Efectele iremediabile pe care le are arsura solara asupra pielii
Efectele iremediabile pe care le are arsura solara asupra pielii
Efectele iremediabile pe care le are arsura solara asupra pielii
Dacă înroșirea pielii cauzată de arsuri solare este un proces reversibil, pielea recăpătându-și în câteva zile culoarea normală, există și efecte iremediabile pe care o asemenea arsură le are asupra pielii, de aceea este foarte importantă protecția solară.
Când vorbim de arsuri solare ne referim la cele cauzate de expunerea pielii la radiațiile UV, fără a o proteja cu ajutorul unei loțiuni cu factor de protecție solară ori a unor haine care să blocheze radiațiile care intră în contact cu aceasta. Există două tipuri de radiații solare: radiațiile UVA și radiațiile UVB - ambele sunt dăunătoare pielii, însă numai radiațiile UVA cauzează arsuri solare, distrugând stratul protector al pielii prin distrugerea celulelor din epiderm.
În momentul în care pielea este roșie și inflamată, răul a fost deja făcut, iar ADN-ul celulelor de la nivelul pielii a fost deja afectat de radiații. ADN-ul afectat de arsura solară nu va fi niciodată complet reparat, daunele provocate de radiații fiind, de cele mai multe ori, ireversibile.
Tipuri de arsuri solare
Arsurile solare pot fi clasificate în funcție de severitatea lor și există trei tipuri principale de arsuri solare:
Arsură solară de gradul I (ușoară)
Aceasta este cea mai comună și mai ușoară formă de arsură solară. Pielea devine roșie, sensibilă la atingere și poate fi ușor umflată, dar nu apar vezicule. Simptomele apar la câteva ore după expunerea la soare și durează de obicei între 3 și 7 zile. Pe măsură ce arsurile se vindecă, pielea poate începe să se cojească.
Arsura de gradul II (moderată)
Această formă de arsură solară este mai gravă și implică deteriorarea straturilor superficiale ale pielii. În plus față de roșeață, pot apărea vezicule umplute cu lichid. Pielea este foarte sensibilă și dureroasă la atingere. Vindecarea poate dura între 1 și 2 săptămâni, iar veziculele pot forma o coajă care se va desprinde pe măsură ce pielea se vindecă. Există riscul de infecție dacă acestea se sparg.
Arsura de gradul III (severă)
Aceasta este cea mai gravă formă de arsură solară, care afectează straturile mai profunde ale pielii și poate provoca daune semnificative. Pielea poate deveni foarte roșie sau chiar violet în cazuri extreme, cu vezicule mari și durere intensă. Pot apărea simptome sistemice precum febră, frisoane, greață, dureri de cap și amețeli. Uneori, poate fi nevoie de spitalizare.
Ce efecte are arsura solară asupra pielii?
Iată ce efecte negative au aceste arsuri solară asupra pielii:
Îmbătrânirea prematură
Studiile făcute în ultimii ani pe această temă au confirmat faptul că, în proporție de 80%, expunerea la radiațiile UV este vinovată pentru îmbătrânirea prematură a pielii. Cu cât te alegi cu mai multe arsuri solare din cauză că nu te protejezi corespunzător, cu atât mai repede se vor vedea semnele îmbătrânirii pe pielea ta. Radiațiile UV distrug colagenul și elastina, care sunt esențiale în menținerea pielii ferme și catifelate în ciuda trecerii anilor.
Petele pigmentare
Petele pigmentare apar, de cele mai multe ori, din cauza unor arsuri repetate la nivelul pielii. Acestea apar în urma producerii excesive, în anumite zone ale pielii, de melanină, pigmentul folosit de piele pentru a se proteja de radiațiile UV. Spre deosebire de o arsură solară obișnuită, care apare imediat în urma expunerii la soare, petele pigmentare apar în urma arsurilor solare repetate, în decursul a câțiva ani. Hiperpigmentarea apare, în general, în zonele expuse cel mai mult la radiațiile solare precum față, spate ori mâini.
În cazurile fericite, petele pigmentare pot dispărea de la sine în timp, însă în unele situații acestea nu dispar decât cu ajutorul procedeelor precum peelingul chimic ori terapia cu laser. Petele pigmentare pot fi prevenite prin evitarea expunerii pielii la soare în intervalul orar 10.00‑16.00, dar și prin folosirea loțiunilor de plajă cu factor de protecție de minimum 30.
Creșterea riscului de cancer de piele
Un alt efect pe care o arsură solară îl are pe termen lung constă în creșterea riscului de cancer de piele, printre care și cel de melanom, care este cel mai periculos tip de cancer de piele. Odată ce ADN-ul pielii este afectat de radiațiile UV, acesta nu mai poate fi reparat, efectele fiind ireversibile. Studiile arată că arsurile solare pe trunchi sunt, în mod deosebit, asociate cu risc crescut de melanom.
Având în vedere că efectele pe care radiațiile solare le au asupra structurii ADN-ului sunt ireversibile, protecția solară ar trebui să fie o prioritate atunci când ne expunem pielea radiațiilor UV. Loțiunile cu factor de protecție UV, hainele din materiale naturale care acoperă pielea, precum și evitarea expunerii la soare în intervalul orar 10.00‑16.00 sunt metode sigure prin care putem preveni arsurile solare.
Orice porțiune de piele poate suferi arsuri solare, chiar și acelea care sunt acoperite de haine - asta dacă țesăturile sunt subțiri și permit pătrunderea radiațiilor UV. Ochii sunt, de asemenea, expuși riscului de arsuri solare. Este important de reținut că norii nu blochează radiațiile UV decât în proporție de 20%, ceea ce înseamnă că te poți alege cu arsuri solare și în zilele înnorate dacă nu porți ochelari de soare cu filtru UV.
Ce factori cresc riscul de arsuri solare?
Iată ce factori îți pot crește riscul de a te alege cu arsuri solare:
Pielea deschisă la culoare
Pielea deschisă la culoare este mai predispusă la arsuri solare din câteva motive legate de compoziția și funcția melaninei, pigmentul care oferă culoare pielii.
Melanina este pigmentul din piele care oferă protecție naturală împotriva radiațiilor ultraviolete ale soarelui. Persoanele cu pielea deschisă la culoare au o cantitate mai mică de melanină comparativ cu cele cu pielea mai închisă la culoare. Melanina absoarbe și dispersează razele UV, reducând astfel daunele cauzate de acestea. În lipsa unei cantități suficiente de melanină, radiațiile UV pot pătrunde mai adânc în piele, provocând arsuri.
Există două tipuri principale de melanină: eumelanină și feomelanină. Eumelanina este pigmentul care oferă o protecție mai eficientă împotriva radiațiilor UV și se găsește în cantități mai mari în pielea închisă la culoare. Feomelanina, pe de altă parte, este mai puțin eficientă în protecția împotriva razelor UV și se găsește în cantități mai mari în pielea deschisă la culoare, ceea ce duce la un risc crescut de arsuri solare.
În plus, pielea deschisă la culoare reacționează diferit la expunerea la soare. În loc să se bronzeze, cum se întâmplă adesea cu pielea mai închisă la culoare, pielea deschisă se înroșește și se arde mai repede, deoarece nu produce suficientă melanină pentru a oferi protecție.
Arsura solară este o reacție inflamatorie a pielii la deteriorarea cauzată de UV, iar expunerea repetată la soare fără protecție poate duce la daune cumulative în pielea deschisă la culoare, crescând riscul de cancer de piele, inclusiv melanomul, care este mai frecvent la persoanele cu pielea deschisă.
Lucratul în aer liber pe perioade lungi
Radiațiile UV sunt principalul factor care cauzează arsuri solare, deci lucrând în aer liber pentru perioade lungi, pielea este expusă continuu la aceste radiații. Cu cât expunerea este mai îndelungată, cu atât crește riscul de a suferi daune din partea radiațiilor UV, ducând la arsura solară. Suprafețele cum ar fi apa, nisipul, zăpada sau chiar betonul pot reflecta radiațiile UV, crescând expunerea. Acest fenomen poate duce la arsuri solare mai severe, chiar dacă persoana nu este direct expusă la soare tot timpul.
Mulți lucrători în aer liber nu folosesc protecție solară adecvată sau nu o aplică suficient de des. Protecția solară, cum ar fi cremele cu factor de protecție solară trebuie utilizate corect și reaplicate periodic pentru a fi eficiente, iar pălăriile cu boruri largi și îmbrăcămintea cu protecție UV sunt extrem de utile. Radiațiile UV sunt cele mai puternice între orele 10.00 și 16.00, iar lucrătorii în aer liber care petrec mult timp afară în acest interval orar sunt expuși la cele mai intense radiații UV, crescând riscul de arsuri solare.
Vacanțele petrecute în locuri însorite sau la altitudini foarte mari
În locurile însorite, radiațiile ultraviolete sunt mai intense, ceea ce crește riscul de arsură solară. Destinațiile tropicale sau cele situate în apropierea ecuatorului primesc o cantitate mai mare de radiații UV prin prisma poziției geografice și a unghiului mai direct al soarelui.
La altitudini ridicate, stratul de atmosferă care filtrează radiațiile UV este mai subțire. Acest lucru permite unei cantități mai mari de radiații UV să ajungă la suprafața pielii, crescând astfel riscul de arsuri solare. Se estimează că la fiecare 1.000 de metri în altitudine, intensitatea radiațiilor UV crește cu aproximativ 10-12%.
În zonele cu zăpadă, apă sau nisip, radiațiile UV pot fi reflectate de aceste suprafețe, intensificând expunerea pielii. De exemplu, zăpada poate reflecta până la 80% din radiațiile UV, ceea ce poate cauza arsuri solare severe chiar și în condiții de temperaturi scăzute.
În plus, în vacanță, oamenii pot subestima riscul de arsuri solare, mai ales în zilele cu nori sau vânt, când căldura soarelui nu se simte atât de intens. Cu toate acestea, radiațiile UV pot penetra norii și pot provoca arsuri chiar și în condiții mai puțin însorite. Chiar și în timpul iernii, la altitudini mari, riscul de arsuri solare rămâne ridicat, mai ales în timpul activităților precum schiatul sau alpinismul. În aceste condiții, combinația dintre altitudine, reflexie și expunerea prelungită poate duce la arsuri solare severe.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Sunburn
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534837/
Cleveland Clinic - Sunburn
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21858-sunburn
MDPI - UV Radiation in DNA Damage and Repair Involving DNA-Photolyases and Cryptochromes
https://www.mdpi.com/2227-9059/9/11/1564
Studiul „UV Radiation in DNA Damage and Repair Involving DNA-Photolyases and Cryptochromes”, apărut în Biomedicines 2021, 9(11), 1564; https://doi.org/10.3390/biomedicines9111564, autori: Yuliya L. Vechtomova et al.
Te-ar mai putea interesa și...
