Totul despre migrena abdominală

1. De ce apare migrena abdominală? Cauze și factori de risc
2. Cum se manifestă acest tip de migrenă?
3. Diagnostic migrenă abdominală
4. Metode de tratament pentru migrena abdominală
a. Tratament migrenă abdominală: odihnă și mediu liniștit
b. Tratament migrenă abdominală: comprese reci sau calde
c. Tratament migrenă abdominală: hidratare
d. Tratament migrenă abdominală: analgezice
e. Tratament migrenă abdominală: antiemetice
f. Tratament migrenă abdominală: triptani

Descoperă Clinica Affidea Kids

Migrena abdominală este un tip rar de migrenă, întâlnită în special la copii, care se manifestă prin dureri abdominale (dureri de burtă) intense, greață și vărsături, fără a provoca dureri de cap. Practic, în locul unei migrene obișnuite cu cefalee, migrena abdominală provoacă episoade de durere în zona abdomenului, de obicei în jurul buricului (durere periombilicală). Această afecțiune face parte din categoria tulburărilor funcționale gastro-intestinale și este recunoscută de medici ca o variantă de migrenă.

De ce apare migrena abdominală? Cauze și factori de risc

Cauza exactă a migrenei abdominale nu este pe deplin înțeleasă de către specialiști. Totuși, se bănuiește că această afecțiune are o bază genetică și neurologică similară cu migrenele obișnuite. Un factor de risc major este antecedentul familial de migrene: peste jumătate dintre copiii cu migrenă abdominală au cel puțin o rudă de gradul I care suferă de migrene.

O teorie privind mecanismul migrenei abdominale implică o disfuncție în conexiunea creier–intestin, adică în comunicarea bidirecțională dintre sistemul nervos central și sistemul nervos enteric (al intestinelor). Sistemul digestiv și creierul sunt strâns interconectate, iar la persoanele cu migrenă abdominală se crede că această legătură este hipersensibilă.

Printre trigerii comuni ai migrenei abdominale se numără:

Stresul emoțional sau anxietatea – tensiunile de la școală, emoțiile puternice sau evenimentele solicitante psihic pot precipita un episod. Copiii pot fi sensibili la schimbări în rutina zilnică sau la stresul din familie.
Oboseala și lipsa somnului – nopțile nedormite sau un program de somn neregulat pot crește riscul apariției episoadelor migrenoase abdominale.
Foamea sau skip-ul meselor – sărirea peste mese ori perioadele mai lungi de post pot declanșa dureri abdominale de tip migrenă. Scăderea bruscă a glicemiei sau dezechilibrele metabolice cauzate de foame pot fi un stimul negativ pentru organism.
Deshidratarea – aportul insuficient de lichide și deshidratarea pot contribui la declanșarea unui episod. Este important ca cei predispuși la migrene (inclusiv cele abdominale) să se mențină bine hidratați.
Răul de mișcare și oboseala din călătorii – călătoriile lungi, expunerea la mișcări repetitive (de exemplu, mersul cu mașina sau cu barca) pot provoca rău de mișcare (greață) și pot declanșa migrena abdominală. De asemenea, schimbarea fusului orar sau rutina obositoare a călătoriei pot fi factori precipitanți.
Efortul fizic intens – în unele cazuri, un efort fizic deosebit (sport intens, exercițiu fizic prelungit) ar putea declanșa un episod, mai ales dacă este asociat și cu deshidratare sau supraîncălzire.
Anumiți factori senzoriali sau de mediu – luminile puternice sau intermitente (lumini clipitoare), zgomotele puternice, mirosurile foarte intense pot și ele să declanșeze migrene (inclusiv abdominale) la persoanele sensibile.
Alimentele și aditivii alimentari – dieta joacă un rol important. S-a observat că unele alimente pot fi corelate cu episoade de migrenă abdominală la copii: ciocolata și alte produse din cacao, brânzeturile fermentate și alte alimente bogate în tiramină, carnea ultra procesată, alimente cu aditivi și glutamat monosodic (MSG), citricele și cofeina.

Cum se manifestă acest tip de migrenă?

Simptomul principal al migrenei abdominală este durerea abdominală moderată spre severă, localizată de obicei în partea centrală a abdomenului, în jurul ombilicului (buricului). Copilul descrie adesea durerea ca pe o durere difuză, surdă (jenantă) sau ca o crampă puternică în burtă.

Pe lângă aceste dureri abodminale, migrena se asociază cu cel puțin două dintre următoarele simptome în timpul fiecărui episod:

Greață – senzația puternică de grețuri este foarte frecventă. Copilul se poate plânge că îi este rău la stomac sau că simte nevoia să vomite.
Vărsături – multe episoade sunt însoțite de vărsături repetate, care pot aduce o ușoară ameliorare temporară a disconfortului abdominal. Unii copii vomită de mai multe ori pe parcursul unui episod de migrenă abdominală.
Lipsa poftei de mâncare (anorexie) – copilul refuză mâncarea, nu are poftă să mănânce în timpul crizei, uneori din cauza grețurilor. Orice aliment poate declanșa senzația de vomă, așa că adesea acești copii nu mănâncă aproape nimic pe durata episodului dureros.
Paloare – fața copilului devine palidă, pielea poate căpăta un aspect palid-cenușiu, iar copilul „arată bolnav”. Paloarea feței este un semn observat frecvent de părinți în timpul crizelor, uneori copilul poate părea stors de energie sau „ca o fantomiță” la față. În unele cazuri, pot apărea și cearcăne închise la culoare sub ochi.
Oboseală intensă și letargie – în timpul unui episod de migrenă abdominală, copilul are energie scăzută, este vlăguit sau foarte somnolent. Poate să stea întins și să doarmă mai mult decât de obicei, deoarece se simte epuizat.
Dureri de cap – deși de regulă în migrena abdominală nu există durere de cap simultană, unii copii pot totuși acuza cefalee ușoară concomitent cu durerea de burtă sau pot dezvolta dureri de cap după episod. Un procent mic de pacienți pot experimenta atât migrena abdominală, cât și migrena clasică (cu durere de cap) în același timp.
Sensibilitate la lumină sau la zgomot – în unele cazuri, copilul manifestă fotofobie (deranj la lumina puternică) și fonofobie (deranj la zgomote). Preferă să stea într-o cameră întunecoasă și liniștită, similar cum procedează adulții cu migrene obișnuite.
Transpirații reci, amețeală sau stare de leșin – unii copii pot transpira și pot avea vertij (senzație că se învârte camera) din cauza intensității durerii și a grețurilor.
Alte simptome vegetative: căscat frecvent (câțiva copii cască repetat înainte și în timpul episodului, semn de reflex vagal), balonare sau disconfort digestiv, uneori chiar diaree (deși mai rar, poate apărea scaun diareic în timpul crizei).

Diagnostic migrenă abdominală

Diagnosticul migrenei abdominale poate fi o provocare, deoarece nu există un test de laborator sau o analiză specifică care să confirme această boală. Medicul nu poate „vedea” migrena abdominală la ecografie sau la analizele de sânge. Așadar, diagnosticul se bazează în principal pe evaluarea clinică: discutarea simptomelor, examinarea pacientului și excluderea altor cauze posibile ale durerilor abdominale. Migrena abdominală este, în esență, un diagnostic de excludere și unul clinic (bazat pe criterii de simptome).

Pentru că simptomele migrenei abdominale (dureri de burtă, greață, vărsături) sunt nespecifice și pot apărea în multe boli digestive, medicul va recomanda adesea investigații suplimentare ca să elimine alte diagnosticuri posibile. Pot fi indicate analize de sânge (hemogramă, markeri de inflamație, teste pentru infecții, teste metabolice), analize de urină (pentru a exclude infecții urinare sau probleme renale) și examene de scaun (dacă suspectează infecții intestinale).

De asemenea, ecografia abdominală este frecvent utilizată la copii cu dureri abdominale recurente – aceasta poate verifica starea organelor interne (ficat, veziculă biliară, rinichi, apendice, ovare la fete etc.) pentru a exclude probleme precum: apendicită, colecistită (inflamația vezicii biliare), ulcer peptic, boala Crohn sau alte boli inflamatorii intestinale, sindrom de intestin iritabil, pietre la rinichi sau vezică și altele.

Metode de tratament pentru migrena abdominală

În prezent, nu există un tratament definitiv (un „leac” miraculos) care să vindece migrena abdominală. Gestionarea acestei afecțiuni se concentrează pe două direcții principale: tratamentul episoadelor acute, pentru a calma simptomele atunci când apar, și prevenția episoadelor, adică reducerea frecvenței crizelor și evitarea declanșatorilor cunoscuți.

Tratament migrenă abdominală: odihnă și mediu liniștit

La debutul unui episod, se recomandă ca pacientul să stea culcat într-o încăpere liniștită și întunecată. Un mediu calm, ferit de lumină puternică și zgomot, poate ajuta la diminuarea intensității simptomelor. De multe ori, somnul este cel mai bun medicament.

Tratament migrenă abdominală: comprese reci sau calde

Aplicarea unei comprese reci (cum ar fi un prosop umezit cu apă rece sau un pachet cu gheață învelit într-un prosop) pe frunte sau pe abdomenul copilului poate aduce alinare, reducând senzația de durere și greață. Unii copii preferă căldura – o sticlă cu apă caldă sau un termofor pus pe burtică poate relaxa mușchii abdominali și reduce disconfortul (atenție să nu fie prea fierbinte, pentru a evita arsurile). Se poate experimenta cu ce pare să calmeze mai mult copilul – rece sau cald – fiecare reacționează diferit.

Tratament migrenă abdominală: hidratare

În cazul în care copilul a vărsat sau are greață, este esențial să prevenim deshidratarea. Oferiți-i lichide în cantități mici și frecvente – de exemplu, înghițituri dese de apă plată, ceai slab îndulcit (mușețel, mentă) sau soluții orale de rehidratare (săruri de rehidratare orală disponibile la farmacie). Dacă vărsăturile sunt severe și copilul nu poate reține lichide, este necesar consult medical; în cazurile grave se administrează fluide intravenos în spital pentru rehidratare.

Tratament migrenă abdominală: analgezice

În faza incipientă a episodului, se pot administra calmante uzuale pentru durere, cum ar fi ibuprofen (din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene – AINS) sau acetaminofen (paracetamol). Acestea pot ajuta la reducerea durerii abdominale dacă sunt luate suficient de devreme, la primele semne de disconfort.

Tratament migrenă abdominală: antiemetice

Pentru a controla greața și vărsăturile, medicul poate recomanda un antiemetic. La copii se folosesc adesea medicamente precum metoclopramid sau ondansetron (acesta din urmă este un medicament modern anti-vărsături, folosit și la pacienții oncologici).

Tratament migrenă abdominală: triptani

În cazurile în care episoadele de migrenă abdominală sunt frecvente și foarte deranjante, medicul neurolog poate indica medicamente utilizate de obicei în migrenele cu cefalee, numite triptani: sumatriptan, zolmitriptan sau rizatriptan.

În cazul migrenei abdominale, un aspect esențial este să încercăm să prevenim pe cât posibil viitoarele crize sau să le facem mai rare și mai ușoare. Dat fiind că am identificat o serie de factori declanșatori, prevenția se concentrează pe îndepărtarea sau gestionarea acelor trigeri. Măsurile profilactice includ atât modificări ale stilului de viață, cât și, în unele cazuri, medicamente preventive zilnice.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Yale Medicine - Abdominal Migraine: Symptoms, Diagnosis & Treatment
https://www.yalemedicine.org/conditions/abdominal-migraine
PMC - Unraveling Abdominal Migraine in Adults: A Comprehensive Narrative Review
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10506737/
Studiul „Unraveling Abdominal Migraine in Adults: A Comprehensive Narrative Review”, apărut în Cureus. 2023 Aug 19;15(8):e43760. doi: 10.7759/cureus.43760, autori: Naveen Kizhakkayil Tency et al.
Pub Med - Review of Abdominal Migraine in Children
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34035698/
Studiul „Review of Abdominal Migraine in Children”, apărut în Gastroenterol Hepatol (N Y). 2020 Dec;16(12):632-639, autori: Demiana J Azmy, Cary M Qualia

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și