.
Ce ar trebui să facă pacientul după tratament
La finalizarea tratamentului, este foarte important ca pacientul să meargă în continuare la medic, pentru controale. Medicii vor recomanda examene și teste de laborator sau teste imagistice pentru a depista eventualele semne de revenire a cancerului sau efecte secundare ale tratamentului.
Aproape orice tratament pentru cancer poate avea efecte secundare. Unele pot dura doar câteva săptămâni, pe când altele mult mai mult. Este posibil ca unele efecte secundare să nu apară până la câteva luni după ce pacientul a finalizat tratamentul.
De altfel, este foarte important să anunți medicul despre orice simptome sau probleme noi cu care te confrunți, deoarece acestea ar putea fi cauzate de cancer sau de o nouă boală sau de un al doilea cancer.
La persoanele fără semne de cancer, mulți medici recomandă controale de urmărire (care pot include scanări CT și analize de sânge) aproximativ la fiecare 3 luni în primii doi ani după tratament, aproximativ la fiecare 6 luni în următorii câțiva ani, apoi anual după 5 ani.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Cancer Society - Living as a Lung Cancer Survivor
https://www.cancer.org/cancer/types/lung-cancer/after-treatment/follow-up.html
National Cancer Institute - Small Cell Lung Cancer Treatment (PDQ®)–Patient Version
https://www.cancer.gov/types/lung/patient/small-cell-lung-treatment-pdq
Te-ar mai putea interesa și...
