Palatoschizis, cunoscut in popor sub denumirea de gura de lup, este despicatura valului palatin (n.r. partea superioara a cavitatii orale, dinspre omusor).

Palatoschizisul este un defect din nastere, care apare inca din faza de dezvoltare a fatului, cand acesta este inca in uterul mamei. Intre saptamana a 6-a si saptamana a 10-a de sarcina, oasele si tesuturile de la nivelul cavitatii bucale ale fatului se dezvolta. Daca acest proces nu decurge normal, copilul poate avea palatoschizis ori cheiloschizis (n.r. buza de iepure, am vorbit despre ea aici).

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Valul palatin este cerul gurii – partea din fata, adica din spatele dintilor, este tare, in timp ce partea din spate, de langa omusor, este moale. In cazul copiilor cu palatoschizis, exista o despicatura in partea moale a valului palatin, nasul si gura nefiind despartite, asa cum este normal.

Cauze palatoschizis

Nu se cunosc cauzele pentru care un copil se naste cu palatoschizis. Medicii banuiesc, insa, ca ar putea fi vorba despre o combinatie de factori genetici si factori de mediu.

Parintii pot transmite copilului genele care cresc riscul de palatoschizis ori de cheiloschizis. In ceea ce priveste factorii de mediu, specialistii banuiesc ca administrarea unor medicamente (antiepileptice) in timpul sarcinii creste riscul fatului de a avea o asemenea problema. Si expunerea la anumite substante toxice poate favoriza palatoschizisul.

Carentele nutritionale sunt si ele suspectate ca ar contribui la aparitia palatoschizisului. De aceea, este foarte important ca femeia insarcinata sa isi ia vitaminele prenatale recomandate de medic, mai ales acidul folic.

Consumul de alcool, tutun sau droguri poate contribui la aparitia unei asemenea anomalii congenitale.

Simptome palatoschizis

Palatoschizisul este caracterizat de o despicatura la nivelul cerului gurii, in zona din spate. Aceasta poate fi de dimensiuni reduse, insa poate de asemenea sa fie mare.

Intrucat valul palatin este cel care impiedica mancarea si lichidele sa patrunda in cavitatea nazala in timpul hranirii, un copil cu palatoschizis poate intampina probleme la alaptare. Lichidele ingerate pot curge prin nas, iar hranirea celui mic poate fi problematica.

Dupa interventia chirurgicala de corectare a palatoschizului, pacientul poate ramane totusi cu probleme dentare, probleme de vorbire (dificultati de pronuntare a cuvintelor) sau probleme de auz (din cauza unor infectii repetate la nivelul urechii si a acumularii de lichid).

Diagnosticare palatoschizis

Palatoschizisul poate fi depistat la o ecografie de rutina din timpul sarcinii. Acesta este diagnosticat la prima examinare medicala, imediat dupa nastere.

Tratament palatoschizis

Palatoschizisul se trateaza pe cale chirurgicala, printr-o interventie ce se face, de obicei, intre 3-12 luni. O asemenea interventie se poate face, insa, si mai tarziu. In cazurile mai complicate, daca despicatura este foarte mare, ori daca palatoschizisul apare insotit de cheiloschizis, copilul poate avea nevoie de mai multe interventii chirurgicale.

Pana la interventia chirurgicala, copilul nu poate fi alaptat, asa ca este hranit cu ajutorul unor biberoane speciale.

In afara de tratamentul chirurgical, copilul poate avea nevoie de ajutorul unui ortodont pentru alinierea corecta a dintilor, de cel al unui dentist, precum si de sustierea unui logoped, care il va ajuta sa isi remedieze problemele de vorbire.

Consilierea psihologica poate fi de ajutor mamei care are un copil cu aceasta problema, astfel incat sa accepte mai usor situatia si sa inteleaga ca este remediabila. Copiii mai mari care au o asemenea problema pot beneficia, de asemenea, de ajutorul unui psiholog pentru a intelege mai bine despre ce este vorba si pentru a-si accepta problema.  

Prevenire palatoschizis

Intrucat nu se cunoaste cauza exacta a acestei probleme, nu exista nicio metoda 100% eficienta de prevenire a palatoschizului. Insa viitoarea mamica poate reduce riscurile respectand cateva recomandari:

• Realizarea unui set complet de analize pentru ambii parteneri, inainte de sarcina;
• Controale regulate inainte de sarcina, pentru monitorizarea evolutiei fatului;
• Administrarea vitaminelor prenatale cu acid folic;
• Renuntarea la fumat si la consumul de alcool.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock