Testul indican: cand si de ce se face?
Testul indican, cunoscut și sub denumirea de test Obermeyer, poate fi o ustensilă ideală pentru monitorizarea degradării sau îmbunătățirii eficienței digestive atunci când vine vorba despre proteine.
Indicanul apare în urma metabolizării anormale a triptofanului. Concret, acesta este un semn al putrefacției (degradarea proteinei), care se regăsește în general în intestine. Atunci când rămășițele putrefacției sunt absorbite în sânge, nivelul indican din urină crește. O asemenea creștere a nivelului de indican poate fi observată și ca urmare a descompunerii bacteriene a țesuturilor sau fluidelor din cauza unui abces sau a unei gangrene.
Testul indican se folosește de multă vreme pentru identificarea problemelor de natură digestivă, în special a dezechilibrelor bacteriene din intestine. Un dezechilibru intestinal poate declanșa o reacție inflamatorie și poate afecta serios starea de sănătate a pacientului. Totodată, într-o asemenea situație apare și toxicitatea gastrointestinală.
Ce afecțiuni poate identifica testul indican?
Exemple de situații în care testul indican are rezultate pozitive:
- Disbioza
- Hipoclorhidrie (scăderea acidității sucului gastric)
- Malabsorbția proteinelor
- Permeabilitatea mucoasei intestinale
- Boala celiacă
- Insuficiența pancreatică
- Malabsorbția
- Obstrucționarea căilor biliare
- Boala inflamatorie intestinală
- Daunele la nivelul mucoasei intestinale
- Deficitul de nutrienți
- Sindromul de colon iritabil
- Afecțiuni autoimune
- Administrarea excesivă de antibiotice
- Disfuncția hepatică
- Infecția intestinală
Când se recomandă testul indican?
Simptomele toxicității gastrointestinale care pot determina medicul să recomande un test indican sunt:
- Constipație, diaree, simptome specifice sindromului de colon iritabil
- Baloare, flatulență, indigestie
- Oboseală
- Dureri musculare, dureri articulare
- Alergii alimentare, intoleranțe alimentare
- Afecțiuni cutanate precum acnee, eczemă, psoriazis
- Funcționarea deficitară a sistemului imunitar
- Infecții urinare recurente
- Acumulare de kilograme
- Depresie/ anxietate
- Dureri de cap recurente, probleme de memorie
Bacterii și microorganisme care pot contribui la rezultatul pozitiv al testului indican:
Prezența unor bacterii sau a altor microorganisme în corp poate contribui la apariția rezultatului pozitiv al testului indican. Este vorba despre următoarele bacterii: Salmonella, E. coli, Clostridium Difficile, Candidă albicanis, stafilococ auriu, Klebsiella pneumoniae.
Cum se face testul indican?
Testul indican este un test care verifică prezența indicanului în urină. Înainte de recoltarea probei de urină se recomandă:
- Evitarea consumului de alcool cu 24 de ore înainte de recoltarea probei de urină
- Nu se iau suplimente pe bază de iod cu 3‑4 zile înainte de testare întrucât rezultatele pot fi influențate
- Cu o seară înainte de recoltarea probei de urină se recomandă consumul moderat de proteine pentru ca organismul să beneficieze de o cantitate adecvată de triptofan
- Pentru analiză este necesară o cantitate de 20 ml de urină. Urina trebuie să fie recoltată dimineața, imediat după trezire
- Până la predarea probei de urină la laborator, aceasta se va ține la rece, în frigider
Rezultatele acestui test sunt gata în 15 minute. În urma primirii rezultatelor, medicul va observa dacă există un dezechilibru bacterian. Dacă testul indican este pozitiv, următoarea analiză recomandată este coprocultura. Medicii pot considera necesară și realizarea testului de permeabilitate intestinală, care va scoate la iveală, dacă este cazul, daunele aduse mucoasei intestinale de către dezechilibrul bacterian. Vom discuta mai jos despre aceste teste.
În urma realizării testului indican, medicul poate stabili diagnosticul în caz de afecțiuni gastrointestinale. Apoi, acesta va putea recomanda un tratament adecvat pentru fiecare pacient în parte.
Ce este coprocultura?
Coprocultura este un test de laborator utilizat pentru a identifica prezența unor bacterii sau paraziți în materiile fecale. Acest test este folosit în principal pentru a diagnostica infecțiile intestinale cauzate de bacterii patogene, cum ar fi Salmonella, Shigella, Campylobacter, sau de paraziți, precum Giardia.
Coprocultura este recomandată în cazuri de diaree severă sau persistentă, mai ales dacă este însoțită de febră, crampe abdominale, sau sânge în scaun, simptome de infecții intestinale, cum ar fi greața, vărsăturile, și durerile abdominale sau pentru monitorizarea și identificarea focarelor de infecții intestinale într-o comunitate sau după consumul de alimente sau apă contaminată.
Ce afecțiuni se pot identifica prin coprocultură?
Coprocultura poate detecta bacterii patogene care provoacă infecții intestinale. Printre cele mai frecvente bacterii identificate se numără:
- Salmonella, o cauză comună a toxiinfecțiilor alimentare, care poate duce la gastroenterită severă cu diaree, febră și crampe abdominale;
- Shigella, care provoacă dizenterie, o infecție caracterizată prin diaree severă, adesea cu sânge și mucus, și crampe abdominale intense;
- Campylobacter, o cauză frecventă a gastroenteritei acute, provocând diaree, febră și dureri abdominale;
- Escherichia coli (E. coli) patogenă: există mai multe tulpini patogene, cum ar fi E. coli enterotoxigenică sau enterohemoragică, care pot cauza diaree severă, uneori sângeroasă, și pot duce la complicații grave, cum ar fi sindromul hemolitic-uremic;
- Yersinia enterocolitica, o bacterie care cauzează enterocolită, însoțită de diaree, febră și dureri abdominale.
- Coprocultura poate ajuta la detectarea unor paraziți care afectează tractul intestinal: Giardia lamblia, un parazit care cauzează giardioza, caracterizată prin diaree apoasă, balonare, crampe și pierdere în greutate, Entamoeba histolytica, care provoacă dizenterie amibiană, o infecție gravă a colonului care poate cauza diaree sângeroasă, dureri abdominale și febră sau Cryptosporidium, un parazit care poate cauza diaree severă și prelungită, în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit.
- Uneori, coprocultura poate ajuta la identificarea infecțiilor contractate în spitale. Infecția cu Clostridium difficile este frecvent asociată cu utilizarea prelungită de antibiotice și poate cauza colită pseudomembranoasă, o formă severă de inflamație intestinală.
- În cazurile de diaree cronică sau episoade recurente de tulburări intestinale, coprocultura poate ajuta la identificarea cauzelor infecțioase, cum ar fi infecțiile cu paraziți sau bacterii persistente.
Cum se procedează pentru coprocultură?
Recoltarea probei este un pas esențial și trebuie făcut corect pentru a asigura rezultate precise. Laboratorul sau medicul vor furniza un recipient special steril, dotat cu capac și uneori cu o spatulă pentru a ușura colectarea. Este important să folosești doar acest recipient, nu un alt vas neaprobat.
Spală-te bine pe mâini înainte de recoltare pentru a evita contaminarea probei. Proba trebuie să fie recoltată într-o manieră cât mai curată: asigură-te că proba de fecale nu intră în contact cu apă, urină sau alte substanțe care ar putea compromite rezultatele; poți pune o folie curată de plastic sau hârtie igienică peste vasul de toaletă pentru a colecta proba; cu ajutorul spatulei atașate de capacul recipientului, transferă o cantitate mică (aproximativ cât o linguriță) de fecale în recipientul steril.
După ce ai recoltat proba, închide bine capacul recipientului și spală-te pe mâini. Proba trebuie păstrată la frigider (dacă nu poate fi transportată imediat la laborator), dar nu mai mult de câteva ore. Este ideal să aduci proba la laborator cât mai repede după recoltare, în maxim 2-3 ore, pentru a evita alterarea ei. În caz contrar, bacteriile sau paraziții din probă pot fi afectați, ceea ce poate influența rezultatul.
Analiza și rezultatele
După ce proba ajunge la laborator, aceasta va fi analizată în mai multe etape. În prima fază, tehnicienii de laborator pot examina proba la microscop pentru a detecta paraziți sau ouă de paraziți. Proba este inoculată pe medii de cultură speciale care încurajează creșterea bacteriilor patogene, cum ar fi Salmonella, Shigella, E. coli și altele. Aceste medii sunt incubate la o temperatură optimă, de obicei timp de 24-48 de ore.
După ce bacteriile au crescut pe mediile de cultură, acestea sunt identificate prin metode biochimice sau moleculare. Dacă se detectează bacterii patogene, laboratorul poate efectua un test de sensibilitate la antibiotice (antibiogramă) pentru a determina la ce antibiotice este sensibilă bacteria și care este cel mai potrivit tratament.
Rezultatele unei coproculturi sunt disponibile în general după 2-3 zile, deși unele teste pot dura mai mult în funcție de complexitatea analizei și de tipul de agent patogen căutat.
Dacă se detectează un agent patogen, medicul va interpreta rezultatele și va recomanda un tratament adecvat, cum ar fi antibiotice sau antiparazitare. Dacă nu se găsesc bacterii sau paraziți, testul va fi negativ, iar medicul poate sugera investigații suplimentare pentru a identifica cauza simptomelor.
Cum se face testul de permeabilitate intestinală?
Testul de permeabilitate intestinală este utilizat pentru a evalua funcția de barieră a intestinului, mai precis pentru a determina dacă mucoasa intestinală permite trecerea unor molecule mai mari în fluxul sangvin. Acest test este folosit pentru a diagnostica afecțiuni precum sindromul de intestin permeabil, în care integritatea mucoasei intestinale este compromisă. Testul se bazează pe măsurarea gradului de absorbție și eliminare a două tipuri de zaharuri nedigerabile: lactuloza și manitolul.
Cum se procedează?
Înainte de test, este posibil să ți se recomande să urmezi un regim alimentar special sau să eviți anumite alimente și medicamente pentru a nu influența rezultatele. De asemenea, trebuie să te prezinți la test pe stomacul gol, adică să nu mănânci nimic cu cel puțin 8 ore înainte.
În ziua testului, vei consuma o soluție care conține o cantitate măsurată de lactuloză și manitol. Acestea sunt zaharuri nedigerabile, deci nu sunt metabolizate de corpul tău, ci sunt eliminate prin urină.
După ce bei soluția, vei colecta toate probele de urină timp de 5-6 ore (sau conform instrucțiunilor laboratorului). Este important să nu pierzi nici o probă de urină, deoarece rezultatul depinde de măsurarea exactă a zaharurilor eliminate. Proba de urină colectată este trimisă la laborator pentru analiză.
În laborator, se măsoară concentrațiile de lactuloză și manitol din urină. În mod normal, manitolul ar trebui să fie absorbit și eliminat într-o cantitate semnificativă, iar lactuloza doar într-o cantitate mică. Dacă rezultatele arată că o cantitate mare de lactuloză a fost absorbită și eliminată prin urină, înseamnă că intestinul este prea permeabil, adică bariera intestinală permite trecerea unor molecule mai mari decât ar trebui.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Universal Biologicals - Indican (Obermeyer) Test Kit
https://www.universalbiologicals.com/indican-obermeyer-test-kit-i1000s
Pathology Test Explained - Stool culture
https://pathologytestsexplained.org.au/ptests-pro.php?q=Stool+culture
Te-ar mai putea interesa și...
