Infectia cu virusul hepatitei B la femeia gravida

Depistarea infecției cu virusul hepatitei B (VHB) la gravidă este foarte importantă, pentru că vaccinarea nu este suficientă pentru protecția fătului în cazul în care femeia însărcinată are hepatita B.

Hepatita B este cea mai răspândită infecție hepatică la nivel mondial, care se poate trata și ține sub control, dar nu se vindecă de tot cu vreun tratament. Vestea bună este că poate totuși să dispară de la sine după câteva săptămâni de la infectare. Dacă nu dispare, persoana afectată va trăi în continuare cu hepatita B cronică, o boală care poate avea complicații grave.

Hepatita B este o boală frecventă și în România (aproximativ 7% din populație poartă VHB cronic, în 20% dintre cazuri asociat cu virusul hepatitei D, mai ales în unele zone ale țării). Virusul se transmite pe cale sexuală, prin contactul cu sânge (instrumente medicale sau nemedicale) și de la mame infectate care nu știu că au hepatita B. În țara noastră, cele mai multe infecții au fost luate înainte de 1989 (chiar dacă diagnosticul s-a pus mult mai târziu) în urma unor injecții nesterile, vaccinări sau chiuretaje. Infecția este descoperită de obicei întâmplător (la analize de rutină, donare de sânge etc).

Este important de știut că îmbolnăvirea poate fi prevenită prin vaccinare. Prima doză de vaccin se face după naștere, în primele 24 de ore, a două doză se face la două luni, a treia doză la patru luni, iar ultima doză la 11 luni.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Virusul hepatitei B și sarcina

Testul AgHbs trebuie să facă parte din screeningul universal al gravidelor. În general sarcina nu influențează infecția cu VHB, dar boala trebuie supravegheată periodic. Depistarea infecției cu VHB la gravide este foarte importantă, pentru că vaccinarea nu este suficientă pentru protecția fătului. Prezența fracțiunii AgHBe (pozitiv) crește foarte mult riscul de transmitere la copil. Asocierea infecției cu VHD la VHB nu a fost încă studiată la gravidă, dar în principiu prevenirea infecției cu VHB la copil previne și infecția cu VHD (VHD nu se poate transmite în absența VHB).

Ce ar trebui să știe o gravidă cu hepatită B cronică:

Se recomandă dietă bogată în vitamine și săracă în grăsimi animale și se evită alcoolul.
Control contacți (părinți, frați, partener, copii): AgHBs și AcHBs - dacă ambele sunt negative se recomandă vaccinare antiVHB la medicul de familie conform schemei naționale de imunizare.
Monitorizarea în timpul sarcinii se face prin probe hepatice lunare (transaminazele) și cuantificarea viremiei VHB (ADN VHB) în săptămâna 28 de sarcină.
Profilaxia transmiterii la nou-născut conform ghidurilor europene în vigoare se va face prin administrarea la nou-născut de HBIG (Imunoglobuline Hiperimune AntiVHB) o singură doză și vaccinare antiVHB în primele 12 ore după naștere, ulterior vaccinarea copilului se face conform recomandărilor Ministerului Sănătății
Deoarece studiile nu au dovedit scăderea ratei de trasmitere de la mamă la copil prin operație cezariană și alimentație artificială, conform ghidului european EASL aceste proceduri NU SUNT OBLIGATORII - mama poate naște pe cale naturală și poate alăpta, dacă se face profilaxia corectă cu vaccin și imunoglobuline.
Controlul copilului se va face după vârsta de 12 - 18 luni (sau oricând la nevoie) prin AgHBs și AcHBs și probe hepatice.
După naștere, mama va face probe hepatice la 3 luni și 6 luni (sau oricând la nevoie), conform unui plan de monitorizare pentru hepatita B cronică.
Fără profilaxie specifică (vaccinare și imunoglobuline) mai mult de 90% dintre copiii născuți din mame cu AgHBe POZITIV vor dezvolta infecție cronică cu virusul hepatitei B.

Cum se decide dacă o gravidă cu VHB are nevoie sau nu de tratament antiviral?

Decizia de a iniția/continua/stopa terapia antiVHB în timpul sarcinii trebuie să includă o analiză atentă a raportului riscuri/beneficiii atât pentru gravidă, cât și pentru făt. Cei mai importanți factori în decizia de a trata sau nu o gravidă cu hepatită B sunt trimestrul de sarcină și stadiul de boală hepatică.

Pentru profilaxia transmiterii VHB de la gravidă la nou-născut, se inițiază terapie în trimestrul al III-lea la femeile cu viremii foarte mari (determinate în ultima parte a trimestrului al II-lea). Acestea vor primi tratament cu lamivudină sau tenofovir disoproxil.
Pentru femeile cu infecție cu VHB care doresc să rămână gravide și necesită tratament antiviral, se va discuta problema sarcinii înainte de inițierea terapiei.

Stadiul bolii hepatice (inflamația și fibroza) este determinant pentru decizia de a trata - terapia nu va fi indicată decât dacă boala hepatică este severă. Femeile care au leziuni hepatice ușoare pot amâna terapia până după naștere. Gravidele cu viremii mari dar cu transaminaze normale nu necesită terapie antivirală din fazele inițiale ale sarcinii și nu vor fi tratate în mod cronic.

Care este algoritmul pentru managementul infecției cu VHB la gravide?

Testare AgHBs în trimestrul I de sarcină
În cazul mamelor fără AgHbs (fără infecție cu VHB), se recomandă vaccinarea nou-născutului la naștere.
La pacientele gravide cu VHB prezent se recoltează analizele: transaminaze, IgMHBc, AgHBe și AcHBe. Dacă transaminazele sunt crescute și viremia este mare sau există suspiciune de ciroză hepatică, se inițiază terapia pentru gravidă indiferent de trimestru. Dacă transaminazele sunt normale și viremia este mică, femeia va fi monitorizată fără a necesita terapie.
Viremia se determină în săptămâna 26‑28 de sarcină. Gravidele cu viremii mari se tratează din săptămâna 28‑30 de sarcină, după discutarea cu pacienta a riscurilor și a beneficiilor tratamentului (datele din studii sunt limitate).
Terapia antivirală începută se continuă pe timpul sarcinii și poate fi oprită postpartum (până la 1 lună, alteori până la 6 luni după naștere). După oprire se va monitoriza mama cu atenție pentru eventualele acutizări ale bolii.
Alăptarea nu este recomandată pentru mamele care primesc tratament cu lamivudină sau tenofovir.
Dacă mama are o sarcină anterioară cu copil infectat, se recomandă terapia în trimestrul al III-lea indiferent de viremie.
Studiile au arătat aceeași rată de transmitere pentru copiii alimentați artificial față de cei alăptați, de aceea ghidurile actuale nu contraindică alimentarea la sân în cazul mamelor care nu primesc terapie și ai căror copii au primit profilaxia corectă.

Cum se poate preveni hepatita B?

Hepatita B este o infecție virală gravă care afectează ficatul, dar prevenția este foarte eficientă și include mai multe măsuri:

Vaccinarea

Vaccinul împotriva hepatitei B este principala metodă de prevenire. Este recomandat pentru toți sugarii, cu prima doză administrată la scurt timp după naștere, dar și pentru copiii și adolescenții nevaccinați anterior. Adulții care prezintă risc crescut, cum ar fi personalul medical, persoane cu parteneri infectați sau cei care călătoresc în zone cu prevalență mare a virusului ar trebui să ia și ei în calcul vaccinarea. Vaccinul este foarte eficient, oferind protecție de lungă durată.

Protecția în timpul contactului cu sânge sau fluide corporale

Evitarea contactului direct contează foarte mult, prin utilizarea mănușilor în situații medicale sau când manipulează fluide corporale. La fel, trebuie utilizate seringi sterile și nu se folosesc la comun ace sau alte echipamente medicale (de exemplu, ace pentru tatuaje). Utilizarea prezervativului poate reduce riscul transmiterii hepatitei B prin contact sexual.

Screening și măsuri preventive în medii de risc

Donatorii de sânge, organe sau țesuturi sunt testați pentru virusul hepatitei B pentru a preveni transmiterea. Femeile însărcinate sunt testate pentru virus, iar nou-născuții mamelor infectate primesc imunoglobuline și vaccin imediat după naștere, cum am discutat mai sus.

Igienă personală

Nu se folosesc la comun obiecte personale care pot avea urme de sânge, cum ar fi aparatele de ras, periuțele de dinți sau unghierele.

Educație și conștientizare

Informarea comunităților despre modalitățile de transmitere și prevenire a hepatitei B de către autoritățile sanitare este esențială pentru reducerea răspândirii.

Atenție la complicații!

Aproximativ 5-10% dintre adulții infectați dezvoltă o infecție cronică, caracterizată prin inflamație continuă a ficatului. Inflamația cronică poate duce la formarea de țesut cicatricial, afectând funcția hepatică. Deteriorarea severă a ficatului poate duce la incapacitatea organului de a-și îndeplini funcțiile esențiale, necesitând un transplant. Infecția cronică cu hepatita B crește semnificativ riscul de cancer hepatic primar.

Hepatita B poate da și complicații extrahepatice, cum ar fi: glomerulonefrita (inflamația rinichilor cauzată de depuneri imune legate de virus), vasculita (inflamația vaselor de sânge, asociată cu infecția cu virusul hepatitic B) și anemia aplastică (rareori, hepatita B poate afecta măduva osoasă, cauzând scăderea producției de celule sangvine).

Nou-născuții infectați de mamele purtătoare au un risc foarte mare (90%) de a dezvolta hepatită cronică, cu complicații pe termen lung. De asemenea, hepatita fulminantă, o altă complicație, este o formă rară, dar severă de insuficiență hepatică rapidă, care poate fi fatală. Deși se întâmplă în cazuri rare, pot apărea tulburări de coagulare, encefalopatie hepatică și alte simptome sistemice grave.

Persoanele infectate sau expuse riscului trebuie să beneficieze de monitorizare medicală regulată, tratament antiviral (dacă este necesar) și măsuri preventive, cum ar fi vaccinarea persoanelor din jur. Consultarea regulată a unui hepatolog este esențială pentru prevenirea și gestionarea complicațiilor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Protect Your Baby for Life
https://www.cdc.gov/hepatitis-b/media/HepBPerinatal-ProtectWhenPregnant.pdf
ACOG - Viral Hepatitis in Pregnancy
https://www.acog.org/womens-health/faqs/viral-hepatitis-in-pregnancy

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI