Elastografia mamara (Sonoelastografie): ce este si la ce ajuta

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer care pune în pericol viața femeilor din întreaga lume. Un număr mare de femei trec zilnic prin proceduri de biopsie pentru caracterizarea maselor mamare și totuși 75% din rezultatele patologice dovedesc că aceste mase sunt benigne. 

Tumorile maligne mamare se situează pe primele locuri în patologia oncologică a femeii în România. Incidența este în creștere, dar, totuși, mortalitatea prin cancerul de sân este în scădere datorită îmbunătățirii metodelor de diagnostic imagistic, care permit diagnosticarea în stadii precoce ale bolii, și datorită aplicării metodelor de terapie adecvate, precum și datorită îmbunătățirii pregătirii personalului medical și accesului larg al pacientelor la metodele de diagnostic și de tratament eficiente.

Cum se diagnostichează cancerul de sân

Metodele de explorare diagnostica și imagistică a sânului, disponibile în acest moment, sunt:
•   Mamografia
•   Ecografia mamară - cu sau fără elastografie care poate fi făcută o dată la trei ani de către femei începând cu 20 de ani și în cazul patologiei, și anual după 30 de ani.
•   Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM cu principiul fizic de Rezonanță Magnetică Nucleara RMN)
•   PET/CT (Tomografia cu Emisie de Pozitroni PET, metoda hibridă cu Tomografia Computerizata CT)
•   Procedee intervenționale de tip puncție biopsie, cu examinare anatomopatologică.
Aceste metode au valoare complementară și trebuie recomandate și utilizate personalizat, în funcție de vârstă și de starea fiecărei paciente.

Campanie DOC-Time ecografie mamara

Ce este elastografia 

Elastografia este o tehnică de imagistică ecografică bazată pe diferențele de elasticitate dintre țesuturile normale și cele patologice. Ecografia mamară asociată cu elastografie mamară poate îmbunătăți semnificativ posibilitățile de diagnostic și de reducere a numărului biopsiilor mamare inutile.

Metodele se bazează fie pe compresie directă a leziunii străin elastography sau pe compresie indirectă, de tip shear-wave elastography (SWE) sau supersonic shear-wave imaging (SSWI), care include un impuls evidențiat printr-o forță de radiație aplicată asupra țesuturilor și care măsoară direct elasticitatea tisulară prin întocmirea unei hărți de culoare. Acest sistem mișcă structurile cu care interacționează și nu mai este necesară compresia manuală.

Ce rol are elastografia 

Sonoelastografia mamară măsoară elasticitatea leziunilor și diferențiază cu o acuratețe considerată apropiată de 90% tumorile benigne de cele maligne. Este foarte utilă pentru că poate fi folosită și în cazul tumorilor de dimensiuni mici, care măsoară mai puțin de 10 mm. Elastografia a fost perfecționată pentru depistarea tumorilor în stadiu precoce, adică atunci când pot fi tratate, iar probabilitatea vindecării este foarte mare.

O altă valoare a metodei este aceea că micșorează necesitatea efectuării unor biopsii sau operații inutile. Pentru efectuarea unei ecografii cu elastografie nu este nevoie de un aparat special, ci în softul unui ecograf obișnuit este atașat un modul special care permite măsurarea elasticității zonei mamare de interes. Principiul metodei se bazează pe faptul că majoritatea tumorilor maligne sunt mai dure, adică nu au proprietăți elastice față de tumorile benigne sau față de țesutul mamar normal din jur.

Evaluarea gradului de elasticitate a țesutului mamar se face prin intermediul unui scor numit UENO-INOH și, astfel, se obține unul dintre cele cinci rezultate:
1.    leziune elastică, 
2.    leziune cu elasticitate neomogenă, 
3.    leziune elastică la periferie și dură în centru, 
4.    leziune dură, 
5.    leziune și țesut mamar dure.  

În timp ce primele trei rezultate sugerează substratul anatomo-patologic de tip leziune benignă, celelalte doua sugerează malignitatea tumorii1

Care este utilitatea elastografiei mamare

Elastografia mamară poate oferi detalii importante pentru a defini componentele epiteliale și conjunctive, precum și tipul de elasticitate al țesuturilor studiate.

În general, leziunile focale benigne apar cu aspect hipoecogen sau cu arii anecogene, de obicei, cu margini regulate și bine delimitate. Acești noduli benigni sunt rotunzi sau ovoizi, cu aspect, de regulă, mai mult dezvoltat în plan transversal decât în înălțime, aproximativ paralel cu peretele toracic.

De regulă, leziunile benigne au consistență mai mare decât țesuturile normale, dar mai puțin dură decât cele maligne. Vascularizația este variabilă și depinde de histologia nodulilor. Există, însă, și excepții, cum este cazul fibroadenoamelor hialinizate sau necroza țesutului adipos, care pot fi dure la palpare și pot produce și valori fals pozitive la examinarea elastografică, astfel încât metoda prezintă și limitări diagnostice.

Leziunile benigne sunt descrise elastografic sub forma unor hărți de culoare cu un scor de gradul 1-2, iar cele cu scorul 3-4 sunt în sistemul de clasificare lezională de tip UENO-ITOH.  

Evaluarea leziunilor

Prin cunoașterea aspectului imagistic elastografic al diverselor entități patologice maligne sau benigne dezvoltate la nivelul glandelor mamare, prin evaluarea complementară a diverselor metode, diagnosticul și încadrarea într-un anumit grad de patologie devin mai exacte.

În mod standardizat, leziunile glandelor mamare trebuie încadrate în clasificarea de tip BI-RADS, acronimul pentru Breast Imaging-Reporting and Data System. Elastografia este utilizată pentru studierea mai avansată în cazul diferențierii importante a leziunilor de tip BI-RADS 3, de cele de tip 4. În cazul leziunilor de tip BI-RADS 1, 2 și 5, elastografia nu modifică clasificarea.

Chiar dacă leziunile sunt clinic depistate doar la un singur sân, examinarea trebuie să fie bilaterală și include, obligatoriu, și examinarea axilelor. Studiile clinice au dovedit că, atunci când un nodul mamar prezintă o consistență mai dură, cu atât mai probabil natura sa este malignă. Pentru evaluare, este luat de referință țesutul normal, iar duritatea nodulului este raportată la țesutul glandular din jur și este reprezentată în imagine prin intermediul unei scale de culori.

Codurile de culoare sunt reprezentate de albastrul intens care semnifică duritate crescută, iar roșul și verdele sunt asociate cu nodulii moi, benigni, care prezintă elasticitate în grade diferite. Există, însă, și asocieri de consistență de tipul aspectului stratificat albastru-verde-roșu (BGR- Blue- Green- Red), care este caracteristic nodulilor de natură lichidiană - chisturilor cu conținut polimorf.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Când este recomandată elastografia mamară

Evaluarea leziunilor nu este dependentă de momentul programării, iar ecografia poate fi efectuată în orice perioada a ciclului menstrual, dar se recomandă perioada imediat următoare menstruației, pentru că sănii sunt, de regulă, mai puțin sensibili.

Elastografia mamară nu are efecte secundare

Ecografia nu are asociat niciun risc dovedit clinic asupra stării de sănătate a pacientei și putem spune că este o metodă al cărui principiu fizic de bază (folosirea ultrasunetelor) nu este nociv, este nedureroasă, non-invazivă și chiar dacă este operator dependentă, ecografia este sigură  pentru pacient. Din acest motiv, ea poate fi efectuată oricât de des este nevoie. Se apreciază că poate fi efectuată fără niciun risc sau măsură de precauție și la femeia însărcinată.

Elastografia mamară se efectuează în continuarea unei ecografii obișnuite și se efectuează într-un interval scurt de timp și nu are niciun efect secundar.

Mamografia sau elastografia mamară?

Ecografia și ecografia cu elastografie, atunci când sunt depistate leziuni, reprezintă examinarea de prima intenție a sânului la pacientele tinere (sub 35 ani) sau de vârstă pediatrică. Pentru pacientele de peste 35-40 de ani, ecografia cu elastografie este indicată în completarea mamografiei în cazul sânilor denși, în care țesutul glandular este bine reprezentat, și că valoare complementară în cazul detectării unor modificări mamografice.

Sensibilitatea redusă în detecția și evaluarea microcalcificarilor - uneori, un semn precoce al naturii maligne a țesutului afectat - poate fi completată cu elastografie. Cu toate că tehnica a evoluat foarte mult și diagnosticul diferențial între tumorile maligne și benigne se face mult mai eficient, utilizând și alte metode complementare, examenul histopatologic cu biopsie mamară rămâne singura metodă care poate stabili cu certitudine conduita terapeutică adecvată.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1 Studiul „Role of sonoelastography in assessment of axillary lymph nodes in breast cancer: a systematic review and meta-analysis”, publicat în Clin Radiol. 2020 Apr;75(4):320.e1-320.e7, autori: R Y Wang, Y W Zhang, Z M Gao, X M Wang 
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31892406/
Appilied Radiology - Breast elastography: A new paradigm in diagnostic breast imaging
https://appliedradiology.com/communities/Breast-Imaging/breast-elastography-a-new-paradigm-in-diagnostic-breast-imaging
 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0