Cancerul veziculei biliare: simptome, diagnostic, tratament și post-tratament

Cancerul veziculei biliare este un cancer relativ rar întâlnit, cu o frecvență semnificativ mai mare în rândul femeilor comparativ cu bărbații. Prognosticul unui cancer vezicular este în general unul rezervat, rata de supraviețuire globală la 5 ani, fiind situată în jurul a 20%.

Despre vezica biliară

Vezica biliară este un organ mic, în formă de pară, sub ficat. Atât ficatul, cât și vezica biliară se află în spatele coastelor inferioare drepte. La adulți, vezica biliară are de obicei aproximativ 7,5 până la 10 cm lungime și, în mod normal, nu este mai lată de 2,5 cm.

Vezica biliară concentrează și stochează bila, un lichid produs în ficat. Bila ajută la digerarea grăsimilor din alimente pe măsură ce trec prin intestinul subțire. Bila este produsă de ficat și este fie trimisă în canalele care o duc la intestinul subțire, fie stocată în vezica biliară și eliberată mai târziu.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Când alimentele sunt digerate, în special alimentele grase, vezica biliară se strânge și trimite bila printr-un tub mic numit canalul cistic. Canalul cistic se unește cu canalul hepatic comun (care provine din ficat) pentru a forma canalul biliar comun. Canalul biliar comun se unește cu canalul principal din pancreas (canalul pancreatic) pentru a se goli în prima parte a intestinului subțire (duodenul) la ampula lui Vater.

Vezica biliară ajută la digerarea alimentelor, dar nu ai nevoie de ea pentru a trăi. Mulți oameni li se extirpă vezica biliară și continuă să trăiască o viață normală.

Tipuri de cancere ale vezicii biliare

Adenocarcinoame

Cancerele vezicii biliare sunt rare și aproape toate sunt adenocarcinoame. Un adenocarcinom este un cancer care debutează în celule asemănătoare glandelor care căptușesc multe suprafețe ale corpului, inclusiv interiorul sistemului digestiv.

Adenocarcinomul papilar sau doar cancerul papilar este un tip rar de adenocarcinom al vezicii biliare care merită o mențiune specială. Celulele din aceste cancere ale vezicii biliare sunt aranjate în proiecții asemănătoare degetelor. În general, cancerele papilare sunt mai puțin probabil să se răspândească în ficat sau în ganglionii limfatici din apropiere. Ele tind să aibă un prognostic (perspectivă) mai bun decât majoritatea celorlalte tipuri de adenocarcinoame ale vezicii biliare.

Carcinoame

Alte tipuri de cancer pot începe în vezica biliară, cum ar fi carcinoamele adenoscuamoase, carcinoamele cu celule scuamoase și carcinosarcoamele, dar acestea sunt foarte rare.

Care sunt cauzele și factorii de risc?

În apariția cancerelor veziculei biliare sunt incriminați mai mulți factori printre care:

litiaza veziculară, cel mai frecvent factor de risc incriminat. Prezența pietrelor la nivelul veziculei biliare reprezintă cea mai frecventă afecțiune digestiva. Cu toate ca 75-90% dintre pacientii cu cancer al veziculei biliare prezintă în istoric litiaza veziculară, mai puțin de 1% dintre cei diagnosticati cu litiază veziculară vor dezvolta un asemenea cancer.
polipii veziculari, tumori benigne dezvoltate la nivelul veziculei biliare. În general, atunci când se evidențiază polipi la nivelul veziculei și mai ales când aceștia au dimensiuni de peste 1 centimetru, se recomandă colecistectomia în scop profilactic
vârsta, în general cancerul vezicular este apanajul vârstelor înaintate
sexul, frecvență aproape dublă la femei, comparativ cu bărbații
istoricul familial de cancer vezicular sau de cale biliară
fumatul

Care sunt simptomele?

În cazuri relativ rare pacienții nu prezintă nici un fel de simptomatologie sugestivă. Nu de puține ori, în situații incipiente de boală, cancerul vezicular este o descoperire întâmplătoare intraoperatorie. Simptomele frecvent întâlnite în cancerul avansat sau metastatic includ:

icterul - colorația galbenă a tegumentelor și/sau sclerelor
durere abdominală
greață, vomă

Cunoaște-te mai bine

prezența unei formațiuni în hipocondrul drept (porțiunea superioară dreaptă a abdomenului)
febră
balonări

Cum se află diagnosticul?

Este sugerat de simptomatologie și confirmat bioptic. O serie de investigații imagistice pun un diagnostic de probabilitate. Printre acestea examenul Computer Tomograf, Rezonanța Magnetică Nucleară sau examenul PET (Tomografia cu Emisie de Pozitroni) evidențiază leziunea măsurabilă de la nivelul veziculei biliare și apreciază extensia bolii (stadiul bolii).

Ecoendoscopia și Colangiografia endoscopică retrogradă(ERCP) sunt proceduri imagistice complementare care ajută la identificarea formațiunii veziculare și ghidează procedurile de biopsie.

Laparoscopia reprezintă o metodă de vizualizare directă a cavității abdominale și respectiv a veziculei biliare. Reprezintă, probabil, cea mai frecventă procedură minim invazivă cu scopul de diagnostic. Pe această cale se practică cele mai frecvente biopsii ale veziculei biliare. În cazuri bine selecționate se recurge la biopsie ghidată ecoendoscopic sau biopsie eco sau Computer Tomograf ghidată.

Citeste si Explorarea imagistică a parenchimului hepatic, căilor biliare şi colecistului

Tratamentul

Alegerea tratamentului optimal depinde de o serie de factori. Printr aceștia se numără: stadiul bolii, posibilele efecte secundare ale procedurilor terapeutice care trebuie trecute în revistă împreună cu pacientul precum și de statusul de performanță al acestuia.

Intervenția chirurgicală

Este principala procedură terapeutică în stadiile localizate de boală. Ea poate varia de la o colecistectomie simplă, adică îndepărtarea chirurgicală doar a veziculei biliare până la colecistectomia extinsă care constă în îndepărtarea vezicii biliare împreună cu țesut hepatic adiacent acesteia, precum și a ganglionilor limfatici regionali. În situații selecționate, intervenția chirurgicala este și mai extinsă îndepărtând în plus ligamentele dintre ficat și intestin precum și ganglionii limfatici peripancreatici. În anumite situații de boală avansată, viza chirurgicală este exclusiv paleativă, de ameliorare simptomatică sau de by-pass al diverselor obstacole.

Radioterapia

Este o procedură terapeutică folosită în cazuri selecționate, fie în scop neoadjuvant, fie în scop adjuvant. Neoadjuvant înseamnă înaintea unei intervenții chirurgicale cu rol curativ atunci când obiectivul este reducerea importantă a volumului tumoral. Cu scop adjuvant, adică postoperator, se realizează în vederea sterilizării patului colecistic. În anumite situații, în centre înalt specializate, se practică iradiere intraoperatorie, cu o focusare mult mai bună și cu toxicități mult mai mici asupra organelor adiacente. În situații depășite din punct de vedere chirurgical, radioterapia poate avea rol paleativ de ameliorare simptomatică.

Chimioterapia

Este terapia de bază în completarea intervenției chirurgicale cu scop curativ sau ca terapie unică în stadiile avansate sau metastatice de boală. Standardul chimioterapic include un citostatic intitulat Gemcitabina la care se poate adăuga o sare de platină (Cisplatin). În ciuda optiunilor standard de tratament, prognosticul unui cancer vezicular rămâne rezervat. Deși este un cancer mai rar intalnit, aproape întotdeauna depistarea este într-un stadiu avansat sau metastatic situație în care tratamentele oncologice standard sunt cu eficiență limitată. Din păcate, nu sunt vești îmbucurătoare nici din domeniul terapiilor target și nici a imunoterapiei. Studiile clinice derulate pentru acest profil terapeutic s-au dovedit dezamăgitoare, cel puțin în acest moment. Rămâne de văzut ce ne rezervă viitorul.

Rata de supraviețuire

Rata de supraviețuire este variabilă și este influențată de diverși factori dintre care esențial rămâne stadiul clinic. Dacă pentru stadiul 0 de boală (carcinomul in situ), supraviețuirea la 5 ani depășește 80%, în stadiul I se situează în jurul a 50%. Din păcate, majoritatea cancerelor veziculare sunt diagnosticate în stadii avansate sau metastatice ceea ce face ca supraviețuirea la 5 ani să scadă dramatic. Mai puțin de 10% dintre aceste cancere sunt identificate în stadii incipiente. Dacă în stadiile local avansate supraviețuirea la 5 ani este în jur de 7-8 %, în cancerele metastatice supraviețuirea atinge cu mare dificultate un procent de 3-4%.

Îngrijire ulterioară

După terminarea tratamentul, este necesară supravegherea îndeaproape realizată de către medici. Este foarte importantă participarea la toate întâlnirile ulterioare. În timpul vizitelor medicale, se vor avea în vedere simptomele, examene fizice, cât și analize de sânge sau analize imagistice, cum sunt tomografiile.

După o intervenție chirurgicală și fără semne de cancer rămase, mulți medici recomandă urmărirea cu teste imagistice aproximativ la fiecare 6 luni timp de cel puțin 2 ani. Totuși, nu toți medicii urmează același program. Urmărirea este necesară pentru a verifica dacă boala a revenit sau s-a răspândit. De asemenea, este necesar să se verifice posibilele efecte secundare ale anumitor tratamente.

Aproape orice tratament pentru cancer poate avea efecte secundare. Unele pot dura câteva săptămâni până la luni, dar altele pot dura tot restul vieții. Este esențial ca echipa medicală curantă să fie informată despre orice simptome sau efecte secundare deranjante.

Adresează-te medicului pentru dezvoltarea unui un plan de îngrijire pentru supraviețuire. Acest plan poate include:

Un program sugerat pentru examenele și testele ulterioare
Un program pentru alte teste de care ați putea avea nevoie în viitor, cum ar fi teste de depistare precoce (de screening) pentru alte tipuri de cancer sau teste pentru a căuta efectele pe termen lung asupra sănătății
O listă cu posibile reacții adverse ale tratamentului, pe termen lung sau cu efect întârziat, inclusiv o listă de ce să urmărești și când este cazul să te adresezi medicului
Sugestii de dietă și activitate fizică
Memento-uri pentru întâlnirile cu furnizorul de asistență medicală primară, care îți va monitoriza îngrijirea generală a sănătății

RECOMANDARILE EXPERTILOR

#sfatulDOC
Dacă te-ai hotărât să mergi la medic pentru a identifica cea mai potrivită solutie, poți să te programezi chiar acum la un specialist. Nu mai amâna nicio zi. Timpul și sănătatea ta sunt prețioase!Te poți programa chiar acum, la un medic specialist, în orașul tău, pe DOC TIME.
Soluția pentru îmbunătățirea stării tale de sănătate este doar la un click distanță!

Sursa photo: Shutterstock

Bibliografie:

https://www.cancer.org/cancer/gallbladder-cancer/about/what-is-gallbladder-cancer.html
https://www.cancer.org/cancer/gallbladder-cancer/after-treatment/follow-up.html
https://www.nhs.uk/conditions/gallbladder-cancer/causes/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...