Tulburarea obsesiv-compulsiva: cauze, simptome & tratament

Tulburarea obsesiv-compulsiva este o tulburare de anxietate caracterizata prin ganduri incontrolabile, indezirabile si repetitive si prin comportamente ritualice carora pacientul se simte obligat sa le dea curs. Persoanele care sufera de aceasta tulburare mintala sunt capabile sa constientizeze ca gandurile si actiunile lor sunt irationale, insa se simt incapabile sa le controleze.

 

De exemplu, pacientii cu acest diagnostic pot verifica de zeci de ori daca au incuiat usa sau se pot spala pe maini pana isi agreseaza pielea pentru a diminua nivelul de anxietate produs de gandurile obsesive.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea manifestari diferite de la o persoana la alta, chiar daca mecanismele de declansare sunt aceleasi.

Obsesiile sunt involuntare, iau forma unor ganduri, imagini sau impulsuri incontrolabile, care se repeta la nesfarsit la nivel mintal. Pacientii nu isi doresc sa le aiba, insa nu se pot impotrivi desfasurarii lor. Obsesiile sunt tulburatoare si distrag atentia de la activitatile curente, pana in punctul in care pot deveni dizabilitante.

 

Compulsiile sunt comportamente sau ritualuri pe care pacientii simt sa le adopte in mod repetitiv, in general din incercarea de a inlatura gandurile, imaginile si impulsurile obsesive. Pacientii care dezvolta o obsesie fata de impuritati, pot face curatenie in adevarate ritualuri nesfarsite.

Aceste comportamente menite sa usureze bolnavul de gandurile obsesive nu le inlatura, ci le fortifica, declansand anxietate.

Cauze tulburare obsesiv-compulsiva

Cauzele tulburarii obsesiv-compulsive nu au putut fi stabilite in mod concret, insa studiile recente pun aceasta afectiune pe seama experientelor traumatizante din copilarie, marcate in special de pedepsele aplicate de parinti abuzivi pentru fiecare regula incalcata.

Factorul ereditatii este insuficient documentat, insa s-au putut observa influentele culturale in dezvoltarea personalitatii obsesiv-compulsive in statele cu o cultura axata pe autoritate, reguli stricte si pedepse aspre.

Simptome tulburare obsesiv-compulsiva

Pacientii cu tulburare obsesiv-compulsiva prezinta atat obsesii, cat si compulsii, insa exista si cazuri in care cele doua componente apar separat. Cele mai frecvente semne si simptome ale obsesiilor sunt:

•       teama de contaminare cu germeni sau impuritati;

•       teama de a-i rani pe cei din jur sau pe sine;

•       ganduri si imagini sexuale explicite sau violente;

•       ganduri fanatice religioase sau legate de moralitate;

•       teama de a pierde lucruri aparent inutile, dar care ar putea fi necesare la un moment dat;

 
 

•       obsesia ca toate lucrurile sa fie ordonate, aliniate si simetrice;

•       obsesia pentru anumite superstitii;

Simptomele compulsiilor includ:

•       verificarea repetitiva a incuietorilor, intrerupatoarelor, electrocasnicelor etc.;

•       verificarea starii de siguranta a celor dragi;

•       numaratul, apasatul, repetarea unor termeni si alte gesturi nejustificate pentru reducerea anxietatii;

•       menajul si spalatul excesive;

•       ordonarea sau aranjarea lucrurilor pentru ca asa trebuie;

•       rostirea de rugaciuni in mod excesiv, angajarea in ritualuri din pricina temerilor religioase;

•       acumularea de resturi menajere acasa si refuzul de a arunca obiectele inutile;

Tratament tulburare obsesiv-compulsiva

Tratamentul tulburarii obsesiv-compulsive se axeaza in principal pe terapia cognitiv-comportamentala si pe tehnici orientate psihodinamic, doua metode terapeutice care s-au dovedit eficiente in cazul celor mai multi pacienti. Scopul este intelegerea mecanismelor care duc la aparitia obsesiilor si diminuarea comportamentelor compulsive.

Tratamentul medicamentos consta in administrarea de inhibitori selectivi ai recaptarii serotoniei , meniti sa inhibe rigiditatea si compulsivitatea, chiar si in lipsa episoadelor depresive. Pentru diminuarea anxietatii se pot administra anxiolitice pe termen scurt pentru a evita riscul aparitiei tolerantei sau dependentei. In cazurile foarte severe sunt utile si antipsihoticele.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0