Xeroftalmia (ochi uscați): cauze, simptome, tratament
1. Cauze și factori de risc pentru xeroftalmie (ochi uscați)
a. Xeroftalmia și deficiența de vitamina A
b. Xeroftalmia, sindromul Sjögren și alte boli autoimune
c. Xeroftalmia, înaintarea în vârstă și schimbările hormonale
d. Xeroftalmia, factorii de mediu și de stil de viață
e. Xeroftalmia, utilizarea prelungită a ecranelor și oboseala digitală
f. Xeroftalmia, lentilele de contact și chirurgia oculară
g. Xeroftalmia, medicamentele și factorii iatrogeni
h. Xeroftalmia și problemele pleoapelor sau ale suprafeței oculare
2. Simptome xeroftalmie
3. Diagnostic xeroftalmie
4. Tratament pentru ochi uscați
5. Prevenire xeroftalmie
Xeroftalmia desemnează uscarea anormală a suprafeței ochiului, în special a conjunctivei și corneei. Deși orice formă de ochi uscat ar putea fi numită generic xeroftalmie, în practica medicală aceasta este legată adesea de deficiența severă de vitamina A. Expresia „ochi uscați” sau sindromul de ochi uscat (uneori denumit și boala uscăciunii oculare sau keratoconjunctivită sicca) se referă, în general, la orice stare în care suprafața oculară nu este suficient de lubrifiată.
Cauze și factori de risc pentru xeroftalmie (ochi uscați)
Cauzele uscăciunii oculare sunt diverse, variind de la deficiențe nutriționale până la factori de mediu sau afecțiuni sistemice. Iată principalii factori care pot provoca xeroftalmie sau sindrom de ochi uscat:
Xeroftalmia și deficiența de vitamina A
Lipsa de vitamina A este cauza clasică a xeroftalmiei severe. Vitamina A este esențială pentru sănătatea conjunctivei și a corneei, contribuind la producerea mucusului și a celulelor caliciforme (cele care secretă stratul de mucină al lacrimilor). Lipsa vitaminei A în alimentație (mai frecventă la copiii malnutriți sau la persoanele cu malabsorbție) duce la uscarea progresivă a ochilor. Inițial poate apărea hemeralopia (dificultate de vedere nocturnă), apoi xeroza conjunctivală (conjunctivă uscată, cu aspect tulbure) și pete Bitot. Fără corectare, deficiența evoluează către xeroza corneei, ulcerații corneene (keratomalacie) și orbire ireversibilă.
Xeroftalmia, sindromul Sjögren și alte boli autoimune
Sindromul Sjögren este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă glandele lacrimale și salivare. Acest lucru provoacă uscăciune severă a ochilor și a gurii, fiind una dintre principalele cauze de ochi uscați. Alte boli autoimune sau reumatologice – de exemplu poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic sau boala tiroidiană autoimună – pot fi asociate cu sindrom de ochi uscat, fie prin mecanisme imune, fie prin tratamentele folosite. În aceste cazuri, xeroftalmia apare adesea împreună cu alte simptome sistemice (dureri articulare, oboseală, uscăciunea mucoaselor).
Xeroftalmia, înaintarea în vârstă și schimbările hormonale
Pe măsură ce îmbătrânim, producția de lacrimi tinde să scadă și compoziția filmului lacrimal se modifică. Femeile aflate la menopauză sau post-menopauză resimt frecvent simptome de ochi uscați, din cauza scăderii nivelurilor hormonilor estrogeni și androgeni care influențează funcția glandelor lacrimale și a glandelor Meibomius (care secretă stratul lipidic al lacrimilor). De asemenea, sarcina și utilizarea contraceptivelor orale pot modifica temporar lubrifierea oculară.
Xeroftalmia, factorii de mediu și de stil de viață
Mediul înconjurător joacă un rol important. Aerul condiționat sau încălzirea centrală pot reduce umiditatea aerului, favorizând evaporarea lacrimilor. Curenții de aer puternic (vântul, ventilatoarele) sau mediile uscate și prăfoase pot agrava evaporarea filmului lacrimal.
Fumul de țigară este un iritant major care usucă și inflamează suprafața oculară – atât fumatul activ, cât și expunerea pasivă la fum cresc riscul de sindrom de ochi uscat. De asemenea, poluarea atmosferică (noxe, praf, smog) poate contribui la iritația și uscarea ochilor.
Xeroftalmia, utilizarea prelungită a ecranelor și oboseala digitală
În era modernă, munca îndelungată la computer, tabletă sau telefon a devenit o cauză comună a ochilor uscați. Când privim concentrat un ecran, clipim mult mai rar – frecvența normală a clipitului (15-20 de ori pe minut) poate scădea chiar la jumătate. Acest lucru permite evaporarea excesivă a lacrimilor, ducând la senzația de uscăciune și iritație oculară spre sfârșitul zilei.
Xeroftalmia, lentilele de contact și chirurgia oculară
Purtarea lentilelor de contact pentru perioade lungi, mai ales în medii uscate sau în fața ecranelor, poate duce la disconfort și uscăciune. Lentilele absorb o parte din lichidul lacrimal și pot împiedica oxigenarea optimă a corneei, rezultând în ochi uscați la sfârșitul zilei. De asemenea, anumite intervenții chirurgicale oftalmologice – de exemplu chirurgia refractivă LASIK – pot provoca temporar simptome de ochi uscat în perioada de recuperare, deoarece pot fi afectați nervii corneeni care stimulează secreția lacrimilor.
Xeroftalmia, medicamentele și factorii iatrogeni
O serie de medicamente au ca efect secundar reducerea secreției lacrimale sau alterarea calității lacrimilor. Printre acestea se numără antihistaminicele (utilizate în alergii), antidepresivele triciclice și unele inhibitoare de recaptare a serotoninei, beta-blocantele (pentru tensiune arterială), diureticele, anumite medicamente pentru răceală (de tip decongestionant), precum și tratamentul cu isotretinoin (derivat de vitamina A folosit în acneea severă). Utilizarea îndelungată a picăturilor de ochi cu conservanți poate, de asemenea, să irite ochiul și să agraveze uscăciunea. Radioterapia în zona capului (inclusiv terapia cu iod radioactiv pentru afecțiuni tiroidiene) poate afecta temporar glandele lacrimale, ducând la xeroftalmie tranzitorie.
Xeroftalmia și problemele pleoapelor sau ale suprafeței oculare
Orice condiție care împiedică distribuția normală a lacrimilor pe suprafața ochiului poate provoca uscăciune. De exemplu, blefarita cronică (inflamația marginilor pleoapelor, adesea cu disfuncție a glandelor Meibomius) duce la un strat lipidic inadecvat al filmului lacrimal și evaporare accelerată. Ectropionul (pleoapa eversată spre exterior) sau entropionul (pleoapa întoarsă spre interior) pot compromite contactul lacrimilor cu ochiul. Chiar și clipitul insuficient sau incomplet (de exemplu în caz de paralizie facială sau folosirea prelungită a computerului) face ca lacrimile să nu acopere uniform ochiul, favorizând apariția zonelor uscate pe cornee.
Simptome xeroftalmie
Xeroftalmia se manifestă printr-o serie de simptome neplăcute la nivel ocular, care pot varia de la ușoare la severe. Cele mai comune simptome și manifestări includ:
- Senzație de uscăciune și arsură: Pacienții descriu adesea ochii ca fiind uscați, iritati, cu o usturime persistentă sau o senzație de arsură. Unii spun că simt ochii obosiți sau împăienjeniți. Disconfortul se agravează, de regulă, spre seară sau după activități care solicită vederea (citit îndelungat, lucru la computer).
- Senzație de corp străin sau nisip în ochi: Mulți oameni cu xeroftalmie au senzația de nisip în ochi. Această senzație de corp străin apare din cauza uscării și micilor neregularități ale suprafeței corneene, care irită pleoapa la clipire.
- Lăcrimare reflexă (epiforă): Paradoxal, ochii uscați pot lacrima excesiv în anumite momente. Iritația cronică stimulează glandele lacrimale de rezervă, provocând episoade de lăcrimare (reflex de protecție). Pacientul poate observa că îi curg ochii în bătaia vântului sau când trece de la un mediu rece la unul cald, după care reapar senzațiile de uscăciune.
- Roșeață și sensibilitate oculară: Roșeața ochilor (conjunctivei) este frecventă, din cauza inflamației de pe suprafața oculară. Ochii pot părea injectați, iar pleoapele pot fi ușor umflate sau iritate la margini. De asemenea, apare adesea fotofobie ușoară – adică sensibilitate la lumină; lumina puternică poate accentua disconfortul, iar pacientul simte nevoia să strângă din pleoape.
- Vedere încețoșată fluctuantă: Persoanele cu xeroftalmie pot experimenta episoade de vedere neclară sau încețoșată, care de obicei se ameliorează la clipit. Vederea poate fi mai tulbure spre sfârșitul zilei sau după perioade lungi de concentrare vizuală.
- Disconfort la purtarea lentilelor de contact: Ochiul uscat tolerează mai greu lentilele de contact. Pot apărea senzații de iritație, necesitatea de a scoate lentilele mai devreme sau vedere încețoșată din cauza depunerilor pe lentile. Uneori, pacienții cu ochi uscați nu mai pot folosi lentilele de contact pe durata întregii zile sau renunță complet la ele, trecând la ochelari.
- Simptome însoțitoare în funcție de cauză: Dacă xeroftalmia este parte dintr-o afecțiune sistemică, pot exista și alte simptome. De exemplu, în sindromul Sjögren apar simultan uscăciunea gurii (xerostomie), dificultăți la înghițire alimente uscate, mărirea glandelor salivare sau dureri articulare. În contextul alergiilor, ochii uscați pot fi însoțiți de mâncărimi și nas înfundat. Este important ca medicul să evalueze întreg tabloul clinic pentru a decela cauzele.
Diagnostic xeroftalmie
Diagnosticul de xeroftalmie se stabilește de către medicul oftalmolog, pe baza simptomelor pacientului, a examinării clinice și a unor teste specifice, cum ar fi examinarea la biomicroscop (lampă cu fantă), testul Schirmer pentru măsurarea lacrimilor, testele de colorare a suprafeței oculare sau măsurarea osmolarității lacrimilor.
Tratament pentru ochi uscați
Suplimentarea vitaminei A (în xeroftalmia carențială)
Dacă uscăciunea oculară se datorează deficitului de vitamina A, prima și cea mai importantă măsură este corectarea acestei deficiențe. Se administrează suplimente orale sau injecții cu vitamina A (doze mari inițiale conform protocolului OMS, mai ales la copii, apoi doze de întreținere) pentru a reface depozitele organismului. Intervenția promptă poate duce la ameliorarea rapidă a simptomelor și prevenirea leziunilor grave.
Lacrimi artificiale și lubrifianți oculari
Acestea sunt piatra de temelie în tratamentul sindromului de ochi uscat, indiferent de cauză. Lacrimile artificiale sunt picături oftalmice care suplinesc sau completează lacrimile naturale, umezind ochiul și ameliorând simptomele de disconfort. Ele pot conține substanțe precum carboximetilceluloză, hialuronat de sodiu, povidonă, etc., care cresc vâscozitatea și mențin umezeala pe suprafața ochiului.
Tratamente antiinflamatoare locale
În xeroftalmie, suprafața oculară este adesea inflamată din cauza stresului osmotic și a leziunilor epiteliale. Pentru cazurile moderate-severe sau atunci când lacrimile artificiale nu aduc suficientă ameliorare, medicul poate prescrie picături oftalmice cu efect antiinflamator sau imunomodulator.
Stimularea producției de lacrimi
În anumite situații, medicii pot recomanda medicamente sistemice care stimulează secrețiile glandelor exocrine. De exemplu, pilocarpina sau cevimelina (utilizate în sindromul Sjögren) pot stimula atât lacrimile, cât și saliva, ameliorând uscăciunea ochilor și a gurii. Aceste medicamente colinergice vin însă și cu efecte secundare (transpirație, urinări frecvente) și sunt folosite sub strictă supraveghere medicală.
Ocluzia punctuală (pluguri lacrimale)
Pentru pacienții cu sindrom de ochi uscat moderat sau sever, la care tratamentele de mai sus nu aduc suficientă umezire, există opțiunea de a conserva lacrimile existente. Aceasta se realizează prin blocarea parțială sau totală a canalelor lacrimale de drenaj (cele prin care lacrimile se scurg din ochi către nas). Procedura se numește ocluzie punctuală și constă în plasarea unor mici dopuri din silicon sau colagen (numite pluguri lacrimale) în punctele lacrimale (orificiile din colțul pleoapelor).
În ultimii ani au apărut și inovații în tratarea ochilor uscați, mai ales pentru cazurile care nu răspund la terapiile convenționale: ser autolog (picături din propriul sânge), terapie cu lumină intens pulsată (IPL), tratament cu dispozitive de încălzire și pulsare (ex: LipiFlow).
Un aspect esențial al terapiei este abordarea cauzei primare atunci când aceasta este cunoscută.
Prevenire xeroftalmie
- Asigurarea unui aport adecvat de vitamina A prin dietă
- Protejarea ochilor în medii dificile
- Pauze regulate la utilizarea ecranelor
- Îngrijirea generală a ochilor
- Evitarea factorilor iritanți
- Utilizarea preventivă a lacrimilor artificiale
- Consultații oftalmologice periodice
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI – Xerophthalmia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431094/
Science Direct - Xerophthalmia - an overview
https://www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-biology/xerophthalmia
Clinical Insights in Eyecare - Xerophthalmia as the Initial Finding in a Patient with Multiple Vitamin Deficiencies and Alcoholic Cirrhosis: a Case Report
https://clinicalinsightsineyecare.scholasticahq.com/article/125187-xerophthalmia-as-the-initial-finding-in-a-patient-with-multiple-vitamin-deficiencies-and-alcoholic-cirrhosis-a-case-report
Studiul „Xerophthalmia as the Initial Finding in a Patient with Multiple Vitamin Deficiencies and Alcoholic Cirrhosis: a Case Report”, apărut în Clinical Insights in Eyecare, Vol. 2, Issue 5, 2024, autori: Betty Z Li et al.
Te-ar mai putea interesa și...
