Proceduri stomatologice la pacienții cu reflux gastroesofagian

Dintre numeroasele afecțiuni ale tractului digestiv, un interes deosebit pentru medicul stomatolog îl prezintă refluxul acid și boala de reflux gastroesofagian. Discutăm în acest articol despre cum se desfășoară procedurile stomatologice în cazul unui pacient cu aceste probleme de sănătate și ce poate face acesta pentru a ține sub control refluxul gastroesofagian.

Esofagul este un tub care leagă faringele cu stomacul, care are o lungime de aproximativ 25 de centimetri. Esofagul nu este însă doar un tub pe care mâncarea alunecă, ci asigură continuitatea digestiei, ajutând la transportul alimentelor prelucrate în cavitatea bucală, din faringe către stomac prin intermediul deglutiției.

În vârful esofagului se află un mușchi numit sfincter esofagian superior, iar la capătul său se află un alt mușchi, sfincterul esofagian inferior. Acesta este poziționat deasupra stomacului. Când o persoană înghite, aceste sfinctere se relaxează, astfel încât alimentele pot trece în stomac. Atunci când nu sunt utilizate, sfincterele se contractă astfel încât alimentele și acidul stomacului să nu revină în esofag.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Refluxul gastroesofagian apare după mese voluminoase

Stomacul produce acid clorhidric după masă, pentru a ajuta digestia alimentelor. Celulele care căptușesc stomacul rezistă la coroziune datorită acestui acid prin secretarea unei cantități foarte mari de mucus protector. De regulă, sfincterul esofagian inferior, care este localizat în porțiunea inferioară a esofagului, unde se alătură stomacului (joncțiunea esofagogastrică), previne refluxul acidului din stomac. În cazul refluxului gastroesofagian, sfincterul se relaxează între înghițituri, permițând conținutului stomacului și acidului coroziv să afecteze mucoasa esofagului.

Refluxul gastroesofagian, caracterizat prin procesul de refulare a conținutului gastric în esofag din cauza tulburărilor de motilitate la nivelul tractului digestiv superior, este des întâlnit după ingerarea anumitor alimente, diverse medicamente sau alcool și după mese prea bogate. În boala de reflux gastroesofagian (BRGE), sfincterul se relaxează între înghițituri, permițând conținutului stomacului și acidului coroziv să afecteze mucoasa esofagului.

Esofagita de reflux constă în leziuni ale mucoasei esofagiene produse de refluxul conținutului gastric sau intestinal în esofag. 

Conduita în cabinetul stomatologic pentru un pacient cu reflux gatroesofagian

Tratamentul stomatologic trebuie efectuat la un interval mai mare de două ore după ce pacientul a mâncat. 

Vor fi evitate mesele abundente înaintea tratamentului. De asemenea, trebuie evitat consumul de alimente grase, cafea, ciocolată, alcool, mentă, suc de citrice și administrarea medicamentelor relaxante ale musculaturii netede.

Este important ca pacientul să nu fumeze înaintea intervenției stomatologice.

Se administrează 10 mg de metoclopramid cu 30 de minute înainte de masă.

În timpul tratamentului stomatologic, pacientul trebuie să stea în poziție șezândă. Poziția „întins” este contraindicată din cauza riscului apariției refluxului și a aspirației.

Dacă pacientul necesită sedare, trebuie evitată sedarea profundă deoarece aceasta crește riscul aspirației pulmonare.

În cazul pacienților care necesită administrare de antibiotice, ar trebui să se evite clindamicina. Dacă aceasta este singura opțiune posibilă, medicamentul trebuie administrat cu o cantitate mare de lichide pentru a se evita iritația esofagului.

Pacienților cu ulcer gastric sau duodenal confirmat, cu gastrită, cu dureri epigastrice sugestive pentru ulcer sau cu hemoragii digestive superioare în antecedente nu li se pot prescrie antiinflamatoare nesteroidiene clasice, indiferent de calea de administrare, deoarece acestea reduc secreția de prostaglandine și scad factorii de apărare a mucoasei gastroduodenale.

Eroziunea dentară și boala de reflux gastroesofagian

Eroziunea dentară înseamnă pierderea țesutului dentar dur cauzată de o reacție chimică fără prezența bacteriilor, potrivit oamenilor de știință care au examinat într-o analiză recentă a mai multor studii asocierea dintre boala de reflux și eroziunea dentară. Suprafețele palatine ale incisivilor superiori sunt atacate mai întâi de acidul refluxat; dacă situația persistă, dinții posteriori din suprafețele ocluzale ale ambelor arcade se erodează în stadiu secundar. Când refluxul acid durează mult timp suprafețele labiale sau bucale pot suferi eroziune. Deoarece limba este în contact constant cu acidul gastric și glandele salivare majore protejează suprafețele palatine ale dinților maxilari, acestea sunt primele afectate.

Concluzia cercetării a fost că există suficiente dovezi sub formă de articole științifice care indică o asociere semnificativă între boala de reflux gastroesofagian și eroziunea dentară. Deși observată mai mult la copii, eroziunea este un proces dăunător care are o etiologie de bază importantă în orice grupă de vârstă. O mare parte dintre pacienții diagnosticați cu eroziune dentară au avut antecedente de BRGE, iar o proporție mai mică de oameni care nu au suferit de BRGE au dezvoltat eroziune dentară. Tratamentul refluxului gastroesofagian poate reduce apariția eroziunii dinților destul de mult, dacă nu chiar în totalitate, spun autorii analizei.

O altă meta-analiză de dată recentă a demonstrat de asemenea că eroziunea dentară este destul de des asociată cu BRGE și este observată la aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală extrem de comună a tractului gastrointestinal superior. Analiza finală a inclus 28 de studii care au implicat 4379 de persoane (2309 pacienți cu boală de reflux gastroesofagian și 2070 subiecți de control). 

Prevalența eroziunii dentare a fost de 51,52% la pacienții cu BRGE și de 21,351% la cei din grupul de control. S-a găsit o asociere între prezența eroziunii dentare și boala de reflux gastroesofagian folosind modelul cu efecte aleatoare în comparație cu martorii. La analizarea studiilor care au folosit doar metode instrumentale validate pentru diagnosticarea BRGE, alături de criteriile validate legate de eroziunea dentară (au fost excluse studiile care nu specificau metodologiile utilizate) a fost evidențiată o asociere semnificativă între cele două afecțiuni.

Cum poți preveni problemele dentare când suferi de reflux gastroesofagian?

Refluxul gastroesofagian apare atunci când acidul produs de stomac ajunge pe esofag, provocând dureri toracice cunoscute sub numele de arsuri la stomac. Același acid poate îndepărta smalțul dinților. Smalțul, cea mai puternică substanță din corp, este un strat extern dur care protejează dinții de temperaturi extreme, acizi și substanțe chimice.

Cu toate acestea, deși este puternic, smalțul se poate deteriora în timp, lăsând dinții vulnerabili la carii. Primul indiciu care indică probleme de natură stomatologică este sensibilitatea dentară atunci când consumi alimente, băuturi și dulciuri calde sau reci. Poți să previi apariția problemelor dentare dacă suferi de reflux gastroesofagian dacă:

1. Ai mai multă grijă de dantura ta

Mergi periodic la un control stomatologic pentru un periaj profesionist. Acasă, spală-te pe dinți de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara, și nu uita ca seara să folosești ață dentară și, la final, apă de gură. 

2. Ține refluxul gastroesofagian sub control

Medicul specialist te poate îndruma cu privire la modalitățile prin care poți controla refluxul de acid, astfel încât acesta să nu ajungă la dinți. O recomandare clasică este să stai departe pe cât posibil de alimentele acide, să nu adormi imediat după ce iei masa, să renunți la fumat și să reduci consumul de alcool.

3. Evită să te speli pe dinți imediat după o masă acidă

Dacă ai consumat alimente acide, așteaptă cel puțin 60 de minute până să te speli pe dinți și folosește mereu o periuță de dinți cu peri moi. Motivul? Alimentele acide tind să afecteaze smalțul dinților. Totodată, mănâncă o felie de brânză slabă sau bea un pahar de lapte după masă, pentru a anula efectele acidului. De asemenea, este bine să clătești gura cu apă după ce mănânci sau bei și nu uita să te hidratezi foarte bine de-a lungul zilei, în special dacă ai gura uscată.

Ce mâncăruri și băuturi agravează refluxul esofagian?

Refluxul esofagian (boala de reflux gastroesofagian sau BRGE) este adesea agravat de anumite alimente și băuturi care stimulează producția de acid gastric, relaxează sfincterul esofagian inferior sau irită mucoasa esofagului.

Alimente grase sau prăjite

Mâncărurile prăjite (cartofi prăjiți, pui prăjit etc.) întârzie golirea stomacului și cresc producția de acid. Carnea grasă, untul, smântâna, brânzeturile grase relaxează sfincterul esofagian, permițând acidului gastric să urce în esofag.

Alimente picante

Ardei iute, curry, piper: toate acestea pot irita mucoasa esofagului, agravând simptomele refluxului.

Alimente acide

Roșiile, sosurile de roșii, ketchup-ul tind și acestea să agraveze refluxul gastroesofagian. Acizii naturali din lămâie sau grepfrut pot de asemenea să irite esofagul și să agraveze simptomele.

Ciocolată

Ciocolata conține cofeină și teobromină, substanțe care relaxează sfincterul esofagian inferior, facilitând refluxul acidului gastric.

Băuturi carbogazoase

Gazele din sucurile carbogazoase pot cauza balonare și crește presiunea în stomac, contribuind la refluxul acid. De asemenea, multe sucuri carbogazoase sunt acide, ceea ce agravează simptomele.

Cofeină

Cofeina din cafea, ceai negru și băuturi energizante relaxează sfincterul esofagian și crește producția de acid gastric, favorizând apariția refluxului.

Băuturi alcoolice

Vinul, berea și băuturile tari relaxează sfincterul esofagian și cresc producția de acid gastric. De asemenea, poate irita mucoasa esofagiană, agravând simptomele de arsură.

Menta

Și menta relaxează sfincterul esofagian, facilitând refluxul acid.

Ceapă și usturoi crude

Aceste alimente pot irita mucoasa esofagului și pot stimula producerea de acid gastric, agravând refluxul.

Pâinea albă și alimentele foarte procesate

Carbohidrații rafinați, precum pâinea albă și alimentele foarte procesate (produse de patiserie, chipsuri) tind de asemenea să stimuleze producția de acid în stomac.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Acid Reflux & GERD
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17019-acid-reflux-gerd
Pub Med - Prevalence and Risk of Dental Erosion in Patients with Gastroesophageal Reflux Disease: A Meta-Analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35877400/
Studiul „Prevalence and Risk of Dental Erosion in Patients with Gastroesophageal Reflux Disease: A Meta-Analysis”, apărut în Dent J (Basel). 2022 Jul 5;10(7):126. doi: 10.3390/dj10070126, autori: Oleg O Yanushevich et al.
NCBI - Association of Gastroesophageal Reflux Disease With Dental Erosion
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9667903/
Studiul „Association of Gastroesophageal Reflux Disease With Dental Erosion”, apărut în Cureus. 2022 Oct; 14(10): e30381. Published online 2022 Oct 17. doi: 10.7759/cureus.30381, autori: Ananya Chakraborty, Ashish P Anjankar


Te-ar mai putea interesa și...


CELE MAI CITITE

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0