Dermatoscopia in evaluarea nevilor

1. Ce este dermatoscopia și cum funcționează?
a. Ce sunt alunițele sau nevii melanocitari
b. Ce presupune dermatoscopia?
2. De câte feluri sunt dermatoscoapele?
3. Rolul dermatoscopiei în evaluarea nevilor
4. Ce este Regula ABCDE în evaluarea nevilor?
5. Ce este lista de verificare în șapte puncte în evaluarea nevilor?

Dermatoscopia este o tehnică utilizată de dermatologi pentru o mai bună evaluare a formațiunilor cutanate, inclusiv nevi melanocitari, dar și cancere de piele. Această evaluare este neinvazivă și netraumatică, folosind o lumină specială și un sistem de lupe pentru a vedea detalii de structura de la nivelul formațiunilor evaluate.

1. Ce este dermatoscopia și cum funcționează?

Imaginează-ți că ai o superputere de a vedea sub suprafața pielii tale fără tăieturi sau ace. Pe scurt, aceasta este dermatoscopia. Este o metodă neinvazivă în care un dermatolog folosește un dispozitiv mic, portabil, numit dermatoscop. Acest instrument combină mărirea (de obicei de 10x sau mai mult) cu iluminarea specială pentru a dezvălui detalii ascunse în leziunile cutanate, cum ar fi alunițele.

Recomandările Experților DOC

a. Ce sunt alunițele sau nevii melanocitari

Alunițele sau nevii melanocitari sunt grupuri de celule producătoare de pigment numite melanocite. Majoritatea sunt inofensive și apar în timpul copilăriei sau al tinereții, dar unele pot evolua în melanom, o formă gravă de cancer de piele. Dermatoscopia ajută prin afișarea structurilor invizibile cu ochiul liber, cum ar fi distribuția pigmentului, vasele de sânge și variațiile de culoare. De exemplu, lumina polarizată din dermatoscoapele moderne elimină strălucirea, facilitând observarea schimbărilor subtile.

b. Ce presupune dermatoscopia?

Procesul este simplu: medicul apasă dispozitivul pe piele și examinează alunița în timp real. Este rapid și nedureros. Acest lucru îl face ideal pentru screening-uri regulate, în special pentru persoanele cu multe alunițe sau cele cu risc crescut din cauza pielii deschise la culoare, a antecedentelor familiale sau a expunerii excesive la soare.

Dermatoscopia a devenit esențială pentru investigarea oricărei formațiuni care se află pe piele, întrucât această tehnică oferă mult mai multe detalii legate de aspectul leziunilor decât se pot obține vizual, în cursul examenului clinic. Astfel, în numeroase cazuri, ea orientează mult mai bine medicii către stabilirea unui diagnostic.

2. De câte feluri sunt dermatoscoapele?

Dermatoscoapele utilizate în practica dermatologică sunt de mai multe feluri, cele „de mână”, portabile, și cele digitale, care sunt conectate la un calculator cu softuri speciale. Dermatoscopia digitală permite pozarea imaginilor dermatoscopice, stocarea acestor imagini, și evaluarea comparativă a acestora la diferite momente de timp. Astfel, aceste dermatoscopii seriate efectuate de-a lungul timpului leziunilor cu risc, pot surprinde timpuriu apariția unei modificări maligne. Noile generații de dermatoscoape digitale au incorporate softuri speciale ce permit calcularea unor scoruri de risc pentru fiecare aluniță investigată.

De asemenea, softuri speciale pot realiza o cartografiere a tuturor alunițelor de la nivelul unor regiuni ale corpului sau chiar de la nivelul întregului corp. Aceste cartografieri sunt recomandate în special persoanelor care au numeroși nevi, de obicei peste 50-100. Prin cartografieri seriate la diferite momente de timp se va surprinde apariția unor formațiuni noi, care probabil ar fi fost greu de remarcat în faze incipiente la o persoană care are atât de numeroși nevi. Orice leziune depistată ca fiind nou-apărută va beneficia de dermatoscopie, investigație care va orienta dacă este vorba de o aluniță obișnuită sau o leziune cu caractere de atipie sau chiar de malignitate.

3. Rolul dermatoscopiei în evaluarea nevilor

Probabil cea mai importantă calitate a dermatoscopiei este că poate face diferență între formațiuni pigmentare benigne (nevi melanocitari, keratoze seboreice pigmentare) și formațiuni pigmentare maligne (melanom, carcinom bazocelular pigmentar).

Iar aceasta diferență este deosebit de important a fi făcută atunci când leziunile maligne sunt în stadii incipiente, pentru a nu amână diagnosticul.

Astfel, efectuarea unei dermatoscopii în stadiile incipiente ale unui melanom, poate fi chiar salvatoare, întrucât poate evidența anumite caracteristici de malignitate ce nu pot fi văzute cu ochiul liber.

Nevii benigni prezintă adesea tipare organizate:

Model reticular: Un model asemănător unei rețele de linii maronii, comună la alunițele de pe trunchi.
Model globular: Puncte de pigment, frecvent observate la alunițele din copilărie.
Model omogen: Culoare uniformă, fără prea multă structură, tipică pe față sau palme.
Model stea: Dungi radiale, adesea la nevii spitz, care sunt de obicei benigne, dar pot imita melanomul.

În schimb, alunițele suspecte pot prezenta pigmenți neregulați, văluri albastru-albe (o zonă albastră cețoasă care sugerează o invazie mai profundă) sau vase atipice.

Algoritmii ghidează această evaluare. Regula ABCD a dermatoscopiei (Asimetrie, Margini, Culoare, Structuri Dermoscopice) evaluează caracteristicile, în timp ce lista de verificare în șapte puncte atribuie puncte unor aspecte precum rețelele de pigment atipice (2 puncte) sau punctele neregulate (1 punct). Un scor de 3 sau mai mare sugerează investigații suplimentare, cum ar fi o biopsie.

De exemplu, într-un studiu din 2023 care a examinat 200 de leziuni cutanate, 190 au fost nevi, dar 11% au obținut un scor de 3 sau mai mare pe lista de verificare, sugerând schimbări timpurii spre malignitate.

La copii, modelele diferă în funcție de vârstă și locație. Un studiu din 2024 efectuat pe copii turci cu vârsta de 10 ani sau mai mică a constatat modele globulare în 70% din nevi, în mare parte pe brațe și trunchi, fără un impact mare al utilizării cremei de protecție solară. Pe măsură ce copiii devin adolescenți, modelele reticulare devin mai frecvente, arătând cum nevii evoluează în mod natural. Acest lucru evidențiază valoarea dermatoscopiei în îngrijirea pediatrică, unde se pot evita îngrijorările inutile cu privire la schimbările normale.

În cazuri speciale, cum ar fi în timpul sarcinii, nevii se pot înnegri sau pot crește din cauza hormonilor, dar dermatoscopia ajută la urmărirea dacă sunt normali sau nu. O mini-analiză din 2021 a menționat necesitatea mai multor studii privind tiparele specifice sarcinii, dar datele actuale sugerează monitorizarea asimetriei sau a schimbărilor de culoare.

Dermoscopia este utilă și în cazul nevilor congenitali - cei prezenți la naștere. Un studiu brazilian din ultimii ani a descris tipare precum hipertricoza (zone păroase) sau leziunile satelite, monitorizarea arătând stabilitate la majoritatea copiilor.

Per total, dermatoscopia reduce rezultatele fals pozitive. Fără ea, medicii ar putea exciza alunițe inofensive doar pentru a fi în siguranță, dar cu ea, precizia crește.

4. Ce este Regula ABCD în evaluarea nevilor?

Regula ABCD a dermatoscopiei reprezintă o abordare semi-cantitativă pentru evaluarea leziunilor melanocitare, transformând observațiile subiective într-un scor calculabil. Spre deosebire de regula ABCDE clinică (care include evoluția sau elevația), versiunea dermoscopică se adaptează la vizualizările mărite, concentrându-se pe asimetrie (A), neregularitatea marginii (B), variația culorii (C) și structurile dermoscopice (D). Această adaptare recunoaște faptul că dermatoscopia dezvăluie detalii sub suprafață invizibile cu ochiul liber, cum ar fi distribuțiile pigmentului și indiciile vasculare.

Pentru a aplica regula ABCD, practicienii evaluează fiecare componentă metodic.

Pentru asimetrie, leziunea este împărțită mental de-a lungul axelor perpendiculare; Scoruri de simetrie completă 0, asimetrie parțială 1 și asimetrie totală 2, înmulțite cu 1,3 pentru ponderare.

Evaluarea marginii aluniței împarte perimetrul în opt segmente, punctând 1 pentru fiecare întrerupere bruscă a pigmentului, rezultând 0-8 puncte înmulțite cu 0,1.

Culoarea numără nuanțe distincte - maro deschis, maro închis, negru, roșu, alb, albastru-gri - variind de la 1 la 6 puncte, fiecare înmulțită cu 0,5.

Structurile dermatoscopice numără caracteristici-cheie precum rețele de pigment, puncte, globule, dungi ramificate sau zone fără structură, punctând 1-5 înmulțite cu 0,5.

Scorul total de dermatoscopie (TDS) final interpretează riscul: sub 4,75 sugerează benignitate, 4,75-5,45 justifică monitorizarea ca fiind suspectă, iar peste 5,45 semnalează o probabilă malignitate, determinând adesea biopsie. Studiile prospective îi validează eficacitatea; De exemplu, melanoamele au avut o medie a TDS de 6,79 față de 4,27 pentru nevi, cu o precizie de peste 90% în clasificare.

Integrările recente cu inteligența artificială, așa cum au fost explorate în cercetările din 2024, simulează progresia leziunii pentru a rafina evaluările ABCD, crescând potențial sensibilitatea diagnostică.

Cu toate acestea, apar excepții în zone speciale, cum ar fi fețele sau palmele, unde criteriile specifice locației înlocuiesc standardul ABCD.

5. Ce este lista de verificare în șapte puncte în evaluarea nevilor?

Trecând la lista de verificare în șapte puncte, acest algoritm prioritizează semnele dermoscopice specifice melanomului, clasificate în criterii majore și minore pentru o evaluare simplificată.

Criteriile majore, fiecare evaluat la 2 puncte, cuprind rețeaua pigmentară atipică (modele neregulate, lărgite), vălul albastru-albicios (o suprapunere translucidă albastru-gri care indică invazia dermală) și modelul vascular atipic (vase eratice, polimorfe).

Criteriile minore, cu 1 punct fiecare, includ dungi neregulate (extensii radiale la margini), pigmentare neregulată (pete inegale), puncte/globule neregulate (agregate grupate sau periferice) și structuri de regresie (puncte gri piperate sau depigmentare asemănătoare cicatricilor).

Un prag de 3 sau mai multe puncte semnalează leziunea ca fiind suspectă, recomandând o evaluare specializată sau excizia. Punctul forte al acestui sistem constă în concizia sa, favorizând evaluări rapide în contexte clinice. O analiză sistematică din 2023 a caracteristicilor melanomului a subliniat utilitatea listei de verificare, menționând frecvențe ridicate de culoare neregulată (~70%) și formă (~50%), deși contribuie și trăsături mai puțin frecvente, cum ar fi inflamația (~8%).

În cazul nevilor pediatrici, unde tiparele evoluează, aceste reguli ajută la urmărirea schimbărilor fără alarme excesive. Pentru cazurile atipice, cum ar fi melanoamele amelanotice, instrumente suplimentare precum microscopia confocală le completează.

Este important de menționat că experiența operatorului influențează rezultatele, iar riscurile de supradiagnosticare apar în cazul leziunilor borderline. Cu toate acestea, acești algoritmi democratizează detectarea, oferind asistenței medicale primare îndrumări bazate pe dovezi.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Integrating generative AI with ABCDE rule analysis for enhanced skin cancer diagnosis, dermatologist training and patient education”, Front Med (Lausanne). 2024 Oct 3, autori: Lennart Jütte, Sandra González-Villà, Josep Quintana, Martin Steven, Rafael Garcia, Bernhard Roth
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11484268/
Studiul „Decoding skin cancer classification: perspectives, insights, and advances through researchers’ lens”, Sci Rep. 2024 Dec 18, autori: Amartya Ray, Sujan Sarkar, Friedhelm Schwenker, Ram Sarkar
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11655883/
Studiul „Evolution of the Clinical, Dermoscopic and Pathologic Diagnosis of Melanoma”, Dermatol Pract Concept. 2021 Jul 1; autori: Harald Kittler
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8366309/
Studiul „A systematic review of the frequency of features of the seven‐point checklist in proven cutaneous melanoma: The importance of change”, Skin Health Dis. 2023 Oct 7; Nicola M Congdon, Christina M Davis
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10690704/
Studiul „AI-Enhanced 7-Point Checklist for Melanoma Detection Using Clinical Knowledge Graphs and Data-Driven Quantification”, July 2024, Yuheng Wang et al.
https://www.researchgate.net/publication/382526634_AI-Enhanced_7-Point_Checklist_for_Melanoma_Detection_Using_Clinical_Knowledge_Graphs_and_Data-Driven_Quantification