Cu toate ca bolile inflamatorii intestinale au, in mare, aceleasi simptome si aceeasi evolutie la femei si la barbati, exista totusi anumite diferente in functie de sex.

Femeile sunt, in general, mai expuse riscului de a face o boala autoimuna in comparatie cu barbatii, insa atunci cand vorbim despre bolile inflamatorii intestinale, si ele de natura autoimuna, ambele sexe sunt la fel de predispuse.

O diferenta majora intre femei si barbati consta in expunerea la factorii de risc. Cu toate ca nu se cunosc cauzele aparitiei bolilor inflamatorii intestinale, medicii au anumite suspiciuni in acest sens, banuind ca factorii de mediu ori cei hormonali au o contributie in declansarea unei asemenea boli.

Un exemplu de factor care contribuie la aparitia bolii Crohn, de pilda, este apendicita. Indepartarea pe cale chirurgicala a apendicelui inflamat poate creste riscul de boala Crohn, mai ales in randul femeilor. Un studiu facut pe aceasta tema de cercetatorii americani in colaborare cu cei europeni arata ca riscul crescut de boala Crohn al femeii persista pe o perioada de 20 de ani dupa interventia chirurgicala pentru tratarea apendicitei.

O alta diferenta intre bolile inflamatorii intestinale la femei si la barbati consta in manifestarile extraintestinale ale bolii, mai ales la nivel cutanat. Eritemul nodos si piodermita gangrenoasa sunt exemple de afectiuni cutanate asociate cu bolile inflamatorii intestinale. Diagnosticul de boala inflamatorie intestinala este un factor de risc pentru aceste boli ale pielii, insa si sexul feminin reprezinta un factor de risc. Asta inseamna ca femeile cu boli precum Crohn sau colita ulcerativa sunt mai expuse riscului de a avea de-a face cu o asemenea afectiune dermatologica, in comparatie cu barbatii diagnosticati cu aceeasi boala intestinala.

Barbatii, pe de alta parte, sunt mai expusi complicatiilor hepatice. Colangita sclerozanta primara poate sa apara ca o complicatie extraintestinala a colitei ulcerative sau a bolii Crohn, iar barbatii sunt mai expusi acestui risc. Femeile rareori au ambele diagnostice – pe cel de boala inflamatorie intestinala si pe cel de colangita sclerozanta primara.

Fertilitatea nu este afectata de boala in sine, ci mai degraba de renuntarea voluntara a pacientilor, fie ei barbati sau femei, de a face copii. Totusi, tratamentul cu sulfasazina, folosit in tratarea bolilor inflamatorii intestinale, poate afecta fertilitatea barbatului. Sulfasazina are un efect negativ reversibil asupra spermei, afectandu-i temporar calitatea. Fertilitatea femeii nu este afectata in niciun fel de tratamentul pe baza de sulfasazina.

Si recuperarea dupa interventia chriurgicala de tratare a bolilor inflamatorii intestinale difera la barbati si la femei. Concret, dupa tratamentul chirurgical folosit pentru tratarea bolii Crohn, femeile se recupereaza mai rapid decat barbatii. Reprezentantele sexului frumos au nevoie de o medie de 4,8 ani pentru a se recupera complet dupa operatie, in timp ce barbatii au nevoie de aproximativ 6,5 ani. Totodata, in cazul femeilor poate fi necesara indepartarea partii finale a intestinului subtire, adica a ileonului. La barbati, pe de alta parte, rareori este necesara aceasta procedura.

O analiza a mai multor studii a a aratat si ca riscul de cancer colorectal e diferit in cazul femeilor cu boala inflamatorie intestinala, in comparatie cu barbatii cu o asemenea afectiune. Riscul de cancer de colon este mai mare la barbati decat la femei, atunci cand exista diagnosticul de boala Crohn sau colita ulcerativa.

Evolutia bolii la femei, comparativ cu evolutia la barbati, poate fi diferita si din cauza tratamentului administrat adesea in mod diferit. Asta pentru ca boli precum colita, de pilda, apar in perioada fertila a femeii, fapt ce impune anumite limitari din punct de vedere al tratamentului administrat. Daca femeia ramane insarcinata sau alapteaza, va primi un tratament diferit, iar evolutia bolii va fi, de asemenea, alta.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: Studiul “Sex-specific issues in inflammatory bowel disease”, publicat pe ncbi.nlm.nih.gov, autori: Elizabeth Rosenblatt si Sunanda Kane