Obiective generale in recuperarea dupa accidentul vascular cerebral

Obiectivele generale de tratament în stadiul acut al unui accident vascular cerebral se concentrează pe ameliorarea funcției cardiovasculare, respiratorii, de deglutiție și de alimentație, iar apoi, pentru recuperare, ca tratament după AVC, medicii au în vedere ameliorarea tulburărilor de comunicare și refacerea statusului mintal și emoțional.

Diagnosticarea rapidă și precisă a tipului de accident vascular cerebral (AVC) și a locației exacte a leziunii este esențială pentru un tratament de succes și șanse mai mari pentru o recuperare cât mai bună. Progresele tehnice precum imagistica digitală, microcateterele și alte tehnologii neurointervenționale, utilizarea microscopului operator (microchirurgie) și a laserului chirurgical au făcut posibilă tratarea problemelor legate de AVC care erau inoperabile în urmă cu câțiva ani.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Tratament AVC ischemic și hemoragic

În primele faze ale accidentului vascular cerebral medicii urmăresc redarea unei funcționalități minimale, crescând starea de conștiență a hemicorpului (jumătatea dreapta sau stânga a corpului) afectat și prezervând funcționalitatea hemicorpului sănătos.

Accidentul vascular cerebral ischemic este tratat prin eliminarea obstrucției și restabilirea fluxului sangvin la creier. Activatorul de plasminogen tisular (tPA) trebuie administrat într-o fereastră de trei ore de la debutul simptomelor pentru a funcționa cel mai bine. Din păcate, doar foarte puțini dintre cei care suferă un AVC ajung la spital la timp pentru a fi luați în considerare pentru acest tratament. Acest medicament prezintă un risc de creștere a hemoragiei intracraniene și nu este utilizat pentru accidentul vascular cerebral hemoragic.

Accidentul vascular cerebral hemoragic necesită, de obicei, o intervenție chirurgicală pentru a reduce presiunea intracraniană cauzată de sângerare. Tratamentul chirurgical al unui AVC hemoragic cauzat de un anevrism sau un vas de sânge defect poate preveni accidentele vasculare cerebrale suplimentare. Operația poate fi efectuată pentru a sigila vasul de sânge defect și a redirecționa fluxul de sânge către alte vase care furnizează sânge în aceeași regiune a creierului.

Tratament după AVC: kinetoterapie, terapie ocupațională, logoterapie

Programul de kinetoterapie urmărește, în stadiul inițial, ca tratament după AVC:

reeducarea cardio-respiratorie și a funcțiilor vitale,
menținerea mobilității articulare la nivelul segmentelor afectate dar și la nivelul segmentelor sănătoase,
prevenirea posturilor vicioase și a contracturilor musculare,
ameliorarea conștienței asupra schemei corporale,
refacerea controlului motor asupra trunchiului și centurilor,
ameliorarea tonusului muscular.

Ulterior, se urmărește stimularea abilității extremităților, prin antrenarea atentă a fiecărei faze de mers, pentru ca pacientul să poată merge cât mai corect și prin antrenarea prehensiunii (acțiunea mâinii de a prinde obiectele cu ajutorul degetelor), în scopul de a utiliza cât mai bine mâna în activitățile gestuale zilnice.

Pentru creșterea rezervei funcționale a organismului, trebuie să fie tratate afecțiunile asociate accidentului vascular cerebral. Obiectivele generale în stadiile ulterioare sunt reprezentate de ameliorarea și de perfecționarea funcționalității de autoîngrijire și deplasare, reintegrarea socio-profesională și familială a pacientului. Se recomandă și o evaluare prevocațională în scopul reintegrării profesionale a pacientului. Astfel, după ce a suferit un AVC, pacientul trebuie să fie evaluat din punct de vedere profesional, înainte de a se reîntoarce la serviciu.

Programul de terapie ocupațională se desfășoară prin alegerea activităților în funcție de lipsurile funcționale ale pacientului și de capacitatea sa inter-relațională. Apoi pacientul este, practic, antrenat sau învățat să utilizeze ortezele medicale (aparate ortopedice care au scopul de a susține o funcție locomotoare deficientă, ele se fixează pe partea afectată a corpului) recomandate de medic în activitatea gestuală zilnică.

Pentru ameliorarea comunicării, se fac exerciții de logopedie cu personal specializat (un logoped).

Pentru îmbunătățirea recuperării după un AVC, dispozitivele robotizate care permit practica repetitivă și intensivă dobândesc o importanță tot mai mare. Aplicarea asistenței robotizate, adaptată nevoilor și gradului de recuperare al pacientului cu AVC, ar putea fi promițătoare, arată cercetări recente.

Ce factori pot afecta rezultatul reabilitării după un AVC?

Persoanele care supraviețuiesc și primesc tratament după AVC vor avea rezultate diferite în funcție de:

Severitatea și gradul de afectare a creierului;
Momentul reabilitării – în general, cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele ca persoana afectată să își recapete abilitățile și funcțiile pierdute și să aibă șansa la o reabilitare reușită;
Vârstă - gradul de recuperare este adesea mai mare la copii și adulții tineri în comparație cu pacienți în vârstă;
Nivelul de vigilență - unele accidente vasculare cerebrale scad capacitatea unei persoane de a rămâne alertă și de a urma instrucțiunile necesare pentru a se angaja în activități de reabilitare.
Intensitatea programului de reabilitare;
Severitatea problemelor medicale concomitente;
Mediul de acasă - barele de prindere montate prin casă, de exemplu, pot crește independența și siguranța unei persoane care a suferit un AVC.
Mediul de lucru - modificările pentru îmbunătățirea siguranței fizice și modificările sarcinilor de lucru pot face posibilă revenirea pacientului la locul de muncă;
Cooperarea familiei și prietenilor – grupul de apropiați ai pacientului poate fi un factor foarte important în reabilitare, deoarece acest tratament după AVC se întinde pe mai multe luni.

Când poate un pacient cu AVC să înceapă reabilitarea?

Tratamentul după AVC sau terapia de recuperare începe de obicei în spital, după ce starea pacientului s-a stabilizat, adesea în 48 de ore după AVC. Primii pași implică adesea stimularea mișcării pacientului, pentru a depăși orice slăbiciune. Un terapeut va lucra cu pacientul exerciții de mișcare pentru a întări și a crește mobilitatea membrelor afectate de accidentul vascular cerebral.

Persoana care a trecut printr-un AVC poate avea nevoie să învețe cum să se ridice și să se miște între pat și scaun pentru a sta în picioare și a merge, cu sau fără asistență. Începerea redobândirii capacității de a desfășura activități de bază ale vieții de zi cu zi, cum ar fi spălatul, îmbrăcatul și folosirea toaletei, reprezintă prima etapă în revenirea la o viață în care persoana să fie cât mai aproape de a se descurca singură.

Ce probleme pot să apară după un accident vascular cerebral?

Pacientul care a suferit un AVC poate să fie afectat în mai multe moduri, de aceea, recuperarea după un astfel de eveniment cardiovascular major trebuie să trateze, printre altele, și următoarele probleme:

Probleme legate de mișcare/deplasare

AVC-ul poate cauza slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului și poate avea drept rezultat dificultăți în ceea ce privește coordonarea și echilibrul. Fizioterapia va implica, cel mai adesea, mai multe ședințe pe săptămână, axându-se pe exerciții special concepute pentru a îmbunătăți rezistența musculaturii și pentru a depăși orice dificultăți legate de mers.

Probleme în comunicare

După ce au suferit un AVC, mulți pacienți au probleme legate de vorbire și de înțelegere, precum și dificultăți în ceea ce privește scrisul și cititul. Dacă acele părți ale creierului responsabile de limbaj sunt deteriorate, această situație se numește afazie (tulburare a vorbirii) sau disfazie.

În caz de afazie expresivă, oamenii își pierd capacitatea de a vorbi sau de a scrie cuvintele pe care le gândesc și de a pune împreună cuvintele în propoziții coerente, corecte din punct de vedere gramatical. Dacă persoana suferă de afazie receptivă, pacientul va avea dificultăți în înțelegerea limbajului vorbit sau scris și va vorbi incoerent: deși poate forma propoziții corecte din punct de vedere gramatical, enunțurile sunt adesea lipsite de sens. În afazia globală, oamenii își pierd aproape toate abilitățile lingvistice; nu pot înțelege limbajul și nu îl pot folosi pentru a transmite gânduri.

Dacă există o slăbiciune în mușchii implicați în vorbire, ca rezultat al leziunilor de la nivel cerebral, aceasta este cunoscută ca disartrie.

Probleme la înghițire

Leziunile cauzate de un AVC pot întrerupe reflexul normal de înghițire, așa că este posibil ca mici bucăți de alimente să pătrundă pe trahee. Problemele în ceea ce privește înghițirea sunt cunoscute drept disfagie.

Probleme de vedere

Accidentul vascular cerebral lezează uneori părți ale creierului care primesc, procesează și interpretează informația transmisă de ochi. Acest lucru poate avea drept rezultat pierderea a jumătate din câmpul vizual - de exemplu, pacientul poate să vadă doar pe partea stângă sau doar pe partea dreaptă a zonei din fața lui. AVC-ul poate afecta controlul mișcărilor mușchilor ochilor, iar acest lucru provoacă vederea dublă.

Controlul vezicii urinare și al mișcărilor intestinale este afectat

Unele accidente vasculare cerebrale deteriorează partea creierului care controlează vezica urinară și motilitatea intestinală. Uneori, aceste leziuni cerebrale pot să rezulte în incontinență urinară și în dificultatea pacientului de a-și controla mișcările intestinale.

Probleme cu memoria

Accidentul vascular cerebral poate afecta părțile creierului responsabile de memorie, învățare și conștientizare. Pacientulului îi poate scădea durata de atenție și acesta se poate confrunta cu lipsuri în memoria pe termen scurt. Unii oameni pot pierde capacitatea de a face planuri, de a înțelege sensuri, de a învăța noi sarcini sau de a se angaja în alte activități mentale complexe.

Tulburări emoționale

După un AVC, persoana poate simți frică, anxietate, frustrare, furie, tristețe și un sentiment de durere din cauza pierderilor fizice și mentale. Unele tulburări emoționale și schimbări de personalitate sunt cauzate de efectele fizice ale leziunilor cerebrale. Pacientul poate intra în depresie clinică, care poate fi, însă, tratată cu medicamente antidepresive și consiliere psihologică.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NINDS - Post-Stroke Rehabilitation Fact Sheet
https://www.ninds.nih.gov/post-stroke-rehabilitation-fact-sheet
NCBI - Stroke recovery enhancing therapies: lessons from recent clinical trials
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8530130/
Studiul „Stroke recovery enhancing therapies: lessons from recent clinical trials”, apărut în Neural Regen Res. 2022 Apr; 17(4): 717–720. Published online 2021 Aug 30. doi: 10.4103/1673-5374.314287, autori: Andreas Rogalewski, Wolf-Rüdiger Schäbitz

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...