Serotonina este un neurotransmițător care influențează multe funcții din organism și din creier. Serotonina scăzută este unul dintre factorii care pot contribui la accentuarea stresului și la dezvoltarea depresiei, dar se pot lua unele măsuri pentru a crește nivelul acestui hormon. Nivelul acestui neurotransmitator ne influențează comportamentul, starea de spirit și memoria.

Ce este serotonina

Serotonina sau 5-hidroxitriptamina (5-HT) este un mesager chimic care se găsește în întregul corp. Aceasta mai este cunoscută și sub denumirea de „hormonul fericirii”. Acest produs chimic joacă un rol important în reglarea unei serii de funcții corporale: mișcările intestinale, starea de spirit, somnul, coagularea sângelui, sănătatea oaselor și funcția sexuală.

Corpul combină triptofanul cu o enzimă pentru a face serotonină. În timp ce alte zone ale corpului produc serotonină, substanța chimică este cel mai frecvent întâlnită în creier, unde serotonina îndeplinește rolul unui neurotransmițător. Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice care transmit mesaje în zona creierului pentru a susține funcționarea acestuia.

Cum stai cu fericirea?

De ce este serotonina importantă

Există multe teorii despre rolul serotoninei în creier. O idee des întâlnită este că serotonina¹ contribuie la rețelele cerebrale care reglează stresul și anxietatea. De asemenea, această substanță influențează o persoană să aibă mai multă răbdare și îi dezvoltă capacitatea de a face față mai ușor problemelor inerente care apar în viață.

Când nivelul de serotonină este normal, te simți mai fericit, mai calm, te concentrezi mai ușor asupra sarcinilor pe care le ai de rezolvat, ești mai puțin anxios în fața situațiilor tensionate și ești mai stabil din punct de vedere emoțional. Serotonina pare să joace un rol în mai multe afecțiuni mentale, inclusiv tulburări precum depresia și anxietatea, o carență de serotonină ducând la insomnii, depresie și tulburări anxioase. De altfel, unele medicamente antidepresive obișnuite cresc nivelul de serotonină ca mod de a trata depresia.

Mai mult decât atât, neurotransmițătorul serotonina este utilizat ca țintă de tratament primară pentru multe tulburări psihice și neurologice precum:

• tulburare depresivă majoră,
• tulburare de stres post-traumatic,
• bulimie nervoasă,
• tulburare obsesiv-compulsivă,
• anxietate,
• comportament agresiv,
• tulburare disforică premenstruală,
• tulburări de panică,
• tulburări sociale.
• fobie,
• tulburare bipolară,
• depresie atipică,
• migrenă.

Utilizarea unor astfel de tratamente în aceste tulburări provine din dovezi experimentale care demonstrează scăderea nivelului serotoninei plasmatice în sistemul nervos central (SNC) și rezultate post-terapeutice semnificative la pacienți. Cu toate acestea, nu există un consens cu privire la faptul dacă serotonina ar trebui să fie singurul factor vizat în aceste patologii sau există factori coexistenți.

Cum se crește nivelul de serotonină

Pe piață există multe produse despre care cei care le fabrică susțin că pot crește nivelul de serotonină, pot îmbunătăți starea de spirit sau pot ajuta la gestionarea stresului. Cu toate acestea, există o lipsă de dovezi științifice în spatele multora dintre aceste afirmații, așa că e bine să fii circumspect și să ceri sfatul medicului în această privință.

Următorii factori care cresc nivelul de serotonina sau 5-hidroxitriptamina (5-HT) au dovezi științifice pentru a-i susține:

Medicamentele

Mai multe medicamente prescrise în mod obișnuit persoanelor cu depresie cresc direct nivelul de serotonină în creier. 

• Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sunt o clasă de medicamente antidepresive care împiedică reabsorbția serotoninei în creier. Procedând astfel, aceste medicamente cresc nivelul de serotonină disponibil pentru receptori. Exemple de ISRS includ acestea și acestea. Aceste medicamente sunt eficiente pentru creșterea serotoninei și pot trata simptomele depresiei.
•  Agonist/agonist parțial al receptorilor 5-HT (de exemplu, acestea) optimizează funcția sistemelor care necesită serotonină.
• Inhibitori de monoaminoxidază (IMAO) (de exemplu, acestea)-  una dintre enzimele care degradează 5-HT. Inhibarea reversibilă sau ireversibilă a unor astfel de enzime va duce la o degradare mai mică a 5-HT și a altor neurotransmițători adrenergici din fanta sinaptică.
• Antidepresiv triciclic (TCA) (de exemplu, acestea)
• Pre-sinaptic, blochează canalele de recaptare a 5-HT și a norepinefrinei. Post-sinaptic, blochează receptorii colinergici și histaminici. Ca rezultat, concentrația de 5-HT este crescută.

În mod similar, există și o serie de grupuri de droguri ilegale (de exemplu, ecstasy) care vor crește concentrația de 5-HT.

Majoritatea pacienților iau medicamente serotoninergice pe cale orală, iar metodele alternative includ plasturi dermici, nazal, intramuscular (IM) și intravenos (IV).

Administrarea intravenoasă impune monitorizarea tensiunii arteriale împreună cu alte semne vitale și activitatea cardiacă pentru a preveni deteriorarea bruscă a sănătății.

Exercițiile fizice

Exercițiile fizice au un efect benefic substanțial asupra creierului și corpului, atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Există unele dovezi² că activarea mușchilor în timpul exercițiului fizic ajută la procesarea triptofanului, pe care organismul îl transformă în serotonină, pentru a trece bariera sânge-creier.

Cea mai mare parte a dovezilor pentru creșterea serotoninei în urma exercițiilor fizice provine din studii realizate pe animale, deși există și câteva cercetări realizate pe oameni. Creșterea nivelului de serotonină este unul dintre multiplele moduri în care exercițiile fizice ar putea trata depresia.

Alimentația

Alimentele care conțin triptofan ar putea crește producția de serotonină în organism. Triptofanul este un aminoacid esențial în multe alimente, cum ar fi somonul, carnea de pui și de curcan, ouăle, spanacul, semințele, produsele lactate, produsele din soia și nucile. Există, de asemenea, suplimente care conțin triptofan.

Consumul acestor alimente poate crește cantitatea de triptofan din organism, iar cercetările³ efectuate pe animale sugerează că o mărire a cantității de triptofan din corp poate influența nivelurile de serotonină din creier. Anumite suplimente alimentare care conțin plante precum valeriană, roiniță, floarea pasiunii interacționează și ele cu serotonina, crescând tonusul psihic și oferind o revigorare generală.

Lumina

Expunerea la lumină strălucitoare poate influența și nivelul de serotonină. Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie în care simptomele se corelează cu anotimpurile. Persoanele cu această afecțiune pot avea simptome depresive pe timpul iernii, când există mai puțină lumină solară. Cauzele TAS nu sunt clare, dar o teorie este că expunerea slabă la soare în timpul iernii duce la niveluri mai scăzute de serotonină, care, mai departe, duc la apariția unor simptome ale depresiei.

Un studiu din 2019 a descoperit că terapia cu lumină poate crește nivelul de serotonină la persoanele care suferă de tulburare afectivă sezonieră ⁴.

Terapia are efecte fiziologice prin resincronizarea ceasului biologic (sistemul circadian), creșterea vigilenței, creșterea presiunii în somn (sistemul homeostatic), acționând asupra serotoninei și a altor căi monoaminergice. 

Potrivit oamenilor de știință, acțiunea antidepresivă a terapiei cu lumină este rapidă (în decurs de 1 săptămână) și sigură. Efectele secundare pot fi greață, diaree, dureri de cap și iritarea ochilor și sunt în general ușoare și rare. Acest profil bun de siguranță poate fi de interes deosebit, în special la femeile  în perioada perinatală sau la vârstnici.  

Riscurile creșterii prea mari a serotoninei

Rolul serotoninei în creier rămâne neclar. Există supoziții că o creștere excesivă a serotoninei ar putea afecta starea de spirit. Cu toate acestea, creierul uman este complicat, iar cercetările sunt încă în desfășurare.

Intervalul normal pentru nivelurile de serotonină din sânge este de 101–283 nanograme per mililitru (ng/ml). Cu toate acestea, nivelul de referință poate diferi ușor în funcție de măsurători și probe testate, așa că e bine să discuți cu medicul despre rezultatele testelor specifice.

Nivelurile ridicate de serotonină pot fi un semn al sindromului carcinoid. Acesta implică un grup de simptome legate de tumori ale intestinului subțire, apendicelui, colonului, tuburilor bronșice. Medicul va face un test de sânge pentru a măsura nivelurile de serotonină din sânge, pentru a diagnostica boala sau a o exclude.

Multe rețele din creier implică serotonina și este dificil să crești acest neurotransmițător doar într-o rețea anume. O creștere prea mare a serotoninei poate avea consecințe nedorite. În unele cazuri, creșterea constantă a serotoninei pe perioade lungi poate duce la sindromul serotoninergic. Această afecțiune este, de obicei, rezultatul utilizării pe termen lung a anumitor medicamente, cum ar fi antidepresivele sau cele pentru migrene.

Sindromul serotoninergic poate provoca simptome care includ: gură uscată, anxietate, confuzie, nelinişte, halucinații, transpiraţie excesivă, modificări ale tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac, greață și vărsături și alte probleme digestive.

Serotonina are mecanisme fiziologice multiorganice care o folosesc, de aceea se impun precauții la cei care folosesc anumite medicamente sau suferă de anumite disfuncții, precum:

• Coagularea, în special la pacienții tratați cu un anticoagulant.
• Aritmia cardiacă, deoarece 5-HT va crește calciul intracelular al miocitelor, ceea ce crește rata de contractilitate, ducând la aritmii în fibrilație atrială, tahicardie ventriculară.
• Tulburări neurologice, deoarece 5-HT este un factor fiziopatologic major în epilepsie și multe tulburări neuropsihiatrice
• Pacienții hipertensivi, deoarece acțiunea vasoconstrictivă a serotoninei duce la perturbarea feedback-ului și reglarea tensiunii arteriale, ceea ce determină fluctuații ale tensiunii arteriale .
• Procesele endocrine și metabolice, deoarece creșterea serotoninei determină scăderea densității minerale osoase și reglarea anormală a proceselor metabolice, cum ar fi lipoliza și gluconeogeneza, chiar și unele afecțiuni tiroidiene cum rezulta din studiile pe animale
• Pacienți cu tulburări oculare (de exemplu, glaucom)

Oamenii de știință fac în continuare cercetări pentru a înțelege mai multe despre sindromul serotoninergic. Nu este clar dacă aceste simptome pot apărea la persoanele care își cresc nivelul de serotonină fără medicamente. În general, persoanele fără o carență de serotonină nu trebuie să-și crească nivelul acestui produs chimic. Corpul este, în general, excelent în reglarea lui și funcționează cel mai bine într-o stare de echilibru.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI

Timp liber

Nivelul de fericire creste atunci cand calatorim [studiu]

Citește mai mult

Stare de bine

Nivelul personal de fericire, un punct la care ne întoarcem constant

Citește mai mult

Stare de bine

25 de lucruri mărunte, dovedite științific, care ne fac mai fericiți

Citește mai mult

Stare de bine

De ce suntem mai fericiți vara

Citește mai mult

NOUTĂȚI

Medicină alternativă

Aloe vera: moduri de intrebuintare pentru sanatate, uz intern si uz extern ...

Citește mai mult

Medicină alternativă

Suplimente alimentare recomandate când ai probleme cu somnul

Citește mai mult

Medicină alternativă

Ceai de papadie: ce beneficii are si cum il poti prepara?

Citește mai mult

Medicină alternativă

Fitoterapia sau ce poti trata cu ajutorul plantelor

Citește mai mult

CELE MAI CITITE

Simptome și diagnostic

Diferenta dintre artrita psoriazica si artroza (osteoartrita)

Citește mai mult

DE SEZON