Depresia în adolescență. Cum o tratăm?

Jumătate dintre problemele de sănătate mentală încep la vârsta de 14 ani, dar majoritatea sunt nedetectate și, deci, netratate. De ce apare depresia in adolescență și cum se poate trata?

Adolescența și depresia în secolul XXI

Consecințele nedetectării la timp a afecțiunilor mentale în adolescență se extind la vârsta adultă, afectând atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală și limitând șansele de a duce o viață împlinită ca adulți. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, depresia este una dintre principalele cauze de boală și dizabilitate în rândul adolescenților, iar sinuciderea este a treia cauză de deces la tinerii de 15-19 ani.

Care sunt principalele probleme ale adolescenței?

Factorii care pot contribui la apariția stresului în adolescență includ dorința unei autonomii mai mari, presiunea de a se conforma și de a se integra în colectivitate, explorarea identității sexuale și accesul sporit la utilizarea tehnologiei. Mass-media și rețelele de socializare pot exacerba diferența dintre realitatea pe care o trăiește adolescentul și percepțiile sau aspirațiile lui pentru viitor. 

Crezi ca suferi de depresie?

Alți factori importanți de stres în adolescență includ calitatea vieții de acasă și relațiile cu colegii. Violența (abuzul comis de părinți sau de colegii de școală) și problemele socio-economice sunt riscuri recunoscute pentru sănătatea mintală a adolescenților. De asemenea, copiii și adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la violența sexuală.

Unii adolescenți prezintă un risc mai mare de boli mentale din cauza condițiilor lor de viață, a stigmatizării, a discriminării sau a excluderii ori a lipsei accesului la asistență psihologică atunci când au nevoie; este vorba despre adolescenții cu boli cronice, cu tulburare de spectru autist, cu dizabilități intelectuale sau alte afecțiuni neurologice, adolescente însărcinate, adolescenți orfani și adolescenți din medii etnice sau sexuale minoritare sau alte grupuri discriminate.

Adolescenții cu boli mentale sunt extrem de vulnerabili la excluderea socială, la discriminare, la stigmatizare și la dificultăți educaționale.

Depresia - tot mai întâlnită la adolescenți și copii

Deși ratele de depresie asociate cu adolescența sunt tot mai mari, simptomele acestei afecțiuni pot fi adesea dificil de observat de către părinți. Uneori, depresia este confundată cu comportamentul tipic pentru adolescenți, care au stări de spirit schimbătoare și acționează diferit de la o zi la alta. E bine de știut că depresia este mai mult decât o simplă stare de plictiseală sau de lipsă a interesului față de școală.

Care sunt cauzele depresiei în cazul adolescenților?

Cauzele depresiei la adolescență sunt diverse:

Diferențe la nivelul creierului

Cercetările au arătat că creierul adolescenților este diferit structural de creierul adulților. Adolescenții depresivi pot prezenta în plus deosebiri hormonale și niveluri distincte de neurotransmițători (substanțe chimice cheie la nivelul creierului, care influențează modul în care celulele creierului comunică între ele și joacă un rol important în reglarea stărilor de spirit și a comportamentului).

Relația deficitară cu părinții și alte evenimente traumatice

Cei mai mulți copii și adolescenți    nu au mecanisme de adaptare la stres bine dezvoltate. Un eveniment traumatic, cum ar fi moartea unei persoane dragi, le poate lăsa o traumă de durată. De asemenea, abuzul fizic, emoțional sau sexual poate avea efecte durabile asupra creierului unui copil care ar putea contribui la instalarea depresiei. Relația deficitară cu părinții, dacă aceștia sunt violenți, consumă alcool în exces sau nu le oferă copiilor cele necesare poate fi, de asemenea, o cauză a depresiei la adolescență. 

Istoricul familial

Oamenii de știință afirmă că depresia are și o componentă biologică, deci poate fi transmisă de la părinți la copiii. Adolescenții care au una sau mai multe rude apropiate care suferă de depresie (în special unul dintre părinți), sunt mai predispuși să ajungă ei înșiși depresivi.

Modele de gândire negativă

Adolescenții expuși în mod regulat la gândirea pesimistă, în special din partea părinților, și care învață să se simtă neajutorați în loc să depășească provocările inerente care apar de-a lungul vieții, pot dezvolta, de asemenea, depresie. 

Cum se manifestă depresia la adolescenți?

Depresia poate să distrugă esența personalității adolescentului, provocând un sentiment copleșitor de tristețe, disperare sau furie. Adolescentul nu se mai bucură de nimic, evită să petreacă timp cu familia și prietenii, poate avea gânduri de sinucidere, scade sau crește mult în greutate. Multe comportamente sau atitudini rebele și nesănătoase la adolescenți pot fi indicii ale depresiei. Iată câteva moduri în care adolescenții acționează în încercarea de a face față durerii emoționale:

Au probleme la școală

Depresia poate provoca dificultăți de concentrare și energie scăzută. La școală, acest lucru poate duce la o frecvență slabă, la scăderea notelor sau la frustrarea față de sarcinile școlare apărută chiar și la un elev bun.

Fug sau vor să fugă de acasă

Mulți adolescenți deprimați fug de acasă sau vorbesc despre acest lucru. Astfel de încercări de dispariție sunt de obicei un strigăt de ajutor al adolescentului deprimat.

Abuzează de alcool sau ia droguri

Adolescenții pot consuma alcool sau droguri pentru a-și „automedica” depresia. Din păcate, abuzul de substanțe nocive nu face decât să înrăutățească lucrurile.

Au o stimă de sine scazută

Depresia poate declanșa și intensifica sentimentele de rușine, de eșec și de a fi nedemn.

Sunt dependenți de telefon și de rețelele de socializare

Adolescenții deprimați se pot conecta online pentru a scăpa de problemele lor, dar utilizarea excesivă a internetului și a rețelelor de socializare nu face decât să le sporească izolarea și să le adâncească depresia.

Au diverse comportamente nesăbuite

Adolescenții deprimați se pot implica în activități periculoase sau cu risc ridicat, cum ar fi conducerea automobilelor deși nu au carnet sau practicarea sexului neprotejat cu persoane cunoscute sau necunoscute.

Devin violenți

Unii adolescenți deprimați - de obicei băieți care sunt victime ale unor agresiuni - pot deveni agresivi și violenți cu cei din jur.

Cum se tratează depresia în cazul adolescenților?

Există mai multe opțiuni de tratament pentru depresie în adolescență, uneori fiind nevoie doar de psihoterapie, de exemplu, iar alteori și de schimbări în stilul de viață sau chiar de tratament medicamentos.

Psihoterapie

Este recomandat ca adolescentul să vadă un profesionist calificat în sănătatea mentală, mai multe tipuri de terapie fiind disponibile:

  • Terapia prin discuții: este cel mai frecvent tip de terapie și include ședințe regulate cu un psiholog.
  • Terapia cognitiv-comportamentală: terapie ghidată pentru a înlocui gândurile și emoțiile negative cu cele bune.
  • Terapia psihodinamică: se concentrează pe adâncirea în psihicul unei persoane pentru a ajuta la atenuarea luptelor interne, cum ar fi stresul sau conflictul.
  • Terapia de rezolvare a problemelor: ajută o persoană să găsească un traseu optimist prin experiențe specifice de viață, cum ar fi pierderea cuiva drag.

Exerciții fizice

Cercetările arată că exercițiile fizice regulate stimulează, la nivelul creierului, producția de substanțe chimice care îmbunătățesc starea de spirit. Adolescentul depresiv nu trebuie forțat să facă un sport anume, ci încurajat să descopere ce fel de mișcare îi place și poate să o integreze cu ușurință în programul său zilnic (poate fi vorba de sport în grup, cum ar fi orele de aerobic sau de arte marțiale, ori de un sport solitar, cum ar fi mersul cu bicicleta prin parc).

Un program adecvat de somn

Somnul este important pentru starea de spirit a adolescentului, așa că părinții trebuie să se asigure că acesta doarme suficient în fiecare noapte și urmează o rutină (aceeași oră de culcare, aceeași oră de trezire).

O alimentație echilibrată

Poate fi dificil ca părinții să îi facă unui adolescent pachet de acasă pe care să îl mănânce la prânz, dar e bine ca aceștia să se asigure că tânărul înțelege importanța alimentației echilibrate și consumă cu preponderență alimente sănătoase. Atenție și la aportul de cofeină; deși poate stimula momentan starea de spirit, dacă adolescentul bea cafea zilnic și în cantități mari, efectul poate fi cel opus. Părinții îi pot propune să bea dimineața, de exemplu, pentru a căpăta energie, un pahar cu suc natural de portocale sau o cană de ceai verde. De asemenea, alcoolul trebuie evitat de către adolescenți și cu atât mai mult de cei depresivi.

Tratament medicamentos

În unele cazuri de depresie apărută în adolescență poate fi nevoie de tratament medicamentos, numeroase clase de medicamente fiind concepute pentru a atenua simptomele acestei boli. Tratamentul medicamentos pentru depresie este indicat de un medic psihiatru.

Unele dintre cele mai frecvente tipuri de medicamente pentru depresie includ:

  • Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS). Aceștia reprezintă o opțiune preferată de tratament, deoarece tind să aibă mai puține efecte secundare decât alte medicamente. ISRS acționează asupra neurotransmițătorului serotonină. Cercetările arată că persoanele depresive pot avea niveluri anormale de neurotransmițători asociați cu reglarea dispoziției. Exemple de astfel de medicamente sunt escitalopramul, fluoxetina și sertralina. 
  • Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (ISRSN). Aceștia previn reabsorbția neurotransmițătorilor serotonină și norepinefrină, care ajută la reglarea dispoziției. Un exemplu de ISRSN este duloxetina.
  • Antidepresive triciclice (ATC). Acestea blochează recaptarea serotoninei, norepinefrinei și dopaminei, dar pot avea mai multe efecte secundare, cum ar fi vedere neclară, amețeală, creștere în greutate, somnolență. Un exemplu de ATC este clomipramina.
  • Inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO). Aceștia au fost prima clasă de antidepresive de pe piață și în prezent sunt cel mai puțin prescriși, din cauza complicațiilor, restricțiilor și efectelor secundare pe care le pot provoca. IMAO blochează serotonina, dopamina și norepinefrina, dar influențează și alte substanțe chimice din organism, ceea ce poate duce la tensiune arterială scăzută, ameţeală, oboseală. Un exemple de IMAO este isocarboxazida.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
World Health Organization - Adolescent Mental Health
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-mental-health
American Academy of Child & Adolescent Psychiatry - Depression in Children and Teens
https://www.aacap.org/AACAP/Families_and_Youth/Facts_for_Families/FFF-Guide/The-Depressed-Child-004.aspx
Mayo Clinic - Antidepressants for children and teens
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/teen-depression/in-depth/antidepressants/art-20047502 

 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0