Cancerul mamar inflamator: factori de risc si diagnostic

Cancerul mamar inflamator sau mastita carcinomatoasă reprezintă aproximativ 1-5% din totalul cancerelor mamare. Acesta este o entitate separată din punctul de vedere al prognosticului și al evoluției, fiind una dintre cele mai agresive forme de cancer mamar care afectează femeile de orice vârstă și foarte rar bărbații.

Majoritatea cazurilor de cancer mamar inflamator sunt diagnosticate într-un stadiu avansat. În general, progresia bolii se derulează în săptămâni sau luni. În mastita carcinomatoasă, celulele canceroase blochează vasele limfatice de la nivelul sânului, ceea ce duce la inflamarea acestuia și a tegumentului supraiacent (care este situat deasupra).

Cancerul mamar inflamator, o provocare pentru comunitatea medicală

Campanie DOC-Time ecografie mamara

Ratele de supraviețuire depind de stadiul bolii, gradul de diferențiere, vârsta pacientei, caracteristicile tumorii și, desigur, de tratamentul administrat.

În general, supraviețuirea medie pentru un cancer inflamator în stadiul III este de 57 de luni, în vreme ce stadiul IV are o supraviețuire medie estimată de aproximativ 20 de luni. Mastita carcinomatoasă a rămas o provocare pentru comunitatea oncologică, din cauza agresivității bolii, a progresiei acesteia în ciuda terapiilor administrate și, implicit, a prognosticului dificil. În general, prognosticul este mai slab la femeile în premenopauză, comparativ cu cele în postmenopauză, și, de asemenea, la femeile obeze, comparativ cu cele cu status ponderal normal.

Factorii de risc pentru cancerul mamar inflamator

Factorii de risc sunt aceiași ca pentru orice alt tip de cancer mamar. Nu se știe, în acest moment, ce factori specifici ar putea să sporească riscul pentru acest tip aparte de cancer. Pe de o parte, un istoric familial de cancer mamar ar putea crește riscul dezvoltării cancerului inflamator, cu toate că nu s-au pus în evidență mutații genetice specifice pentru acest tip de cancer. Pe de altă parte, femeile cu mutații genetice care cresc riscul de cancer de sân prezintă un risc semnificativ mai mare pentru un cancer mamar inflamator.

Simptomatologia se instalează, în general, rapid. Un sân afectat de mastită este un sân mare, roșu, edematiat (caracterizat prin apariția edemului la nivelul țesuturilor) cu temperatura locală crescută. Edemul tegumentului dă aspectul specific de „coajă de portocală”. Nu de puține ori, sânul este dureros, iar mamelonul este retractat.

Diagnosticul în cancerul mamar inflamator

Singura procedură diagnostică confirmatorie este biopsia tumorală, în situația în care tumora este evidențiabilă, sau biopsia cutanată urmată de examenul histopatologic. Mamografia, examenul ecografic sau Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) sunt investigații preliminare care sugerează diagnosticul.

Analiza anatomopatologică și cea imunohistochimică dau informații prețioase asupra caracteristicilor tumorii, cum ar fi gradul de diferențiere, rata de proliferare, prezența sau absența receptorilor hormonali, exprimarea unei gene defective (HER 2).

Marea majoritate a cancerelor mamare inflamatorii sunt cu receptori hormonali negativi. De asemenea, adeseori, cancerele mamare inflamatorii nu exprimă gena HER 2 și, ca urmare, nu beneficiază de tratament cu anticorpi antiHER 2. Se știe că tumorile HER 2 pozitive reprezintă aproximativ 20-25% din totalul cancerelor mamare.

Odată stabilit diagnosticul, este necesară încadrarea într-un stadiu clinic. În vederea stadializarii, se recomandă investigații imagistice de înaltă performanță de genul Computer Tomografiei (CR), Rezonanței Magnetice Nucleare (RMN), Scintigrafiei osoase sau Tomografiei cu Emisie de Pozitroni (PET-CT). Marea majoritate (dacă nu totalitatea) cazurilor de cancer mamar inflamator sunt descoperite în stadiile III sau IV de boală.

Opțiunile terapeutice în cancerul mamar inflamator

Opțiunile de tratament în mastita carcinomatoasă sunt similare cu cele pentru cancerul mamar, în general, și includ intervenția chirurgicală, chimioterapia, terapia țintă, hormonoterapia și, nu în ultimul rând, radioterapia.

Intervenția chirugicală nu este recomandată inițial

Deorece în cancerul mamar inflamator există o afectare difuză a sânului și a căilor limfatice cutanate, este imposibilă îndepărtarea sânului fără ca marginile de rezecție să nu fie contaminate tumoral. Marginile de rezecție cu celule tumorale reprezintă premisa recidivei în imensa majoritate a cazurilor. De asemenea, o intervenție chirurgicală intempestivă într-o asemenea situație ar fi un mod sigur de accentuare a riscului de metastazare și, de aceea, este total contraindicată.

Chimioterapia și tratamentul-țintă, cele mai recomandate metode de tratament

Principalul tratament într-o mastită carcinomatoasă rămâne tratamentul medical, fie că este vorba de chimioterapie și/sau de tratament țintă, tratament cunoscut în literatura de specialitate drept neoadjuvant.

Chimioterapia recurge la diverse asociații de citostatice, în alegerea acestora ținându-se cont de statusul de performanță al pacientei, de afecțiunile asociate și, nu în ultimul rând, de preferințele acesteia.

Tratamentul neoadjuvant urmărește stingerea focarului inflamator tumoral și transformarea bolii într-una operabilă 100%. În ceea ce privește tipul de intervenție chirurgicală, standardul operator unanim acceptat este mastectomia radicală modificată. Tumorectomia sau sectorectomia, precum și mastectomia cu prezervare de tegument sunt total contraindicate. Reconstrucția imediată este, de asemenea, contraindicată.

Terapia țintită vizează gena HER 2

În ceea ce privește terapia target, principala țintă în cancerul mamar este gena HER 2. Aceasta este o proteină specializată, existența în anumite celule tumorale, care controlează creșterea și metastazarea. Standardul terapeutic pentru terapia neoadjuvantă la pacientele HER 2 pozitive este trastuzumab, alături de chimioterapie.

O serie de alte molecule care au aceeași țintă și care se folosesc de primă intenție în cancerele metastatice HER 2 pozitive sunt analizate în prezent în mai multe trialuri clinice, care au drept obiectiv cancerele mamare inflamatorii HER2 pozitive.

Terapia adjuvantă de după intervenția chirurgicală

În ceea ce privește terapia adjuvantă, adică terapia după intervenția chirurgicală cu scop curativ în cazul cancerelor mamare inflamatorii HER 2 pozitive, standardul terapeutic este chimioterapia împreună cu trastuzumab, urmată de terapia de menținere, doar cu trastuzumab.

Radioterapia se indică postoperator, dar poate fi recomandată și preoperator

Radioterapia constă în utilizarea de radiații X de înaltă energie sau alte particule care au drept scop distrugerea celulelor canceroase. Administrarea radioterapiei se face postoperator, după o intervenție chirurgicală cu viză curativă, în vederea reducerii riscului de recidivă locală. Pentru un cancer mamar inflamator, se recomandă aproape întotdeauna radioterapie postoperatorie, din cauza riscului mare ca celule canceroase să rămână prezente la nivelul peretelui toracic.

În anumite situații, destul de frecvente, de-altfel, în practica obișnuită, atunci când răspunsul terapeutic la chimioterapie și/sau terapia țintă este nesatisfăcător, se recurge la radioterapie preoperatorie. Prin acțiunea locală, aceasta temperează procesul inflamator neoplazic și poate duce la transformarea bolii într-una operabilă.

Și hormonoterapia poate fi utilă

Hormonoterapia reprezintă o opțiune terapeutică importantă în cancerul mamar inflamator cu receptori hormonali pozitivi. În general, se recurge la hormonoterapie în boala localizată, după chimioterapie și radioterapie sau ca terapie de fond în boala metastatică, mai ales acolo unde turnoverul tumoral este relativ lent și încărcarea tumorală e minimală.

În ciuda opțiunilor terapeutice din ce în ce mai diversificate, tratamentul unui cancer mamar inflamator și mai ales tratamentul unui cancer metastatic rămân în continuare o mare provocare. Tratamentul se va adresa întotdeauna profilului bolii, dar și profilului pacientului, încercând respectarea butadei „tratamentul adecvat pentru pacientul adecvat”.

Din păcate, prognosticul unei asemenea afecțiuni, mai ales în condițiile în care boala este refractară la tratamentele administrate sau este diseminată, este nefavorabil. Din acest motiv, de foarte multe ori pacientele cu această afecțiune sunt încurajate să participe în trialuri clinice care investighează opțiuni terapeutice novatoare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Inflammatory Breast Cancer 
https://www.cancer.gov/types/breast/ibc-fact-sheet
Dovepress - Biomarkers for Inflammatory Breast Cancer: Diagnostic and Therapeutic Utility
https://www.dovepress.com/biomarkers-for-inflammatory-breast-cancer-diagnostic-and-therapeutic-u-peer-reviewed-fulltext-article-BCTT
Studiul „Biomarkers for Inflammatory Breast Cancer: Diagnostic and Therapeutic Utility”, apărut în Breast Cancer (Dove Med Press). 2020;12:153-163, https://doi.org/10.2147/BCTT.S231502, autori: Dobiasova B, Mego M. 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0