Tulburarea bipolara: simptome si tratament

Tulburarea bipolară este o afecțiune gravă, de natură psihică, denumită astfel deoarece persoana suferindă alternează două stări de dispoziție extreme, adică depresie și apoi, manie sau invers. Boala afectează circa 5% din populația generală, bărbați și femei în mod egal. Află din acest articol mai multe despre tulburarea bipolară: cauze, simptome, diagnostic si terapie.

Tulburarea bipolară debutează, de obicei, în perioada finală a adolescenței, iar la majoritatea pacienților se face simțită între 20 și 30 de ani, până în 45 de ani; riscul de a o dezvolta ulterior scade extrem de mult. Tulburarea bipolară se instalează foarte rar la copii.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce este tulburarea bipolară?

În tulburarea bipolară, denumită anterior boala maniaco-depresivă, episoadele de depresie alternează cu episoadele de manie sau posibil, de o formă mai puțin severă, numită hipomanie.

Mania este caracterizată printr-o stare extrem de activă, excesivă chiar, cu sentimente de euforie, care sunt în mare măsură disproporționate în raport cu situația reală. Persoanele care se confruntă cu mania de multe ori cred că sunt în cea mai bună formă a lor, sunt creative, pline de inițiativă și idei noi, însă din nefericire nu pot duce nimic până la capăt sau se dovedește că sunt incapabile de a implementa orice idei bune.

Este posibil ca boala să fie ereditară, mai ales pe un anumit model educațional, dacă persoana a asistat, copil fiind, la manifestările unuia dintre părinți. Episoadele de depresie și manie pot apărea împreună sau la o distanță în timp.

Cei care suferă de boală au una sau mai multe perioade de tristețe excesivă, dublată de pierderea interesului pentru viață, precum și una sau mai multe perioade de euforie, energie extremă și de multe ori iritabilitate, cu perioade de dispoziție relativ normală între aceste episoade.

Medicii își bazează diagnosticul pe simptome, pe discuțiile cu persoana în cauză, prietenii sau familia, iar tratamentul presupune terapii care stabilizează starea de spirit, cum ar fi litiul și anumite anticonvulsivante (utilizate pentru tratamentul crizelor) dar, în paralel cu medicația sau între tratamente, este recomandată psihoterapia.

Cele mai multe tulburări bipolare pot fi clasificate drept:

tulburare bipolară de tip I: persoana a avut cel puțin un episod maniacal care a împiedicat-o să funcționeze în mod normal sau care a inclus halucinații și delir (vizuale sau auditive) precum și episoade depresive;
tulburarea bipolară de tip II: persoana a avut episoade depresive majore sau cel puțin unul, mai puține episoade severe maniacale (hipomaniacale).

Unii oameni au episoade care seamănă cu o tulburare bipolară, dar care nu îndeplinesc criteriile specifice pentru tulburarea bipolară I sau II. Astfel de episoade pot fi clasificate drept tulburări bipolare nespecifice sau tulburare ciclotimică.

Din ce cauze apare tulburarea bipolară?

Cauza exactă a tulburării bipolare nu este cunoscută, dar se consideră că o anumită predispoziție genetică ar fi implicată în dezvoltarea afecțiunii. De asemenea, organismul produce anumite substanțe, cum ar fi norepinefrină sau serotonină, al căror nivel nu poate fi controlat în mod normal. Tulburarea bipolară poate debuta după un eveniment stresant, cum, de altfel, orice astfel de eveniment poate declanșa un alt episod. Cu toate acestea, nu a fost dovedită nici o relație cauză-efect.

Simptomele de tulburare bipolară de tip depresie și manie pot apărea și în alte afecțiuni, cum ar fi în hipertiroidie, din cauza unui nivel ridicat de hormoni tiroidieni. De asemenea, episoadele pot fi declanșate de droguri cum ar fi cocaină și amfetamină.

Alte posibile cauze sau circumstanțe în care poate apărea sindromul bipolar sunt:

tumori cerebrale
lovituri, traumatisme severe la cap
boala Huntington
scleroză multiplă
convulsii care afectează lobul temporal (crize parțiale complexe)
accident vascular cerebral
tulburări ale țesutului conjunctiv
lupus eritematos sistemic (lupus)
infecții
SIDA
encefalită
gripă
sifilis (etapă târzie)
tulburări hormonale
niveluri ridicate de hormoni tiroidieni (hipertiroidie)
droguri diverse
antidepresive (inclusiv antidepresive triciclice și inhibitori de monoaminoxidază)
bromocriptina
corticosteroizii
levodopa

Tulburarea bipolară - simptome

În tulburarea bipolară, episoadele cu simptome alternează cu perioadele de normalitate, când manifestările sunt remise. Episoadele durează de la câteva săptămâni până la 3-6 luni. Ciclurile de timp de la debutul unui episod până la următorul variază. Unii oameni au episoade rare, poate doar câteva în toată viața, în timp ce alții au patru sau mai multe episoade în fiecare an.

Episoadele constau din depresie și manie, posibil cu manie mai puțin severă (hipomanie). Foarte puțini pacienți alternează rapid între manie și depresie, în timpul fiecărui ciclu, dar în cele mai multe din cazuri, una sau alta dintre stări predomină într-o oarecare măsură.

Depresia

Depresia în tulburarea bipolară seamănă cu depresia care apare de sine stătătoare. Pacienții se simt excesiv de triști și își pierd interesul pentru activitățile lor. Sunt apatici, se mișcă încet și dorm mai mult decât de obicei. Apetitul lor poate fi crescut sau scăzut, de aceea pot câștiga sau pierde în greutate. Ei pot fi copleșiți de sentimente de inutilitate și de vinovăție, sunt în imposibilitatea de a se concentra sau de a lua decizii. Simptome psihotice (cum ar fi halucinațiile și iluziile) sunt mai frecvente în depresia care apare în tulburarea bipolară decât în depresia propriu- zisă.

Mania

Episoadele de manie se termină brusc față de cele de depresie și sunt de obicei mai scurte, cu o durată de 7‑10 zile. Oamenii se simt exuberanți, energici și euforici, dar pot fi și iritabili. Pot să se simtă prea încrezători, acționează sau se îmbracă extravagant, dorm puțin și vorbesc mai mult decât de obicei.

Sunt ușor de distras și trec în mod constant de la un subiect la altul, sau se angajează brusc și cu toată puterea într-o altă temă. Se implică cu ușurință în activități diverse riscante (cum ar fi pariuri, împrumuturi importante, credite, investiții și afaceri riscante, jocuri de noroc sau aventuri sexuale) fără să aprecieze consecințele (cum ar fi pierderea de bani, imposibilitatea de a plăti împrumuturile, creditele, pariurile, bolile sexuale, adulterul etc.). Nu iau în calcul teama de a fi vătămați.

În momentele de manie, persoanele sunt convinse că aceste situații sunt cele mai bune oportunități și încearcă să îi convingă de acest lucru și pe cei din jur. Problema este că le lipsește perspectiva asupra stării lor. Această lipsă de realism, plus energia și capacitatea lor fizică foarte mare îi face nerăbdători, intruzivi, insistenți, agresivi și iritabili.

Drept rezultat, pot avea probleme în relațiile sociale și se vor simți ori neînțeleși și nesusținuți ori tratați pe nedrept, dezvoltând un discurs de tipul mania persecuției. Uneori pot prezenta și delir pe o anumită ideatică, care însă nu reprezintă forme ale unei psihoze (precum schizofrenia), ci se manifestă ca o formă extremă de manie.

Oamenii care suferă de tulburarea bipolară pot avea și simptome psihotice care seamănă cu schizofrenia, cu iluzii extrem de grandioase, cum ar fi cele de tip religios, în care bolnavul se crede sfânt, ori alte situații când se consideră un geniu neînțeles al domeniului în care activează. Alții se pot simți persecutați sau urmăriți de foști șefi, de autorități etc.

Nivelul activității lor crește semnificativ, iar persoanele pot face aproape orice, cu totală dezinhibare, de la a participa la concursuri cu public, să cânte, să țină discursuri, să meargă în audiențe la niveluri înalte etc. Activitatea mintală și fizică poate fi atât de înverșunată încât pacientul se poate confrunta cu o pierdere completă de gândire coerentă și comportament (manie delirantă) provocându-și epuizare extremă. Persoanele afectate necesită tratament imediat.

Hipomania

Această stare aociată cu tulburarea bipolară nu este la fel de intensă ca mania. Oamenii se simt veseli, binedispuși, au nevoie de somn puțin și sunt mintal și fizic activi. Pentru unii oameni, hipomania chiar este o perioadă productivă. Ei au multă energie, se simt creativi și încrezători, funcționează adecvat în situații sociale. Ei nu-și doresc deloc să părăsească această stare plăcută.

Cu toate acestea, multe persoane cu hipomanie sunt ușor de distras și ușor de iritat, trecând rapid la crize și accese de furie. Ele fac adesea angajamente pe care nu le pot respecta sau încep, chiar cu meticulozitate, proiecte pe care nu le termină. Cei cu hipomanie își schimbă rapid starea de spirit și pot fi conștienți de acest lucru și deranjați.

Episoadele mixte

Unii pacienți care suferă de tulburare bipolară pot fi afectați simultan de depresie și manie (sau hipomanie) într-un singur episod, când, în mijlocul exaltării, se pot întrista brusc, sau invers, să înceapă să râdă zgomotos în mijlocul unui episod de depresie. De multe ori, pot merge la culcare deprimați și se trezesc dimineața devreme și se simt euforici și energici. Cea mai mare problemă a acestui tip de episod mixt este riscul major de suicid.

Tulburarea bipolară - diagnostic

Diagnosticul se bazează pe modelul distinctiv al simptomelor. Cu toate acestea, persoanele cu manie nu pot raporta cu exactitate simptomele, deoarece ele cred că nu este nimic în neregulă cu ele. Așa că, de multe ori, medicii obțin informațiile de la membrii familiei, colegi de serviciu și prieteni. Atât bolnavul cât și membrii familiei vor completa un scurt chestionar care ajută psihiatrul să evalueze riscul de tulburare bipolară și riscul de suicid. În plus, medicul trebuie să verifice ce alte medicamente ia persoana în cauză, care ar putea contribui la simptomatologie și să recomande teste de sânge pentru hipertiroidism.

Tratamentul pentru tulburarea bipolară

În cazul maniei sau depresiei severe, se impune adesea spitalizarea ca tratament pentru tulburarea bipolară. Pentru mania mai puțin severă, spitalizarea poate fi necesară în timpul perioadelor de hiperactivitate pentru propria protecție a bolnavului sau a membrilor familiei din cauza predispoziției către activități financiare dezastruoase sau a comportamentului sexual nepotrivit.

Majoritatea persoanelor cu hipomanie pot fi tratate și în ambulatoriu. Fără tratament, tulburarea bipolară reapare în aproape toate cazurile. Tratamentul urmărește stabilizarea stării de spirit, prin stabilizatori de dispoziție, cum ar fi litiu și unele anticonvulsivante (medicamente utilizate de obicei pentru tratamentul crizelor epileptice); se folosesc, însă, și antipsihotice sau terapia cu șocuri electrice când stabilizatorii de dispoziție nu au efect.

Tratamentul cu litiu

Litiul poate reduce simptomele de manie și depresie și ajută la prevenirea modificărilor de dispoziție. Deoarece efectele administrării litiului pot dura între 4 până la 10 zile, ca tratament de primă intenție se poate administra un anticonvulsivant sau un medicament antipsihotic.

Litiul poate avea efecte secundare importante precum somnolență, tremurături involuntare (tremor), spasme musculare, greață, vărsături, diaree, sete, urinare excesivă, precum și creșterea în greutate. De multe ori, poate agrava acneea sau psoriazisul.

Aceste reacții adverse sunt de obicei temporare și sunt adesea diminuate atunci când medicii ajustează doza. Medicii monitorizează nivelul de litiu în sânge cu teste la intervale regulate, deoarece în cazul în care nivelurile sunt prea mari, sunt mai probabile reacțiile adverse. Utilizarea pe termen lung a litiului poate duce la un nivel scăzut de hormoni tiroidieni (hipotiroidism) și, rareori, poate afecta funcția renală. Prin urmare, în terapia cu litiu trebuie monitorizate tiroida și funcția renală.

Femeile care încearcă să rămână gravide trebuie să oprească administrarea de litiu, deoarece, în cazuri rare, litiul poate provoca defecte cardiace fătului.

Tratamentul cu valproat

Pentru a trata mania și depresia atunci când apar împreună (în episodul bipolar mixt) se pot utiliza valproatul și unele anticonvulsivante (precum carbamazepina). Spre deosebire de litiu, aceste medicamente nu afectează rinichii. Valproatul și carbamazepina pot fi utile mai ales atunci când pacienții cu tulburare bipolară nu au răspuns la alte tratamente.

Cu toate acestea, carbamazepina poate reduce foarte mult numărul de globule roșii și albe. Valproatul, de asemenea, nu este prescris la femeile care-și doresc o sarcină, deoarece medicamentul pare să crească riscul de malformații congenitale ale creierului și măduvei spinării (defecte de tub neural) și posibilitatea ca fătul să dezvolte autism.

Tratamentul cu lamotrigină

Lamotrigina poate fi folosită pentru a stabiliza modificările stării de dispoziție, în special în timpul episoadelor de depresie. Lamotrigina poate însă, provoca, o erupție cutanată gravă. Tratamentul se începe cu o doză relativ scăzută, care crește foarte lent (pe o perioadă de câteva săptămâni) până la doza de întreținere recomandată.

Tratamentul cu antipsihotice de generația a doua

În tulburarea bipolară uneori se impune și medicație antipsihotică de generația a doua, care acționează rapid și riscul de reacții adverse grave este mai mic comparativ cu cel al altor tratamente. Aceste medicamente includ aripiprazol, lurasidonă, olanzapină, quetiapină, risperidonă și ziprasidonă.

Efectele pe termen lung alte antipsihoticelor pot include creșterea în greutate și sindromul metabolic (excesul de grăsime la nivelul abdomenului, cu creșterea rezistenței la insulină, hiperglicemie, niveluri anormale de colesterol și tensiune arterială ridicată). Riscul acestui sindrom poate fi mai mic cu aripiprazol și ziprasidonă.

Psihoterapia antipsihotică este adesea recomandată pentru persoanele care iau medicamente stabilizatoare pentru starea de spirit, mai ales pentru a le ajuta să își continue tratamentul medicamentos.

Tratamentul cu antidepresive

Antidepresivele sunt uneori folosite pentru a trata depresia severă la persoanele cu tulburare bipolară, dar utilizarea lor este controversată. Prin urmare, aceste medicamente sunt utilizate doar pentru perioade scurte de timp și, de obicei, sunt date împreună cu un medicament de stabilizare a stării de spirit.

Terapia psihologică

Terapia de grup ajută de multe ori pacienții cu tulburare bipolară, dar pot ajuta mai ales partenerii sau rudele pacienților să înțeleagă afecțiunea și posibilitățile de psihoterapie. Psihoterapia individuală oferă suport pacientului ca să învețe cum să facă față mai bine traiului și problemelor de zi cu zi.

Una dintre problemele principale este că acești pacienți nu-și iau așa cum trebuie medicamentele prescrise, pentru că au impresia că le fac mai mult rău decât bine, că le scad gradul de alertă și creativitate. În realitate, creativitatea chiar nu este afectată de aceste medicamente, din contră, stabilizatorii stării de dispoziție le permit, de obicei, acestor oameni să funcționeze mai bine la locul de muncă, la școală sau în cadrul relațiilor.

Pacienții ar trebui să învețe cum să recunoască simptomele de îndată ce acestea încep, precum și să deprindă modalități de a ajuta la prevenirea simptomelor - de exemplu, evitând stimulentele (cum ar fi cofeina, nicotina și alcoolul) și căutând să obțină un somn odihnitor.

Doctorii și terapeuții le vor explica cu răbdare și insistență despre consecințele acțiunilor lor. De exemplu, dacă oamenii sunt înclinați spre excese sexuale, ei vor insista asupra informațiilor cu privire la modul în care acțiunile lor pot afecta relația de cuplu, familia, sănătatea sexuală. În cazul în care pacienții tind să fie inconștienți din punct de vedere financiar, pot fi sfătuiți să transfere finanțele asupra unor persoane de încredere din familie sau dintre prieteni.

Se poate preveni tulburarea bipolară?

Tulburarea bipolară este o afecțiune mentală complexă, iar cauza exactă a acesteia nu este cunoscută pe deplin. Deoarece este influențată de o combinație de factori genetici, neurochimici și de mediu, prevenirea completă a tulburării bipolare poate fi dificilă sau chiar imposibilă.

Dacă ai istoric familial de tulburare bipolară sau dacă te simți predispus la această afecțiune, este important să fii conștient de simptomele și semnele tulburării bipolare. Cunoașterea prealabilă poate ajuta la diagnosticul și tratamentul precoce, ceea ce poate îmbunătăți prognosticul.

Abuzul de alcool sau consumul de droguri poate crește riscul dezvoltării tulburării bipolare sau poate agrava simptomele pentru cei care deja au această afecțiune. Evitarea sau limitarea consumului de substanțe poate contribui la reducerea riscului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIMH - Bipolar Disorder
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/bipolar-disorder
Frontiers - A retrospective study of psychotropic drug treatments in bipolar disorder at acute and maintenance episodes
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyt.2023.1057780/full
Studiul „A retrospective study of psychotropic drug treatments in bipolar disorder at acute and maintenance episodes”, apărut în Front. Psychiatry, 07 February 2023, Sec. Psychopathology, Volume 14 - 2023 | https://doi.org/10.3389/fpsyt.2023.1057780, autori: Pan Jing et al.
BMC - Bipolar I disorder: a qualitative study of the viewpoints of the family members of patients on the nature of the disorder and pharmacological treatment non-adherence
https://bmcpsychiatry.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12888-020-03008-x
Studiul „Bipolar I disorder: a qualitative study of the viewpoints of the family members of patients on the nature of the disorder and pharmacological treatment non-adherence”, apărut în BMC Psychiatry 21, 83 (2021). https://doi.org/10.1186/s12888-020-03008-x, autori: Mousavi, N., Norozpour, M., Taherifar, Z. et al.
Springer Open - The challenges of living with bipolar disorder: a qualitative study of the implications for health care and research
https://journalbipolardisorders.springeropen.com/articles/10.1186/s40345-018-0131-y
Studiul „The challenges of living with bipolar disorder: a qualitative study of the implications for health care and research”, Int J Bipolar Disord 6, 23 (2018). https://doi.org/10.1186/s40345-018-0131-y, Maassen, E.F., Regeer, B.J., Regeer, E.J. et al.