Blefarita: ce este și cum se manifestă
Blefarita reprezintă o inflamație bilaterală a marginii pleoapei, care este însoțită de înroșirea lor și de formarea unor scuame la baza genelor (ca un fel de mătreață).
Blefarita este o afecțiune comună a pleoapelor care poate provoca iritație, inflamație și disconfort. Aceasta constă în inflamația marginilor pleoapelor și a glandelor asociate, ceea ce duce la simptome neplăcute și la un aspect înroșit și umflat al ochilor.
Deși nu este periculoasă, blefarita poate să vină cu un anumit grad de disconfort (pleoapele sunt mereu roșii, iritate, iar pacientul simte o mancarime la nivelul lor; în plus, aceste scuame sunt vizibile și cu ochiul liber). Blefarita poate fi rezultatul inflamației pleoapelor care duce la edem și iritație. Ochiul afectat se poate simți ca și cum ar avea un corp străin sau poate fi însoțit de mâncărime și înroșire. Inflamația poate fi cauzată și de o alergie sau de o situație în care micile glande de sebum de la baza genelor se blochează pur și simplu.
De ce apare blefarita?
Etiologia blefaritei este incomplet elucidată - cel mai frecvent poate să fie vorba despre o infecție cu Stafilococ auriu sau să existe o asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreică, precum si de un teren alergic. Cauza majorității cazurilor de blefarită poate fi generată de disfuncția glandelor de la baza genelor, deși alergiile, infecțiile oculare și bolile sistemice pot provoca, de asemenea, blefarită. În multe cazuri, o igienă bună a pleoapelor și o rutină regulată de curățare pot controla apariția blefaritei. Nu de puține ori, la pacienții (mai ales copii) cu blefarită veniți la controale de rutină, se descoperă că au nevoie de ochelari de „plus” (au hipermetropie necorectată).
Alți factori favorizanți mai sunt:
Blefarita afectează de obicei ambii ochi. În unele cazuri, poate afecta doar un ochi, dar acest lucru este mai puțin frecvent. Odată ce apare blefarita, este posibil să apară și o infecție secundară. Deși sunt inconfortabile, majoritatea cazurilor nu sunt contagioase și nu vor provoca orbire.
Blefarita poate fi parte a simptomelor dermatitei seboreice sau a unei forme foarte reactive de acnee cunoscută sub numele de rozacee. O combinație de blefarită și gură uscată poate indica o afecțiune autoimună cunoscută sub numele de sindromul Sjogren.
Tipuri de blefarită
Există două tipuri principale de blefarită:
- Blefarita anterioară - Aceasta afectează marginea exterioară a pleoapelor și este adesea cauzată de o infecție bacteriană sau de o reacție alergică, spre exemplu la produsele cosmetice. Simptomele includ mâncărime, senzație de arsură, senzație de corp străin în ochi și apariția crustelor la marginea pleoapelor.
- Blefarita posterioară - Această formă de blefarită implică inflamația glandelor Meibomius situate în interiorul pleoapelor. Se poate dezvolta ca urmare a unui blocaj al glandelor sau a unui dezechilibru al secreției de ulei. Simptomele includ ochi uscați, secreție uleioasă în jurul ochilor și aspect de ochi lipicios.
Manifestările clinice ale blefaritei
Practic, în blefarită, pacienții au senzație de corp străin, arsură sau lăcrimare, însoțite de mâncărime (prurit) al marginii pleoapelor. Crustele de la baza genelor pot fi vizibile cu ochiul liber sau într-o oglindă cu mărire. Marginile pleoapelor sunt rosii și cu vase de sânge pronunțate, semn că există o inflamație activă; de asemenea, pacientul are pleoape umflate și durere de ochi (jenă oculară), uneori. Dimineața, pacientul poate avea ochii lipiți din cauza secrețiilor uleioase acumulate peste noapte (apariție de „ochi umflați”). Evoluția este cronică, dar periodic apar exacerbări ale simptomelor. Pacienții cu blefarită au, de asemenea, ochi obosiți si dureroși și simt nevoia să clipească frecvent.
Modificările de la nivelul suprafeței ochiului (cornee și conjunctivă) se traduc prin simptome de sindrom de ochi uscat, dar pot duce și la complicații mai grave: conjunctivită, keratită, chalazion, pierderea genelor. Bolnavii cu "ochi uscat" pot fi mai sensibili la alergiile oculare, sau la rândul ei, blefarita poate exacerba (agrava) simptomele ochiului uscat. Lăsată netratată, blefarita poate provoca uscăciunea ochilor, pierderea ciliilor, formarea de acalazie și ulcior, și chiar ulcerații și vascularizații ale corneei. Blefarita netratată este o cauză frecventă a distrofiei nodulare a lui Salzmann. În plus, blefarita crește foarte mult riscul de endoftalmită după o intervenție chirurgicală oculară.
Tratamentul blefaritei
Cheia succesului o reprezintă igiena riguroasă de la nivelul pleoapelor: după baie sau duș se recomandă utilizarea unui șampon special pentru zona ochilor pentru îndepărtarea blândă, mecanică, a crustelor înmuiate, cu ajutorul unei dischete de vată. De mare ajutor sunt și compresele calde care lichefiază secreția glandelor din interiorul pleoapelor și provoacă evacuarea mai facilă a acestora. Acestea pot fi alternate cu comprese foarte reci pe pleoapele umflate, pentru a reduce edemul palpebral. Nu sunt recomandate aplicațiile cu ceai sau alte substanțe din categoria „leacuri băbești”, deoarece pot provoca o alergie și pot agrava situația. Masajul pleoapelor trebuie efectuat pentru a stimula eliminarea sebumului acumulat în exces.
S-a demonstrat că antibioticele aplicate pe pleoapă ameliorează simptomele și pot rezolva infecția bacteriană a pleoapelor. Acestea sunt disponibile în mai multe forme, inclusiv picături pentru ochi, creme și unguente. Dacă manifestările nu răspund la antibiotice topice, medicul tău va putea sugera un antibiotic oral.
Și în cazul evoluției cronice, în perioadele de exacerbare medicul poate prescrie, pe lângă unguent cu antibiotic și unguente cu cortizon, pentru a scădea inflamația. De asemenea, se tratează și complicațiile asociate: conjunctivita, keratita sau sindromul de ochi uscat (lacrimi artificiale).
Evoluția blefaritei
Prognosticul este unul bun, dacă tratamentul adecvat este urmat riguros. Majoritatea persoanelor răspund bine în primele câteva săptămâni de tratament, deși este posibil să fie nevoie, în unele cazuri, să fie aplicat tratamentul timp de până la trei luni. Este important să termini cursul antibioticelor conform indicațiilor medicilor, chiar dacă simptomele tale se ameliorează.
Cel mai bun tratament este să iei măsuri de precauție și să te speli pe mâini înainte de a-ți atinge fața, precum și să eviți produse cosmetice care îți provoacă mâncărimea ochilor. Evită să te freci excesiv la ochi, deoarece acest lucru poate agrava inflamația. De asemenea, menține o igienă bună a pleoapelor prin spălarea pleoapelor cu regularitate, folosind produse delicate și adecvate. Dacă știi că ești alergic la anumite substanțe, evită contactul cu acestea și protejează-te de polen și praf. Redu disconfortul imediat cu comprese reci apăsate ușor pe pleoape și antihistaminice, pentru a reduce reacțiile alergice. Dacă prezinți simptome de blefarită sau ai o predispoziție la această afecțiune, este important să consulți un medic oftalmolog pentru un diagnostic și tratament adecvat.
Blefarita poate duce la o afecțiune numită entropion, în care marginile pleoapelor se întorc spre interior, ducând la malpoziția pleoapei. Entropionul congenital poate duce, de asemenea, la ectropion, în care există o cădere a pleoapei inferioare și pleoapa este întoarsă spre exterior.
Blefarita tinde să fie mai gravă în vreme rece cu vânt, în medii cu aer condiționat, utilizarea prelungită a computerului, lipsa somnului, uzura lentilelor de contact și cu deshidratare generală. De asemenea, tinde să fie mai gravă în prezența unei boli active a pielii, de exemplu acnee rozacee, dermatită seboreică.
De reținut!
Blefarita este o afecțiune frecventă a pleoapelor care poate provoca disconfort și inflamație. Înțelegerea cauzelor și manifestărilor acestei afecțiuni te poate ajuta să iei măsuri preventive și să cauți tratamentul adecvat atunci când este necesar.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Blepharitis”, autori: Mary Eberhardt, Guhan Rammohan - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29083763/
“Diagnosis and management of blepharitis: an optometrist’s perspective”, autor: Christopher M Putnam - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6095371/
Te-ar mai putea interesa și...
