Cele mai comune mituri in oncologie (si in cancerul de san)

Medicina modernă este o medicină bazată pe dovezi, iar liniile directoare terapeutice sunt rezultatul multiplelor studii clinice desfășurate și care au implementat diversele atitudini terapeutice. Medicina modernă este, de asemenea, o medicină preventivă, pentru că este mult mai ușor și mai ieftin, de altfel, să previi decât să tratezi. Adoptarea unui stil de viață sănătos, precum și limitarea cât mai multor factori de risc reduce considerabil mortalitate prin cancer, în special cancer mamar.

În oncologie, de-a lungul timpului au fost vehiculate o serie întreagă de teorii sau recomandări, care, în acest moment, sunt cel puțin desuete ca substanță. Nu de puține ori ne întâlnim în practica curentă cu refuzul colegilor de alte specialități decât cea oncologică de a recomanda o anume procedură, refuzul farmaciștilor de a elibera un anume supliment de teama potențării bolii, etc. Nu în ultimul rând, media abundă de "sfaturi" și "precauții" care, de foarte multe ori, sunt contradictorii și pun pacientul oncologic sau familia acestuia în dificultate.

Campanie DOC-Time ecografie mamara

Iată care sunt cele mai vehiculate mituri despre cancerul mamar (cancerul la sân)!

Mit: suplimentele cu vitamine ajută la dezvoltarea cancerului

Răspuns: FALS

Cu decenii în urmă se credea că suplimentele vitaminice sunt nocive pentru pacientul oncologic, dintr-o explicație simplistă cum că acestea ar stimula diviziunea și proliferarea celulelor tumorale, lucru nedemonstrat științific de niciun studiu clinic. Dintre acestea, cel mai rău famate au rămas vitaminele din grupul B (B1, B6 și mai ales B12) și acidul folic. Cu toate că nu există nicio dovadă în acest sens, anatema persistă și o regăsim și în multe dintre prospectele acestor suplimente.

Acest lucru a condus, în multe situații în care pacienții au prezentat și alte afecțiuni (de exemplu, pacienți cu afecțiuni neurologie de tip neuropat, diabetici cu neuropatie, toxicități neuropate secundare chimioterapiei, pacienți cu gastrectomii sau cu anemii prin deficit de vitamina B12, etc.) la privarea de o terapie (vitamine din grupul B), care ar fi ameliorat semnificativ simptomatologia. Mai mult decât atât, interdicția de a utiliza vitamine din grupul B a fost extrapolată în zona dietei, care s-a materializat în recomandarea dietelor hipoproteice, cu variantele lor extreme cu aport proteic exclus.

Ori mulți dintre pacienții oncologici sunt denutriți, hipoproteinemici, au deficite complexe de vitamine și minerale, mai ales din grupul B. În plus, s-a demonstrat că un deficit de vitamina B12 poate afecta negativ răspunsul la chimioterapia sistemică. Nu de puține ori, se recurge la tratamentul intensiv sau de mentenanță cu vitamina B12, pentru ameliorarea sau prevenirea diverselor toxicități ale chimioterapiei administrate.

Mit: Expunerea la soare crește riscul de apariție a cancerului mamar
Răspuns: FALS

Pacientele cu cancer mamar beneficiază de o serie de "recomandări" care sporesc suplimentar stresul acestora și pentru care este destul de greu să găsești o explicație dacă nu științifică, măcar logică. În general, este contraindicată expunerea solară, cu toate că nu există nicio legătură de cauzalitate între expunerea la radiațiile solare și riscul de recidiva sau apariție al acestui cancer.

Mit: Pacientele cu mastectomie nu trebuie să folosească deodorant la axila de partea sânului bolnav

Răspuns: FALS

De asemenea, pacientele cu mastectomie sunt sfătuite să refuze orice recoltare de sânge sau terapie intravenoasa în brațul de partea sânului operat, din cauza unui potențial risc de limfedem, ca urmare a manevrelor de puncționare venoasă. Nu există nicio evidență în acest sens, procedurile de recoltare sau cele terapeutice, atunci când sunt corect aplicate, nu pot avea aceste urmări.

Totodată, până relativ recent, pacientelor li se interzicea, fără explicație de altfel, folosirea deodorantelor la axila de partea sânului bolnav și/sau operat. Probabil că interzicerea derivă din același motiv precum cel de mai sus.

Mit: câmpul magnetic din fizioterapie reactivează cancerul
Răspuns: FALS

Aproape toți pacienții oncologici, fie că au fost recent diagnosticați, fie că sunt supraviețuitorii unui cancer diagnosticat în urmă cu ani de zile, sunt adesea refuzați de la diverse proceduri fizioterapice pentru suferințe reumatice degenerative adăugate, și aceasta de teama reactivării cancerului. În general, sunt interzise total procedurile electrice, în vreme ce termoterapia sub forma căldurii de iradiere sau a căldurii de contact, masajul etc. sunt permise cu jumătăți de măsură și doar de fizioterapeuți mai "curajoși".

Ideea potrivit căreia câmpul magnetic degajat de aceste aparate ar stimula celulele neoplazice nu are niciun suport științific. Singura contraindicație efectivă pentru procedurile electrice rămâne cancerul osos primitiv sau metastatic. Este singura situație în care fizioterapia este total contraindicată și aceasta pentru că poate agrava major simptomatologia algică. Din punct de vedere oncologic, însă, nu există nicio susținere pentru ideea reactivării cancerului.

Mit: expunerea la radiații trebuie să fie făcută cât mai rar
Răspuns: FALS

Toți pacienții cu cancer necesită la un moment dat, fie în scop diagnostic, fie în scopul monitorizării evoluției bolii sau a răspunsului la terapiile aplicate, investigații imagistice de înaltă performanța de tip CT (Computer Tomograf). Nu sunt deloc rare situațiile, mai ales în follow-up-ul pacienților, când se vehiculează ideea că este nevoie de un interval cât mai mare dintre examinări, alegandu-se drept reper un minimum de 6 luni.

Examenul CT a revoluționat medicina ultimelor decenii. Tehnologia modernă permite vizualizarea cu acuratețe a structurilor interne și combină tehnologia razelor X cu o procesare computerizată pentru a recrea imagini detaliate ale organelor interne.

Fiecare persoană este expusă radiației din surse naturale pe tot parcursul vieții. Examinarea radiologică standard sau CT implică o doză de iradiere suplimentară celei de fond. Doza de iradiere la examinările CT este urmărită riguros și se apelează la doza minimă de radiație.

Cumulativ cu expunerile anterioare, doza de radiații X poate determina o creștere minoră, potrivit studiilor clinice, a riscului de a dezvolta un cancer de-a lungul vieții, dar nicidecum de a agrava un cancer existent. Probabilitatea creșterii riscului depinde de vârsta pacientului și de doza cumulativă primită, dar acest lucru nu trebuie să împiedice examinările tomografice efectuate chiar sub intervalul de 6 luni, atunci când situația o impune, pentru că nu de puține ori avem nevoie de reevaluări ale răspunsului terapeutic sau ale bolii însăși la intervale mai mici, chiar de 3 luni.

Mit: cancerul este contagios
Răspuns: În general, nu. 

Cancerul nu este o boală contagioasă care se răspândește ușor de la o persoană la alta. Singura situație în care cancerul se poate răspândi de la o persoană la alta este în cazul transplantului de organe sau de țesuturi. O persoană care primește un organ sau un țesut de la un donator care a avut cancer în trecut poate avea un risc crescut de a dezvolta un tip de cancer în viitor. Cu toate acestea, acest risc este extrem de scăzut - aproximativ două cazuri de cancer la 10.000 de transplanturi de organe. Medicii evită utilizarea organelor sau țesuturilor de la donatori care au antecedente de cancer.

La unele persoane, cancerele pot fi cauzate de anumiți viruși (unele tipuri de papilomavirus uman sau HPV, de exemplu) și bacterii (cum ar fi Helicobacter pylori). În timp ce un virus sau o bacterie se poate răspândi de la o persoană la alta, cancerele pe care le provoacă uneori nu se pot răspândi de la o persoană la alta.  

Terapiile sunt privite cu reținere de către paciente

Surprinzător sau nu, sunt încă păreri care vin din lumea medicală și care acreditează ideea că terapiile oncologice fac mai mult rău decât bine sau că nu există vreun progres real în terapiile antineoplazice.

Fără îndoială că terapiile oncologice și mai ales chimioterapia sau terapiile țintă sau, mai nou, imunoterapia, nu sunt deloc confortabile. Efectele adverse sunt frecvent neplăcute și, extrem de rar, sunt amenințătoare de viață. Sunt cancere care sunt curabile și datorită chimioterapiei (de exemplu, cancerul testicular, anumite cancere pediatrice, cancerul mamar, etc). De asemenea, sunt cancere severe care răspund semnificativ la chimioterapie (de exemplu, cancerul pulmonar cu celule mici, majoritatea cancerelor ovariene, etc.) cu ameliorare semnificativă a stării generale și cu îmbunătățirea supraviețuirii fără progresia bolii.

Eforturile actuale sunt canalizate către opțiuni terapeutice cât mai individualizate, cu tolerabilitate foarte bună și, ca urmare, cu toxicitate cât mai mică. Imunoterapia, formula terapeutică "în vogă" a momentului, are rezultate excepționale în câteva localizări ale bolii oncologice în care, din păcate, nu existau soluții până de curând.

În acest moment, melanomul malign metastatic, cancerul pulmonar fără celule mici, cancerul renal, precum și cancerul vezicii urinare beneficiază semnificativ de pe urma acestor terapii moderne. Sunt situații punctuale în care răspunsul la terapia imună este pur și simplu spectaculos. Rămâne de găsit criterii de identificare a pacienților care răspund maximal de pe urma imunoterapiei sau a terapiilor tintă.

Prin urmare, ideea lipsei vreunui beneficiu real al terapiilor oncologice, fie că vorbim de chimioterapie, radioterapie sau terapiile moderne, target sau imunoterapie, este total incorectă și contrară evidențelor. Mulțumită descoperirilor științifice în domeniu, rata de supraviețuire a pacienților cu cancer s-a dublat practic în ultimii 25 de ani, iar trendul este pozitiv, prin practicarea unei medicini pe de o parte preventive, eficiente, dar și a unei medicini cât mai aproape de caracteristicile personale ale bolii fiecărui pacient în parte (conceptul de medicina personalizată).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - Common Cancer Myths and Misconceptions
https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/myths
Breast Cancer - Breast Cancer Myths Versus Facts
https://www.breastcancer.org/facts-statistics/myths-vs-facts


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0