Tratamentul cu anastrozol pentru cancer mamar

1. Cum funcționează anastrozolul?
2. Eficacitatea clinică a anastrozolului în cancerul de sân
a. Tratamentul cu anastrozol cancerul de sân în stadiu incipient
b. Tratamentul cu anastrozol în cancerul de sân metastatic
3. Ce reacții adverse are anastrozolul
a. Simptome vasomotorii
b. Dureri musculo-scheletice și articulare
c. Oboseală
d. Uscăciune și atrofie vaginală
e. Osteoporoză și risc de fractură
f. Efecte cardiovasculare
g. Modificări cognitive și de dispoziție

Anastrozolul este o terapie hormonală țintită care a devenit o piatră de temelie în tratarea cancerului de sân sensibil la estrogen la femeile aflate la postmenopauză. Acesta aparține unei clase de medicamente numite inhibitori de aromatază (IA), care au înlocuit în mare măsură terapiile mai vechi, cum ar fi tamoxifenul, la multe paciente aflate la postmenopauză, datorită eficacității lor superioare în prevenirea recurenței cancerului.

Anastrozolul este utilizat atât în cancerul de sân în stadiu incipient (ca terapie adjuvantă după intervenția chirurgicală), cât și în cancerul de sân metastatic (pentru a încetini creșterea tumorilor avansate).

1. Cum funcționează anastrozolul?

Mecanismul de acțiune al anastrozolului: Ca inhibitor de aromatază, anastrozolul blochează conversia androgenilor (din glandele suprarenale și alte surse) în estrogeni în țesuturile periferice precum grăsimea, mușchii și ficatul. Prin reducerea nivelului de estrogen, acesta privează celulele canceroase mamare sensibile la hormoni de combustibilul necesar creșterii.

Mecanismul de acțiune al anastrozolului se concentrează pe inhibarea enzimei aromatază, care este responsabilă de sintetizarea estrogenului în organism. La femeile aflate la postmenopauză, ovarele produc o cantitate minimă de estrogen; în schimb, estrogenul este produs în principal prin conversia androgenilor (cum ar fi androstendiona și testosteronul) în estrogeni (estronă și estradiol) în țesuturile periferice (cum ar fi grăsimea, mușchii, ficatul și chiar în tumorile mamare).

Anastrozolul este un inhibitor de aromatază nesteroidian care se leagă reversibil de enzima aromatază, blocând eficient acțiunea acesteia. Rezultatul este o scădere a nivelului de estrogen - studiile arată că inhibitorii de aromatază pot reduce estrogenul circulant la doar 10-15% din nivelurile de dinainte de tratament.

Prin privarea celulelor canceroase de sân cu receptori estrogenici pozitivi (ER+) de estrogen, anastrozolul ajută la prevenirea stimulării și proliferării acestor celule canceroase.

În termeni mai simpli, anastrozolul privează celulele tumorale sensibile la hormoni de hormonii de care au nevoie pentru a crește. Acest mecanism face ca anastrozolul și alți inhibitori de aromatază să fie atât de eficiente pentru cancerul de sân postmenopauză, iar mai multe studii clinice importante au demonstrat că utilizarea unui inhibitor de aromatază produce rate de recurență semnificativ mai mici (cu aproximativ 30% mai puține) în comparație cu tamoxifenul, împreună cu rezultate îmbunătățite ale supraviețuirii pe termen lung.

Este important de reținut că supresia estrogenului de către anastrozol este sistemică, afectând țesuturile din întregul corp - motiv pentru care nu numai că are impact asupra tumorilor, dar produce și un profil distinct de efecte secundare legate de privarea de estrogen în oase, articulații și alte organe.

Recomandările Experților DOC

2. Eficacitatea clinică a anastrozolului în cancerul de sân

a. Tratamentul cu anastrozol cancerul de sân în stadiu incipient

Pentru femeile la postmenopauză cu cancer de sân în stadiu incipient, cu receptori hormonali pozitivi, anastrozolul este o terapie adjuvantă standard administrată după intervenția chirurgicală (și, eventual, chimioterapie) pentru a reduce riscul de recurență a cancerului. Dovezile clinice din ultimele două decenii - inclusiv studii ample și meta-analize - au stabilit ferm că inhibitorii de aromatază adjuvanți, cum ar fi anastrozolul, sunt mai eficienți decât tamoxifenul la această populație.

Mai multe studii au arătat că femeile tratate timp de 5 ani cu inhibitori de antagonism (IA) au rate semnificativ mai mici de recurență a cancerului de sân în comparație cu cele care primesc tamoxifen.

De fapt, reducerea riscului de recurență este de ordinul a 30% în favoarea inhibitorilor de antagonism, ceea ce se traduce printr-o supraviețuire fără boală mai bună pentru paciente.

Inhibitorii de antagonism nu numai că întârzie sau previn mai multe recidive, dar urmărirea pe termen lung sugerează o îmbunătățire modestă și a supraviețuirii generale pentru femeile la postmenopauză. După aproximativ 10 ani de urmărire în studii clinice, cele care au luat anastrozol au avut o probabilitate mai mare de a fi în viață și fără cancer decât cele care au luat tamoxifen, deși diferențele generale de supraviețuire sunt relativ mici.

În context, cancerul de sân hormonopozitiv are, în general, un prognostic favorabil - statisticile recente indică o rată de supraviețuire la 5 ani de aproximativ 90% pentru toate stadiile combinate- iar utilizarea inhibitorilor a contribuit la aceste rezultate excelente prin scăderea și mai mare a ratelor de recurență.

Anastrozolul este de obicei administrat timp de 5 ani ca terapie endocrină adjuvantă inițială. La unele paciente cu tumori cu risc crescut, oncologii pot extinde terapia endocrină peste 5 ani pentru a reduce și mai mult riscul de recurență tardivă. Studiile au examinat terapia adjuvantă extinsă (timp de 7-10 ani în total), constatând că duratele mai lungi pot duce la reduceri suplimentare ale recurenței.

În concluzie, pentru cancerul de sân ER+ în stadiu incipient la femeile aflate la postmenopauză, anastrozolul s-a dovedit a fi extrem de eficient.

b. Tratamentul cu anastrozol în cancerul de sân metastatic

Anastrozolul joacă, de asemenea, un rol important în tratamentul cancerului de sân metastatic (stadiul IV) ER-pozitiv și HER2-negativ. În tratamentul de primă linie al bolii metastatice (când cancerul s-a răspândit dincolo de sân și ganglionii limfatici locali), terapia hormonală este adesea preferată chimioterapiei dacă cancerul are o creștere lentă sau este determinat în principal de hormoni.

Din punct de vedere istoric, s-a utilizat tamoxifen, dar studiile au arătat că inhibitorii de aromatază, cum ar fi anastrozolul, pot realiza un control mai bun al tumorii. O meta-analiză cuprinzătoare a mai multor studii de fază III efectuate la femei aflate la postmenopauză cu cancer de sân avansat a constatat că utilizarea unui inhibitor de aromatază ca terapie de primă linie a dus la o rată de răspuns mai mare și la o supraviețuire fără progresia bolii (PFS) mai lungă în comparație cu tamoxifenul.

Rolul anastrozolului în cancerul de sân metastatic a evoluat în continuare odată cu apariția terapiilor combinate. Standardul de îngrijire pentru cancerul de sân avansat ER+ include acum adesea un inhibitori de aromatază plus un agent țintit, cum ar fi un inhibitor CDK4/6 (de exemplu, palbociclib, ribociclib sau abemaciclib).

Deși anastrozolul în sine este eficient în încetinirea creșterii tumorale metastatice, combinarea acestuia cu acești agenți mai noi poate prelungi viața pacientelor și timpul în care cancerul lor este ținut sub control.

Anastrozolul este adesea inhibitorul de imunoglobulină de elecție (interschimbabil cu letrozolul în acest context) și se administrează oral o dată pe zi, ceea ce îl face o opțiune convenabilă pentru asocierea cu terapii țintite.

În plus, anastrozolul poate fi utilizat în secvență cu alți agenți hormonali în boala metastatică: de exemplu, dacă cancerul unui pacient progresează sub anastrozol, planul de tratament ar putea trece la o terapie endocrină diferită (cum ar fi fulvestrantul, un reglator negativ al receptorilor de estrogen) sau invers.

3. Ce reacții adverse are anastrozolul

Deși anastrozolul este extrem de eficient în reducerea nivelului de estrogen (și, prin urmare, în combaterea cancerului de sân ER+), reversul medaliei acestui mecanism este că nivelul scăzut de estrogen provoacă o serie de efecte secundare în organism.

a. Simptome vasomotorii

Ca și alte terapii endocrine, anastrozolul provoacă frecvent bufeuri și transpirații nocturne. Aceste simptome asemănătoare menopauzei apar la foarte multe paciente (unele studii raportează că între 30% și 80-90% dintre femei experimentează bufeuri într-o oarecare măsură).

Scăderea bruscă a estrogenului îngustează pragul de termoreglare al organismului în creier, ducând la episoade de înroșire a feței și transpirație.

Deși simptomele vasomotorii nu sunt periculoase, ele pot fi deranjante și pot perturba somnul. Din fericire, acestea tind să fie cele mai intense în primul an de terapie și se pot ameliora în timp, existând atât abordări legate de stilul de viață, cât și medicamente non-hormonale care pot ajuta la gestionarea lor (de exemplu, îmbrăcarea în straturi, evitarea factorilor declanșatori sau utilizarea de medicamente precum gabapentina sau anumite antidepresive pentru cazurile severe).

b. Dureri musculo-scheletice și articulare

Unul dintre efectele secundare caracteristice ale inhibitorilor de aromatază este artralgia, adică dureri articulare și musculare. Pacienții raportează frecvent rigiditate, dureri la nivelul mâinilor, genunchilor sau altor articulații și disconfort musculo-scheletic general. Studiile indică faptul că între 30% și 50% dintre femeile care iau inhibitori de aromatază dezvoltă dureri sau rigiditate articulară de o anumită severitate.

Această afecțiune este uneori denumită sindrom musculo-scheletic asociat cu inhibitorii de aromatază. Cauza exactă este multifactorială: deficitul de estrogen poate crește citokinele inflamatorii și poate afecta căile de percepție a durerii, ducând la aceste simptome.

Deși adesea ușoară până la moderată, în unele cazuri durerea articulară poate avea un impact semnificativ asupra activităților zilnice (de exemplu, provocând dificultăți la mers).

Gestionarea acestui efect secundar poate implica exerciții fizice regulate, medicamente antiinflamatorii, acupunctură.

c. Oboseală

Oboseala asociată cancerului este un simptome frecvent în timpul tratamentului cancerului de sân, iar anastrozolul poate contribui și el la oboseală. Oboseala cauzată de terapia cu inhibitori de aromatază este adesea descrisă ca o oboseală persistentă sau o lipsă de energie.

Etiologia nu este complet clară - ar putea fi cauzată de somnul perturbat din cauza transpirațiilor nocturne, a durerilor articulare crescute sau a efectelor directe ale modificărilor hormonale asupra funcției musculare și a metabolismului. Cercetările sugerează că privarea de estrogen ar putea duce la modificări ale nivelurilor de citokine și ale funcției mitocondriale, putând crește oboseala.

În practica clinică, aproximativ 15-20% dintre pacientele care iau anastrozol raportează oboseală semnificativă. Asigurarea unui odihnă adecvată, exercițiile fizice moderate (paradoxal, menținerea activității poate reduce oboseala) și abordarea altor simptome precum insomnia sau depresia pot ajuta la gestionarea oboselii.

d. Uscăciune și atrofie vaginală

Deoarece anastrozolul scade atât de eficient estrogenul, acesta provoacă adesea uscăciune și atrofie vaginală, ceea ce poate duce la simptome precum mâncărime vaginală, iritație și act sexual dureros (dispareunie). Estrogenul este crucial pentru menținerea lubrifierii și a grosimii epiteliului vaginal; fără el, țesuturile devin subțiri și mai puțin elastice.

Multe femei care iau acest medicament raportează și o scădere a libidoului. Aceste efecte secundare sexuale pot avea un impact semnificativ asupra intimității și a calității vieții.

Spre deosebire de tamoxifen (care poate provoca de fapt unele secreții vaginale sau chiar poate păstra estrogenul vaginal la femeile premenopauzale), blocarea completă a estrogenului de către anastrozol la femeile postmenopauzale tinde să facă simptomele vaginale mai pronunțate.

Tratamentul implică adesea utilizarea de hidratante vaginale sau lubrifianți non-hormonali. În unele cazuri, estrogenul vaginal în doze mici poate fi utilizat cu precauție pentru simptome severe, deoarece studiile sugerează o absorbție sistemică minimă. Este important de menționat că, spre deosebire de tamoxifen, anastrozolul nu crește riscul de cancer uterin (endometrial).

e. Osteoporoză și risc de fractură

Unul dintre cele mai semnificative efecte secundare pe termen lung ale anastrozolului este impactul său asupra oaselor. Estrogenul este vital pentru menținerea densității osoase; acesta ajută la echilibrarea procesului de remodelare osoasă prin promovarea formării osoase și reducerea resorbției osoase.

Studiile clinice au arătat în mod constant rate mai mari de osteoporoză și fracturi osoase la femeile care iau inhibitori de aromatază comparativ cu cele care iau tamoxifen.

Această pierdere osoasă se traduce printr-un risc crescut de fracturi - studiile estimează că inhibitorii de aromatază cresc incidența fracturilor cu aproximativ 40% față de tamoxifen în perioada de tratament.

Din acest motiv, ghidurile recomandă ca toate pacientele care primesc inhibitori de aromatază (IA) să efectueze scanări DEXA la momentul inițial și periodic. Dacă o femeie are osteopenie preexistentă sau alți factori de risc pentru osteoporoză, medicii prescriu adesea calciu, vitamina D și uneori medicamente precum bifosfonați sau denosumab pentru a contracara pierderea osoasă.

f. Efecte cardiovasculare

Relația dintre inhibitorii de aromatază și sănătatea inimii este un domeniu de studiu activ. Estrogenul are o influență cardioprotectoare asupra organismului - ajută la menținerea unor niveluri favorabile de colesterol, a funcției endoteliale și a flexibilității arteriale. Când estrogenul este eliminat, pot apărea unele modificări adverse: s-a observat că anastrozolul crește colesterolul LDL („rău”) și scade colesterolul HDL („bun”) la unele femei.

De asemenea, există îngrijorarea că utilizarea pe termen lung a inhibitorilor de aromatază ar putea crește ușor riscul de evenimente cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord sau cardiopatia ischemică.

Studiile observaționale ample au dat rezultate mixte, dar o meta-analiză recentă din 2023 a indicat că pacienții care iau inhibitori de aromatază pot avea o incidență mai mare a evenimentelor cardiovasculare în comparație cu cei care iau tamoxifen.

În schimb, tamoxifenul prezintă riscuri precum cheaguri de sânge (tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară), pe care inhibitorii de aromatază nu le prezintă.

Un stil de viață sănătos pentru inimă (dietă, exerciții fizice, abținerea fumatului) este încurajat în special pentru pacientele care iau inhibitori de aromatază pentru a atenua orice risc cardiovascular crescut.

g. Modificări cognitive și de dispoziție

Unele femei raportează modificări ale memoriei, concentrării sau dispoziției în timp ce iau inhibitori de aromatază. Este puțin greu de stabilit științific, deoarece îmbătrânirea naturală și menopauza în sine pot afecta cunoașterea și dispoziția, iar multe supraviețuitoare ale cancerului de sân au stres sau anxietate subiacente. Cu toate acestea, există unele dovezi că estrogenul are efecte neuroprotectoare, iar absența acestuia ar putea contribui la probleme precum „ceața mentală” sau schimbările de dispoziție la un subset de paciente.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Aromatase Inhibitors as Adjuvant Therapy in Early Breast Cancer: Insights into Toxicities and Their Management”, Cancers 2025, autori: Simone Nardin, Beatrice Ruffilli et al.
https://www.mdpi.com/2072-6694/17/17/2726
Studiul „The 5-Year Disease-Free Survival of Third Generation Aromatase Inhibitor for Postmenopausal Women with HR-Positive HER2-Negative Non-Metastatic Breast Cancer”, Int J Hematol Oncol Stem Cell Res. 2023, autori: Ria Etikasari, Tri Murti Andayani, Dwi Endarti, Kartika Widayati Taroeno-Hariadi
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10448920/
Studiul „Extended adjuvant endocrine therapy in early breast cancer: finding the individual balance”, ESMO Open Volume 10, Issue 5, May 2025, autori: S. Lobo-Martins, L. Arecco et al.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2059702925009263
Studiul „Meta-analyses of phase 3 randomised controlled trials of third generation aromatase inhibitors versus tamoxifen as first-line endocrine therapy in postmenopausal women with hormone receptor-positive advanced breast cancer”, 2021, autori: John. F.R. Robertsona et al.
https://www.ejcancer.com/article/S0959-8049(20)31375-7/fulltext
Studiul „Aromatase inhibitors versus tamoxifen in premenopausal women with oestrogen receptor-positive early-stage breast cancer treated with ovarian suppression: a patient-level meta-analysis of 7030 women from four randomised trials”, The Lancet Oncology, Volume 23, 2022
https://www.thelancet.com/article/s1470-2045(21)00758-0/fulltext