Totul despre tulburările de somn

Tulburările de somn reprezintă un grup de afecțiuni care influențează capacitatea unei persoane de a dormi bine în mod regulat. Fie că sunt cauzate de o problemă de sănătate sau de un stres prea mare, tulburările de somn sunt din ce în ce mai frecvente printre adulți, fiind o problemă des întâlnită la nivel mondial. Să vedem care sunt cele mai comune tulburări de somn și ce se poate face pentru a le gestiona.

Majoritatea oamenilor se confruntă ocazional cu probleme de somn din cauza stresului, a programului agitat de la muncă sau a altor influențe externe. Însă când aceste probleme încep să apară în mod regulat și interferează cu viața de zi cu zi, se poate vorbi de o tulburare de somn. Lipsa somnului poate avea un impact negativ asupra energiei, stării de spirit, concentrării și, pe termen lung, asupra sănătății generale (obezitate, boli cardiovasculare, diabet).

În unele cazuri, tulburările de somn pot fi un simptom al unei alte afecțiuni fizice sau psihice și pot dispărea odată ce persoana tratează boala respectivă. Când tulburările de somn nu sunt cauzate de o altă afecțiune, tratamentul implică în mod normal o combinație de medicamente cu sau fără rețetă și modificări ale stilului de viață.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce cauzează tulburările de somn?

Există multe afecțiuni, boli și situații de viață care pot duce la probleme cu somnul. În multe cazuri, tulburările de somn se dezvoltă ca urmare a unei probleme de sănătate de bază, precum:

Alergiile și problemele respiratorii

Alergiile, răcelile și infecțiile sistemului respirator pot îngreuna respirația pe timpul nopții. Incapacitatea de a respira pe nas poate provoca, de asemenea, un somn tulburat.

Nocturia

Nocturia sau urinarea frecventă poate perturba somnul, persoana afectată trezindu-se în timpul nopții pentru a merge la baie. Dezechilibrele hormonale și bolile tractului urinar pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni.

Durerea cronică

Durerea constantă poate îngreuna adormirea sau persoana se poate trezi imediat după ce a adormit. Unele dintre cele mai frecvente cauze ale durerii cronice includ: artrita, sindromul oboselii cronice, fibromialgia, boala inflamatorie intestinală, dureri de cap persistente, durere de spate continuă. În unele cazuri, durerea cronică poate fi chiar agravată de tulburările de somn. 

Stresul și anxietatea

Stresul și anxietatea au adesea un impact negativ asupra calității somnului, persoana afectată având dificultăți la adormire sau trezindu-se mai devreme decât ar trebui și nemaifiind în stare să adoarmă la loc. Coșmarurile, vorbitul în somn sau somnambulismul pot perturba, de asemenea, somnul.

Care sunt simptomele pe care le provoacă tulburările de somn?

Simptomele pot diferi în funcție de gravitatea și tipul tulburării de somn, dar semnele generale includ:

  • dificultatea de a adormi
  • oboseală în timpul zilei
  • iritabilitate sau anxietate
  • lipsă de concentrare
  • depresie

Tipuri de tulburări de somn

Există numeroase tipuri de tulburări de somn:

Insomnia

Insomnia se referă la incapacitatea de a adormi sau de a rămâne adormit. Poate fi cauzată de stres și anxietate, tulburări hormononale, probleme digestive sau schimbarea fusului orar. Poate fi, de asemenea, un simptom al unei alte afecțiuni. 

Insomnia poate fi foarte problematică pentru starea generală de sănătate și pentru calitatea vieții, deoarece poate duce la depresie, dificultăți de concentrare, iritabilitate, creștere în greutate, afectând munca sau performanțele școlare și viața privată. Insomnia poate fi cronică (atunci când se întâmplă regulat timp de cel puțin o lună), intermitentă (când apare periodic) sau trecătoare (când insomnia durează doar câteva nopți la un moment dat).

Apneea în somn

Apneea în somn se caracterizează prin pauze în respirație în timpul somnului și este o afecțiune medicală gravă, care determină organismul să consume mai puțin oxigen. De asemenea, poate declanșa trezirea în timpul nopții.

Parasomniile

Parasomniile reprezintă o clasă de tulburări ale somnului care provoacă mișcări și comportamente anormale în timpul somnului: somnambulism, vorbit sau gemut în somn, coșmaruri, udarea patului (în cazul copiilor), bruxismul (încleștarea maxilarului sau scrâșnitul dinților).

Sindromul picioarelor neliniștite

Sindromul picioarelor neliniștite este o nevoie copleșitoare de a mișca frecvent picioarele. Această nevoie este uneori însoțită de o senzație de furnicături la nivelul picioarelor. Simptomele pot apărea în timpul zilei, dar sunt mai frecvente noaptea. Sindromul este adesea asociat cu anumite afecțiuni de sănătate, inclusiv ADHD și boala Parkinson, dar cauza exactă nu este întotdeauna cunoscută.

Narcolepsia

Narcolepsia se caracterizează prin „atacuri de somn” care apar în timpul zilei. Persoana afectată se simte brusc extrem de obosită și adoarme fără avertisment. Tulburarea poate provoca paralizia somnului (persoana este incapabilă să se miște imediat după trezire). Deși narcolepsia poate să fie de sine stătătoare, este asociată și cu anumite tulburări neurologice, precum scleroza multiplă.

Cum sunt diagnosticate tulburările de somn?

Pentru a stabili un diagnostic, medicul strânge informații despre simptomele și istoricul medical al pacientului. Apoi, solicită diverse teste, precum polisomnografia (evaluează nivelul de oxigen, mișcările corpului și undele creierului), electroencefalograma (evaluează activitatea electrică în creier și detectează eventualele probleme) sau o testare genetică a sângelui.

Cum sunt tratate tulburările de somn?

Tratamentul pentru tulburările de somn variază în funcție de tip și de cauză, dar include, în general, o combinație de medicamente și modificări ale stilului de viață. Tratamentul medical presupune administrarea unor somnifere, suplimente de melatonină, medicamente pentru alergii sau pentru orice probleme de sănătate existente sau utilizarea unei protecții dentare (în caz de bruxism) ori a unui aparat respirator (de obicei pentru apneea în somn).

Medicamente hipnotice

Medicamentele hipnotice, cum ar fi benzodiazepinele (de exemplu, lorazepam, alprazolam) sau non-benzodiazepinele (zolpidem, eszopiclonă), pot fi prescrise de medicul de familie pentru a ajuta la inducerea somnului. Acestea sunt de obicei recomandate pentru utilizare pe termen scurt, deoarece pot crea dependență și pot avea efecte secundare grave.

Antidepresive

Anumite antidepresive, cum ar fi trazodona, pot fi prescrise de medic în doze mici pentru a trata insomnia, mai ales dacă există asociate și simptome de depresie sau anxietate.

Medicamente antihistaminice

Unele antihistaminice fără rețetă, cum ar fi difenhidramina, pot fi folosite ca ajutoare pentru somn pe termen scurt, însă pot produce somnolență ziua și pot avea efecte secundare.

Melatonina

Melatonina este un hormon natural care ajută la reglarea ritmurilor circadiene și la inducerea somnului. Suplimentele artificiale de melatonină pot fi utile pentru persoanele care au tulburări ale somnului legate de dezechilibrele de ritm circadian.

Terapia cognitiv-comportamentală

Aceasta este o formă de terapie care vizează schimbarea gândurilor și comportamentelor care pot contribui la insomnie. Aceasta poate implica tehnici precum relaxarea musculară progresivă, terapia cu expunere la lumină și restricționarea somnului pe anumite perioade. 

Tratamente alternative

Unele persoane găsesc beneficii pentru somn în tratamentele alternative, cum ar fi meditația, yoga, acupunctura sau suplimente pe bază de plante (de exemplu, valeriană, passiflora sau L-triptofan). Cu toate acestea, e bine de înțeles că eficacitatea acestor suplimente poate varia și ar trebui utilizate cu prudență și cu acordul medicului.

Gutieră

În caz de probleme de somn cauzate de bruxism, medicul stomatolog va recomanda o gutieră. Aceasta este confecționată după ce pacientului i se ia amprenta dentară și se poartă pe una dintre arcadele dentare pentru a proteja dinții și a atenua efectele scrâșnitului în somn. Terapia comportamentală poate fi utilă în tratarea bruxismului, în special pentru a identifica și a schimba obiceiurile nesănătoase legate de stres sau tensiune. Tehnici de relaxare, cum ar fi exercițiile de respirație și cele de relaxare musculară, pot ajuta la reducerea stresului și a tensiunii musculare, care tind să agraveze bruxismul. 

CPAP

Terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) este tratamentul de primă linie pentru apneea obstructivă în somn. Această terapie implică utilizarea unei măști speciale conectate la un dispozitiv care suflă aer sub presiune în căile respiratorii pentru a menține deschise căile respiratorii pe timpul somnului. Pentru unii pacienți cu apnee severă sau care nu răspund la alte tratamente, intervenția chirurgicală poate fi o opțiune. Aceasta poate implica îndepărtarea amigdalelor, corectarea deviației de sept sau alte intervenții chirurgicale pentru a îmbunătăți fluxul de aer.

Stil de viață

Pentru tratarea tulburărilor de somn, ar trebui luate în considerare și modificări ale stilului de viață:

  • încorporarea mai multor legume și a peștelui în alimentația zilnică și reducerea aportului de zahăr și produse cu zahăr, mai ales cu câteva ore înainte de culcare;
  • reducerea stresului și a anxietății prin exerciții fizice, plimbări, întâlniri cu persoane dragi (mișcarea te și obosește și te ajută astfel să adormi mai repede);
  • crearea și respectarea unui program de somn, cu trezire și culcare la aceleași ore zilnic;
  • mai puțină apă înainte de culcare, pentru a nu merge la toaletă în timpul nopții;
  • limitarea aportului de cofeină (cafea, băuturi energizante, ciocolată), în special după ora 15:00 și cu atât mai mult seara, cu trei-patru ore înainte de culcare;
  • limitarea consumului de tutun și de alcool, mai ales în apropiere de ora de culcare;
  • cine ușoare, cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare, ideal 4-5 (o supă de legume, o porție de mămăligă cu iaurt, pește cu legume la cuptor etc.).
Cum e relația ta cu somnul?

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Psychiatric Association - What are Sleep Disorders?
https://www.psychiatry.org/patients-families/sleep-disorders/what-are-sleep-disorders
NHLBI - Insomnia Treatment
https://www.nhlbi.nih.gov/health/insomnia/treatment
NHS Inform - Obstructive sleep apnoea
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/lungs-and-airways/obstructive-sleep-apnoea/


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0