Scrâșnitul dinților (bruxismul) la copii: cauze și cum se poate trata?

Rezumat: Bruxismul la copii este o problemă frecventă care poate afecta sănătatea orală, somnul și starea generală de bine. Mulți părinți observă scrâșnitul dinților în timpul nopții, însă nu știu exact de ce apare și când este nevoie de tratament. 

Bruxismul poate avea cauze multiple, de la stres și anxietate până la probleme de aliniere a dinților sau anumite afecțiuni medicale. În unele cazuri, bruxismul nocturn dispare odată cu creșterea copilului, dar uneori poate duce la dureri de maxilar, uzura dinților și tulburări de somn. 

Identificarea cauzei și intervenția timpurie pot reduce complicațiile și pot îmbunătăți sănătatea orală a copilului.

1. Ce este bruxismul? 
2. Tipuri de bruxism: nocturn și diurn
3. Cauzele bruxismului la copii
 a. Cauze anatomice
  a.1. Alinierea dinților
  a.2. Alte afecțiuni dentare
 b. Cauze psihologice
  b.1. Stresul și anxietatea
  b.2. Impactul schimbărilor apărute în familie
 c. Alte cauze posibile
  c.1. Hiperactivitate
  c.2. Medicamente și afecțiuni medicale
4. Diagnosticarea bruxismului
5. Tratamentul bruxismului
6. Prevenirea bruxismului la copii
7. Concluzie
 
1. Ce este bruxismul?

Bruxismul reprezintă obiceiul involuntar de a încleșta sau de a scrâșni dinții. La copii, această problemă apare mai ales în timpul somnului, dar poate exista și pe parcursul zilei. Bruxismul la copii este întâlnit frecvent în perioada erupției dentare și în anii de școală.

Mulți părinți observă sunete produse de scrâșnit dinti în timpul nopții. Uneori, copilul nu conștientizează problema, iar simptomele sunt descoperite întâmplător. În anumite situații, bruxismul nocturn poate fi temporar și fără consecințe grave, însă cazurile persistente trebuie evaluate de medicul stomatolog.

Bruxismul poate afecta atât dinții de lapte, cât și dentiția permanentă. Dacă presiunea exercitată asupra dinților este mare și repetitivă, pot apărea fisuri, uzură dentară și dureri musculare. Bruxismul la copii poate influența inclusiv calitatea somnului și concentrarea pe timpul zilei.

2. Tipuri de bruxism: nocturn și diurn

Bruxismul este împărțit în două forme principale: bruxism nocturn și bruxism diurn. Diferența dintre ele ține de momentul în care apare scrâșnitul dinților.

Încleștarea dinților apare în timpul somnului și este considerat o tulburare asociată somnului. Copiii pot strânge puternic maxilarele sau pot produce zgomote repetitive prin frecarea dinților. Uneori, episoadele de bruxism nocturn sunt asociate cu treziri scurte sau cu alte tulburări de somn.

Bruxismul diurn apare în stare de veghe. Copiii își pot încleșta dinții atunci când sunt stresați, concentrați sau anxioși. Acest tip de bruxismul la copii este mai greu de observat, deoarece nu produce întotdeauna zgomote evidente.

Ambele forme pot afecta dinții și articulația temporo-mandibulară. De aceea, este important ca părinții să urmărească semnele timpurii și să solicite sfatul medicului atunci când simptomele persistă.

STUDII VIITOARE DESPRE PSORIAZIS JUVENIL

3. Cauzele bruxismului la copii

Bruxismul la copii are cauze multiple și, de multe ori, mai mulți factori contribuie simultan la apariția problemei. Specialiștii consideră că scrâșnitul dinților poate fi influențat de factori anatomici, psihologici și neurologici.

Unele studii publicate recent au arătat că stresul, tulburările de somn și anumite probleme dentare sunt frecvent asociate cu bruxismul. În plus, istoricul familial poate avea un rol important, deoarece copiii ai căror părinți suferă de bruxism au un risc mai mare să dezvolte această afecțiune.

Bruxismul nocturn poate apărea și în perioade de schimbare, cum ar fi începerea școlii, mutarea într-o casă nouă sau apariția unui frate mai mic. În multe cazuri, cauza exactă nu poate fi identificată clar.

a. Cauze anatomice

Cauzele anatomice sunt printre cei mai frecvenți factori implicați în apariția bruxismului la copii. Problemele legate de poziția maxilarelor și de contactul dintre dinți pot favoriza încleștarea involuntară.
Unii copii au o mușcătură incorectă sau anumite anomalii ale dezvoltării maxilarului. Aceste modificări pot determina suprasolicitarea musculaturii masticatorii și apariția episoadelor de scrâșnit dinti.

Respirația orală poate influența, de asemenea, apariția bruxismului nocturn. Copiii care respiră pe gură din cauza vegetațiilor adenoide mărite sau a alergiilor pot avea un somn fragmentat și un risc mai mare de bruxism.

a.1. Alinierea dinților

Poziția incorectă a dinților poate contribui la apariția bruxismului. Atunci când dinții nu se aliniază corect, copilul poate exercita presiune excesivă asupra anumitor zone ale maxilarului.

Malocluziile pot duce la tensiune musculară și la suprasolicitarea articulației temporo-mandibulare. În unele cazuri, medicul stomatolog poate recomanda monitorizarea dezvoltării dentare sau tratament ortodontic.

Totuși, specialiștii subliniază că nu toate cazurile de bruxism la copii sunt cauzate de probleme de aliniere. De aceea, evaluarea trebuie să fie complexă și adaptată fiecărui copil.

a.2. Alte afecțiuni dentare

Cariile dentare, infecțiile sau sensibilitatea crescută a dinților pot favoriza apariția bruxismului. Durerea sau disconfortul oral pot determina copilul să își încleșteze involuntar maxilarele.

Erupția dentară este un alt factor frecvent întâlnit. Mulți copii mici dezvoltă episoade de bruxism nocturn în perioada apariției dinților de lapte sau a molarilor permanenți.

Obiceiurile orale, precum rosul unghiilor sau mestecarea obiectelor, pot influența musculatura maxilarului și pot crește riscul de scrâșnit dinti.

b. Cauze psihologice

Factorii emoționali joacă un rol important în apariția bruxismului la copii. Stresul și anxietatea sunt considerate printre cele mai frecvente cauze ale scrâșnitului dinților.

Copiii nu își exprimă întotdeauna emoțiile verbal. Uneori, tensiunea emoțională se poate manifesta prin comportamente involuntare, inclusiv prin încleștarea dinților în timpul somnului.
Mai multe cercetări recente au arătat că bruxismul este mai frecvent la copiii care au un nivel ridicat de stres sau dificultăți emoționale. De asemenea, lipsa unui somn odihnitor poate agrava simptomele.

b.1. Stresul și anxietatea

Stresul școlar, presiunea academică și conflictele familiale pot contribui la apariția bruxismului nocturn. Copiii anxioși tind să fie mai tensionați, iar această tensiune poate afecta musculatura maxilarului.

Bruxismul la copii este observat mai des în perioadele solicitante, cum ar fi examenele, schimbarea colectivului sau dificultățile de adaptare socială.

Anxietatea poate provoca și alte simptome, precum iritabilitate, dificultăți de somn sau dureri abdominale. În aceste situații, abordarea emoțională este la fel de importantă ca tratamentul dentar.

b.2. Impactul schimbărilor apărute în familie

Schimbările majore din viața copilului pot influența apariția bruxismului. Divorțul părinților, mutarea, pierderea unei persoane apropiate sau conflictele familiale pot genera stres emoțional.

Unii copii reacționează la schimbări prin tulburări de somn și episoade de scrâșnit dinti. Chiar și evenimente aparent pozitive, precum începerea grădiniței sau apariția unui frate mai mic, pot produce anxietate.

Sprijinul emoțional și comunicarea deschisă cu copilul pot reduce frecvența episoadelor de bruxismul la copii.

c. Alte cauze posibile

Bruxismul poate avea și alte cauze mai puțin evidente. Uneori, scrâșnitul dinților este asociat cu tulburări neurologice, probleme respiratorii sau factori genetici.

Unele studii recente au sugerat o legătură între bruxism nocturn și tulburările respiratorii din timpul somnului, cum ar fi apneea obstructivă de somn. Copiii care sforăie frecvent trebuie evaluați de medic.

Consumul excesiv de băuturi cu cofeină sau utilizarea prelungită a dispozitivelor electronice înainte de culcare pot influența calitatea somnului și pot agrava simptomele.

c.1. Hiperactivitate

Copiii cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate pot avea un risc mai mare de bruxism. Cercetările publicate în ultimii ani au arătat că există o asociere între ADHD și scrâșnitul dinților.

Hiperactivitatea poate contribui la tensiune musculară și la dificultăți de relaxare în timpul somnului. De asemenea, copiii cu ADHD pot avea mai frecvent tulburări de somn.

Bruxismul la copii cu hiperactivitate trebuie evaluat atent, mai ales dacă apar dureri de cap, uzura dinților sau oboseală accentuată.

c.2. Medicamente și afecțiuni medicale

Anumite medicamente pot favoriza apariția bruxismului. Unele tratamente utilizate pentru tulburări neurologice sau psihice pot influența activitatea musculară.

De asemenea, afecțiuni precum refluxul gastroesofagian, alergiile și tulburările neurologice au fost asociate cu bruxism nocturn.

În cazurile persistente, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru a identifica eventualele cauze medicale.

4. Simptomele bruxismului la copii

Simptomele pot varia de la forme ușoare la manifestări severe. Cel mai cunoscut semn este zgomotul produs prin scrâșnit dinti în timpul nopții.

Mulți copii se trezesc cu dureri de maxilar sau sensibilitate dentară. Uneori, părinții observă uzura dinților sau fisuri ale smalțului.

Bruxismul la copii poate provoca și dureri de cap matinale, oboseală, dureri la nivelul urechilor sau dificultăți de mestecare.

Alte simptome includ:

  • încleștarea maxilarului;
  • sensibilitate la rece și cald;
  • tulburări de somn;
  • treziri frecvente în timpul nopții;
  • iritabilitate;
  • dureri musculare faciale.

În unele cazuri, bruxismul nocturn poate afecta calitatea somnului întregii familii.

4. Diagnosticarea bruxismului

Diagnosticul se bazează pe simptome, examen clinic și istoricul medical al copilului. Medicul stomatolog va evalua starea dinților, uzura smalțului și funcția articulației temporo-mandibulare.

Părinții trebuie să descrie frecvența episoadelor de scrâșnit dinti și eventualele simptome asociate. Uneori, medicul poate recomanda consult ORL sau evaluare psihologică.

În cazurile severe, pot fi necesare investigații suplimentare pentru evaluarea somnului. Polisomnografia este utilizată mai ales atunci când există suspiciunea unei tulburări respiratorii asociate.

Diagnosticarea corectă a bruxismului la copii este importantă pentru alegerea tratamentului adecvat.

Descoperă Clinica Affidea Kids

5. Tratamentul bruxismului

Tratamentul depinde de cauza și severitatea simptomelor. În multe situații, bruxismul la copii dispare spontan odată cu creșterea. Dacă simptomele sunt ușoare și nu există afectare dentară importantă, medicul poate recomanda doar monitorizare periodică.

În cazurile moderate sau severe, tratamentul poate include:

  • gutiere dentare;
  • corectarea problemelor ortodontice;
  • gestionarea stresului;
  • îmbunătățirea rutinei de somn;
  • tratarea afecțiunilor asociate.

Gutierele dentare sunt folosite pentru protejarea dinților împotriva uzurii. Acestea trebuie recomandate și adaptate de medicul stomatolog.

Pentru copiii anxioși, tehnicile de relaxare pot fi utile. Psihoterapia sau consilierea psihologică pot reduce stresul și pot diminua episoadele de bruxism nocturn.

Igiena somnului are un rol important. Specialiștii recomandă evitarea ecranelor înainte de culcare și menținerea unui program regulat de somn.

Unele studii recente au analizat rolul exercițiilor de relaxare musculară și al terapiei comportamentale în reducerea simptomelor de bruxismul la copii. Rezultatele sunt promițătoare, mai ales atunci când tratamentul este personalizat.

În cazurile asociate cu tulburări respiratorii, tratarea problemei de bază poate reduce frecvența episoadelor de scrâșnit dinti.

6. Prevenirea bruxismului la copii

Nu toate cazurile de bruxism pot fi prevenite, însă anumite măsuri pot reduce riscul sau severitatea simptomelor.

Părinții trebuie să încurajeze o rutină echilibrată de somn și să reducă expunerea la stres. Activitățile relaxante înainte de culcare pot avea efect benefic.

Este importantă limitarea timpului petrecut în fața ecranelor seara. Lumina albastră poate afecta somnul și poate agrava bruxismul nocturn.

Controlul stomatologic regulat ajută la identificarea timpurie a problemelor dentare. Medicul poate observa semne de uzură dentară înainte ca simptomele să devină severe.

Alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată contribuie la sănătatea generală și la reducerea stresului.

Părinții trebuie să fie atenți și la semnele emoționale ale copilului. Comunicarea deschisă și sprijinul emoțional pot reduce frecvența episoadelor de bruxismul la copii.

7. Concluzie

Bruxismul la copii este o problemă frecventă, dar adesea subestimată. Deși multe cazuri sunt temporare și dispar odată cu dezvoltarea copilului, unele pot afecta sănătatea orală și calitatea somnului.

Scrâșnitul dinților poate avea cauze variate, de la stres și anxietate până la probleme dentare sau tulburări de somn. Identificarea factorilor declanșatori este esențială pentru alegerea tratamentului potrivit.

Monitorizarea atentă, controalele stomatologice regulate și gestionarea stresului pot reduce riscul de complicații. Atunci când simptomele persistă sau se agravează, consultul medical este important.
Bruxismul nocturn nu trebuie ignorat, mai ales dacă apar dureri, uzura dinților sau tulburări de somn. Cu sprijin medical și emoțional adecvat, majoritatea copiilor pot depăși această problemă fără efecte pe termen lung.

Q&A: Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Este normal ca un copil să-și scrâșnească dinții în somn?
Răspuns: Da, bruxismul la copii este relativ frecvent, mai ales în perioada erupției dentare și în anii de școală. Totuși, dacă simptomele persistă sau apar dureri, este recomandat consultul stomatologic.

Întrebare: Bruxismul poate afecta dinții permanenți?
Răspuns: Da, episoadele repetate de scrâșnit dintii pot provoca uzura smalțului, fisuri și sensibilitate dentară.

Întrebare: Cum îmi dau seama dacă copilul are bruxism nocturn?
Răspuns: Cele mai frecvente semne sunt zgomotele produse în timpul somnului, durerile de maxilar dimineața și sensibilitatea dinților.

Întrebare: Stresul poate provoca bruxismul la copii?
Răspuns: Da, stresul și anxietatea sunt printre cele mai frecvente cauze ale bruxismului la copii.

Întrebare: Când este necesar tratamentul pentru bruxism?
Răspuns: Tratamentul este recomandat atunci când apar dureri, uzură dentară, tulburări de somn sau simptome persistente.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă. Pentru asta, puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Sleep Bruxism in Children: Etiology, Diagnosis, and Treatment—A Literature Review”, Int J Environ Res Public Health. 2021 Sep 10; autori: Sylwia Bulanda, Danuta Ilczuk-Rypuła, Aleksandra Nitecka-Buchta, Zuzanna Nowak, Stefan Baron, Lidia Postek-Stefańska
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8471284/
International Association of Paediatric Dentistry – Management of Bruxism in Children
https://iapdworld.org/wp-content/uploads/2025/05/IAPD-Foundational-Articles-and-Consensus-Recommendations_-Bruxism-2024.-http_www.iapdworld.org_2024_02_bruxism.pdf
Sleep Foundation – Why Do Kids Grind Their Teeth at Night?
https://www.sleepfoundation.org/bruxism/teeth-grinding-children
Frontiers in Oral Health – Sleep bruxism in children, from evidence to the clinic (2023)
https://www.frontiersin.org/journals/oral-health/articles/10.3389/froh.2023.1166091/pdf
Scientific Reports (Nature) – Relationship between sleep bruxism, anxiety, depression, and demographic factors in children (2025)
https://www.nature.com/articles/s41598-025-21679-y


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0