Totul despre metaplazia intestinală totală

1. Ce este metaplazia intestinală totală?
2. De ce apare metaplazia intestinală totală și la cine?
3. Cum se manifestă metaplazia intestinala totală?
4. Cum se diagnostichează metaplazia intestinala totală?
5. Se poate trata metaplazia intestinală totală?
a. Tratament metaplazie intestinală totală: eradicarea H. pylori
b. Tratament metaplazie intestinală totală: modificarea stilului de viață
c. Tratament metaplazie intestinală totală: monitorizare regulată
6. Se poate preveni metaplazia intestinală totală?
a. Scăderea riscului de metaplazie intestinală totală: prevenirea infecției cu H. pylori
b. Scăderea riscului de metaplazie intestinală totală: dieta sănătoasă și evitarea toxinelor
c. Scăderea riscului de metaplazie intestinală totală: screening

Recomandările Experților DOC

Metaplazia intestinală totală este o afecțiune medicală rară și complexă, caracterizată prin transformarea completă a mucoasei gastrice (stratul interior al stomacului) într-un tip de țesut care seamănă cu mucoasa intestinală. Această modificare histopatologică este considerată o condiție precanceroasă, ceea ce înseamnă că poate crește riscul de dezvoltare a cancerului gastric, în special a adenocarcinomului de tip intestinal. În cele ce urmează, voi detalia ce este metaplazia intestinală totală, cauzele apariției sale, factorii de risc, metodele de diagnostic, posibilitățile de tratament și strategiile de prevenție.

Ce este metaplazia intestinală totală?

Metaplazia intestinală (MI) reprezintă o schimbare a tipului celular al mucoasei gastrice, în care celulele normale ale stomacului (cum ar fi celulele secretoare de mucus sau cele parietal) sunt înlocuite de celule cu caracteristici similare celor din intestinul subțire sau gros. Aceasta este o adaptare a țesutului la un mediu agresiv sau la leziuni cronice. În cazul metaplaziei intestinale totale, transformarea este completă, ceea ce înseamnă că întreaga zonă afectată a mucoasei gastrice capătă caracteristici intestinale, inclusiv prezența celulelor caliciforme (care secretă mucus), celulelor Paneth (cu rol în imunitatea locală) și a vilozităților asemănătoare celor intestinale.

Există două tipuri principale de metaplazie intestinală: tipul I (completă) și tipul II/III (incompletă). Metaplazia intestinală totală se referă la tipul I, în care transformarea este uniformă și seamănă cu intestinul subțire normal. Spre deosebire de tipul incomplet, care este mai dezorganizat și asociat cu un risc mai mare de malignizare, tipul complet este considerat mai puțin agresiv, dar totuși un semnal de alarmă.

De ce apare metaplazia intestinală totală și la cine?

Metaplazia intestinală totală apare ca răspuns la stresul cronic sau la leziuni repetate ale mucoasei gastrice. Principala cauză identificată este infecția cronică cu Helicobacter pylori (H. pylori), o bacterie gram-negativă care colonizează stomacul și provoacă inflamație persistentă (gastrită cronică). Această inflamație distruge treptat celulele gastrice normale, iar organismul încearcă să repare țesutul prin regenerare. În loc să regenereze mucoasa gastrică normală, apare uneori această transformare metaplazică, probabil ca o adaptare la un mediu acid sau inflamator ostil.

Pe lângă H. pylori, alți factori care contribuie la apariția metaplaziei intestinale includ:

Refluxul biliar: Expunerea mucoasei gastrice la bilă, care poate ajunge în stomac în urma unor afecțiuni precum refluxul duodeno-gastric, irită țesutul și favorizează metaplazia.
Fumatul și consumul de alcool: Aceste obiceiuri toxice afectează integritatea mucoasei gastrice și pot accelera procesul metaplazic.
Dieta: Consumul excesiv de alimente sărate, afumate sau procesate este asociat cu un risc crescut de leziuni gastrice și metaplazie.
Factori genetici: Unele studii sugerează că predispoziția genetică poate juca un rol, mai ales în cazurile familiale de cancer gastric.

Procesul patologic urmează adesea o cascadă descrisă de Correa, un model care explică progresia de la gastrita cronică la cancer gastric: gastrită cronică → atrofie gastrică (pierderea glandelor gastrice) → metaplazie intestinală → displazie → adenocarcinom. Metaplazia intestinală totală este, așadar, un pas intermediar în această evoluție.

Metaplazia intestinală totală poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la adulții peste 40-50 de ani, în special la cei cu expunere prelungită la factorii de risc menționați. Prevalența variază geografic, fiind mai mare în regiuni cu incidență ridicată a infecției cu H. pylori și a cancerului gastric, cum ar fi Asia de Est (Japonia, Coreea), America Latină și unele părți ale Europei de Est.

Persoanele cu risc crescut includ:

Pacienții cu gastrită cronică asociată cu H. pylori: Aceasta este cea mai frecventă categorie afectată.
Indivizii cu istoric familial de cancer gastric: Riscul genetic amplifică probabilitatea.
Fumătorii și consumatorii cronici de alcool: Stilul de viață contribuie semnificativ.
Persoanele cu dietă bogată în sare și conservanți: Aceasta este o problemă mai ales în zonele unde alimentele tradiționale sunt preparate prin metode care irită stomacul.
Bărbații tind să fie mai afectați decât femeile, posibil din cauza diferențelor în expunerea la factori de risc, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool.

Cum se manifestă metaplazia intestinală totală?

Metaplazia intestinală totală este, în general, o afecțiune asimptomatică în sine, ceea ce înseamnă că nu produce simptome specifice care să fie resimțite direct de pacient. De obicei, ea este descoperită incidental, în timpul investigațiilor pentru alte probleme gastrice. Totuși, manifestările clinice, dacă apar, sunt legate de condițiile subiacente care au dus la dezvoltarea metaplaziei (cum ar fi gastrita cronică sau infecția cu Helicobacter pylori) sau de complicațiile sale potențiale.

Deși metaplazia în sine nu se manifestă, condițiile care o provoacă pot genera simptome. De exemplu:

Infecția cu H. pylori: Poate cauza dureri sau arsuri în partea superioară a abdomenului (epigastru), senzație de plenitudine după masă, greață, eructații (râgâieli) sau balonare.
Gastrita cronică: Simptomele includ disconfort abdominal vag, arsuri la stomac, indigestie sau, în cazuri mai avansate, o senzație de sațietate rapidă.
Refluxul biliar: Dacă metaplazia este legată de refluxul de bilă în stomac, pacientul poate resimți arsuri, gust amar în gură sau greață.

Aceste simptome nu sunt specifice metaplaziei, ci reflectă inflamația sau iritația mucoasei gastrice care a precedat transformarea metaplazică.

În cazuri rare, dacă metaplazia intestinală totală progresează către displazie (o stare precanceroasă mai avansată) sau chiar cancer gastric, pot apărea simptome mai severe, dar acestea nu sunt tipice pentru metaplazia în sine, ci pentru complicațiile ei. Acestea includ:

Durere abdominală persistentă sau intensă.
Scădere inexplicabilă în greutate.
Vărsături (uneori cu sânge, în caz de ulcerații sau leziuni avansate).
Anemie (din cauza sângerărilor microscopice cronice).
Dificultăți la înghițire sau senzația că mâncarea „se blochează” (în stadii foarte avansate).

Cum se diagnostichează metaplazia intestinală totală?

Metaplazia intestinală totală este de obicei asimptomatică în stadiile incipiente, ceea ce face diagnosticul dificil fără investigații specifice. Este descoperită adesea incidental, în timpul endoscopiei efectuate pentru alte simptome gastrice, cum ar fi durerea abdominală, arsuri sau reflux.

Metodele de diagnostic includ:

Endoscopia digestivă superioară: Permite vizualizarea mucoasei gastrice și prelevarea de biopsii. Aspectul endoscopic poate arăta zone palide sau cu vilozități anormale.
Examenul histopatologic: Biopsiile sunt analizate microscopic pentru a confirma prezența celulelor intestinale (caliciforme, Paneth) și pentru a clasifica metaplazia ca totală sau incompletă.
Testarea pentru H. pylori: Se poate face prin teste de respirație cu uree, serologie sau detectarea antigenului în scaun, pentru a identifica infecția asociată.
Stadializarea leziunilor se face uneori folosind sisteme precum clasificarea OLGA (Operative Link for Gastritis Assessment) sau OLGIM (Operative Link on Gastric Intestinal Metaplasia), care evaluează severitatea și extinderea metaplaziei.

Se poate trata metaplazia intestinală totală?

Tratamentul metaplaziei intestinale totale este limitat, deoarece transformarea celulară este considerată ireversibilă odată instalată. Totuși, intervențiile vizează stoparea progresiei către displazie sau cancer și gestionarea cauzelor subiacente. Principalele abordări includ:

Tratament metaplazie intestinală totală: eradicarea H. pylori

Dacă infecția este prezentă, tratamentul cu o combinație de antibiotice (ex. amoxicilină, claritromicină) și inhibitori ai pompei de protoni (ex. esomeprazol) poate reduce inflamația și riscul de agravare. Studiile arată că eradicarea precoce poate preveni progresia, dar nu inversează metaplazia deja existentă.

Tratament metaplazie intestinală totală: modificarea stilului de viață

Renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool și adoptarea unei diete echilibrate (bogată în fructe, legume și fibre, săracă în sare și alimente procesate) pot încetini procesul.

Tratament metaplazie intestinală totală: monitorizare regulată

Pacienții cu metaplazie intestinală totală sunt supuși endoscopiei periodice (la 1-3 ani, în funcție de risc) pentru a detecta precoce orice semn de displazie sau cancer.
Nu există un tratament specific care să „vindece” metaplazia, dar gestionarea factorilor de risc poate preveni complicațiile.

Se poate preveni metaplazia intestinală totală?

Prevenția metaplaziei intestinale totale se concentrează pe reducerea expunerii la factorii declanșatori și pe intervenția timpurie:

Scăderea riscului de metaplazie intestinală totală: prevenirea infecției cu H. pylori

Igiena alimentară, accesul la apă potabilă curată și tratamentul prompt al infecției cu cu H. pylori pot reduce riscul.

Scăderea riscului de metaplazie intestinală totală: dieta sănătoasă și evitarea toxinelor

Consumul de antioxidanți (vitamina C, E, beta-caroten) din fructe și legume proaspete poate proteja mucoasa gastrică. Limitarea fumatului, alcoolului și alimentelor iritante este esențială.

Scăderea riscului de metaplazie intestinală totală: screening

În populațiile cu risc crescut (ex. istoric familial de cancer gastric), endoscopia de rutină poate detecta leziunile precanceroase înainte de a avansa.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Intestinal Metaplasia
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22215-intestinal-metaplasia
BMC - Global prevalence of gastric intestinal metaplasia: a systematic review and meta-analysis
https://systematicreviewsjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13643-024-02633-x
Studiul „Global prevalence of gastric intestinal metaplasia: a systematic review and meta-analysis”, apărut în Syst Rev 13, 247 (2024). https://doi.org/10.1186/s13643-024-02633-x, autori: Soroorikia, S., Kazeminia, M., Qaderi, K. et al.
AGA - Management of Gastric Intestinal Metaplasia
https://www.cghjournal.org/article/S1542-3565(23)00218-5/fulltext
Studiul „Management of Gastric Intestinal Metaplasia”, apărut în Clinical Gastroenterology and Hepatology, Volume 21, Issue 9, p2178-2182, August 2023, autopri: Sheila D. Rustgi et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI