Senzatia de sufocare: de ce apare si cum se poate trata
Senzatia de sufocare: de ce apare si cum se poate trata
Senzatia de sufocare: de ce apare si cum se poate trata
Senzația de sufocare sau dispneea este sentimentul lipsei de aer sau a respirației greoaie. Dispneea reprezintă tulburarea frecvenței, amplitudinii și/sau ritmului mișcărilor respiratorii. Aceasta poate varia de la o formă ușoară și temporară până la o formă gravă și de lungă durată.
Potrivit specialiștilor americani, 1 din 4 persoane care ajunge la medic are dispnee. Uneori senzația de sufocare este dificil de diagnosticat și de tratat, deoarece pot exista cauze multiple și distincte.
Senzația de sufocare poate fi acută (de la câteva minute până la câteva ore), cronică (de la câteva zile până la câteva luni), fie intermitentă (apare și dispare). Este adesea descrisă ca o senzație de strângere în piept, dificultăți de respirație sau o senzație de sufocare. Deși există multe cauze ale dificultății de respirație, cele mai frecvente cauze sunt bolile pulmonare și bolile de inimă. Însă specialiștii atrag atenția că și lipsa exercițiilor fizice, în special la persoanele supraponderale sau obeze, poate să ducă la apariția senzației de sufocare.
Simptome dispnee
Simptomele frecvente ale unei persoane care se confruntă cu dispnee includ:
• respirație rapidă, superficială;
• palpitații;
• respirație șuierătoare;
• tuse;
• dificultăți de respirație sau neputința de a inspira/trage în piept suficient aer;
• respirație scurtă;
• sentiment de sufocare, strângere sau înec.
De ce apare senzația de sufocare?
Majoritatea pacienților care se confruntă cu dificultăți de respirație au afecțiuni cardiace sau pulmonare, deoarece plămânii și inima sunt implicate în transportul oxigenului în țesuturi și în eliminarea dioxidului de carbon, iar o afecțiune medicală a oricăruia dintre aceste procese poate afecta procesul de respirație.
Astfel, senzația de sufocare poate avea:
• cauze cardiace (boala coronariană, infarct miocardic acut, edem pulmonar acut cardiogen, insuficiență cardiacă congestivă, pericardita, hipertensiune pulmonară, disfuncție cardiacă, embolie pulmonară, tahiaritmii, cardiomiopatii, valvuopatii etc.);
• cauze pulmonare (astm bronșic, pneumonie, pleurezie, edem pulmonar, pneumotorax, pneumopatii interstițiale, fibroză pulmonară, hipertensiune pulmonară, sarcoidoză sau creșterea numărului de celule inflamatorii în diverse părți ale corpului, tuberculoză).
Totodată, dispneea este determinată și de:
• cauze pediatrice (bronșiolita, epiglotita, miocardita, penumonia de aspirație);
• cauze gastroenterologice (refluxul gastroesofagian, anomaliile sfincterului esofagian superior);
• alte cauze non-cardiace/non-pulmonare: obezitate, cifoscolioză severă, paralizie diafragmatică (afectarea mușchiului care efectuează respirația), distrofie musculară, durere acută, atac de panică, sarcină avansată.
Senzația de sufocare care apare brusc are un număr limitat de cauze, inclusiv:
• anafilaxia sau șocul anafilactic (reacție alergică severă);
• intoxicația cu monoxid de carbon;
• tamponada cardiacă (exces de lichid în jurul inimii);
• bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) – Exacerbarea BPOC (agravarea simptomelor);
• boala COVID-19;
• aritmia cardiacă (probleme de ritm cardiac);
• embolia pulmonară (cheag de sânge într-o arteră din plămâni);
• pierderea bruscă de sânge;
• obstrucția căilor respiratorii superioare.
Senzația de sufocare poate să apară și în rândul pacienților cu anxietate, depresie sau atacuri de panică. Dispneea este, de asemenea, frecventă în rândul persoanelor cu o boală terminală. Mulți pacienți diagnosticați cu cancer în stadiu avansat se pot confrunta cu senzația de sufocare. Aceia aflați în stadiu precoce, care au și alte afecțiuni care afectează inima sau plămânii, cum ar fi un cheag de sânge, pot manifesta, de asemenea, dispnee.
Factori de risc în senzația de sufocare
Sunt riscuri mari să te confrunți cu dificultăți de respirație sau alte afecțiuni asociate dacă:
- Ai mușchii slăbiți, în special cei implicați în respirație, cum ar fi diafragma
- Ai astm sau alte afecțiuni respiratorii cronice, cum ar fi BPOC sau fibroză chistică
- Ai niveluri scăzute ale hemoglobinei
- Ai un sistem imunitar compromis sau un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii
- Obișnuiești să fumezi.
Diagnosticarea senzației de sufocare
O persoană poate avea dispnee, chiar dacă nivelurile reale de oxigen se încadrează într-un interval normal. Pentru a afla mai multe despre simptomele tale, echipa medicală:
• îți va examina istoricul medical;
• te va ruga să îți descrii simptomele, să explici cum și când au început, cât durează, cât de des apar și cât de severe sunt sau ce anume le înrăutățește;
• îți va cere să îți evaluezi simptomele pe o scală graduală.
Totodată, medicii pot solicita efectuarea unei electrocardiograme (ECG), radiografii toracice sau tomografii computerizate (CT) pentru a pune un diagnostic mai specific al dispneei și pentru a evalua starea de sănătate a inimii, plămânilor și a sistemelor conexe ale pacientului.
De asemnea, pot fi necesare și testele de spirometrie, care măsoară fluxul de aer și capacitatea pulmonară a pacientului. Testele suplimentare pot analiza nivelul de oxigen din sângele pacientului și capacitatea acestuia de a transporta oxigen.
Cauzele senzației de sufocare
Dispneea poate fi cauzată de o tumoare sau de o altă afecțiune legată de cancer. Dar multe dintre aceste cauze pot fi tratate. Unele cauze frecvente ale senzației de sufocare includ:
• căi respiratorii blocate (o tumoare);
• anxietate;
• bronhospasm (îngustarea căilor respiratorii);
• hipoxemie (lipsa de oxigen din sânge);
• prezența fluidului între plămâni și peretele toracic;
• pneumonie sau infecție;
• inflamația plămânilor după radioterapie, numită pneumonită cu radiații;
• anemie (număr scăzut de celule roșii din sânge);
• un cheag de sânge.
Complicațiile asociate senzației de sufocare
Dispneea poate fi asociată cu hipoxie sau hipoxemie, care implică un aport insuficient de oxigen în sânge, în organism. Acest fapt poate conduce la un nivel scăzut al conștiinței și la alte simptome severe. Dacă senzația de sufocare este severă și continuă de ceva timp, există riscul unei afectări cognitive temporare sau permanente. Poate fi, de asemenea, un semn al apariției sau agravării altor probleme medicale.
Tratamentul senzației de sufocare
Un pas important în gestionarea dispneei este tratarea cauzei, cum ar fi tumora sau cheagul de sânge. Medicul îți poate recomanda, de asemenea, următoarele pentru a vă ameliora simptomele:
• să primești oxigen suplimentar;
• să stai în fața unui ventilator;
• să scazi temperatura în cameră pentru a respira aer mai rece;
• să respiri un aer mai curat deschizând o fereastră, folosind un umidificator sau eliminând fumul și părul de animale;
• să ții capul ridicat, de exemplu, folosind perne astfel încât să fii aproape așezat;
• să practici tehnici de relaxare, meditație sau de respirație;
• să iei medicamente pentru durere și pentru anxietate;
• să faci exerciții fizice.
Astfel, tratamentul senzației de sufocare va depinde de cauza problemei. În cazurile mai severe, va fi necesară suplimentarea cu oxigen. Cei cu astm sau BPOC pot avea un bronhodilatator pe care să-l folosească la nevoie.
În cazul unei infecții grave cu COVID-19, este posibil să fie nevoie de oxigenoterapie pentru a putea respira fără probleme. De asemenea, vi se pot administra medicamente de susținere, cum ar fi medicamente antivirale.
Pentru cei cu afecțiuni cronice, echipa medicală va dezvolta un plan de tratament care ajută la prevenirea episoadelor acute și la încetinirea progresiei bolii generale. Dacă senzația de sufocare este asociată cu astmul, de obicei medicamentația include bronhodilatatoare și steroizi. Când dispneea este cauza unei infecții precum pneumonia bacteriană, antibioticele pot aduce ameliorare. Alte medicamente, cum ar fi opiaceele, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) și anxioliticele pot fi și ele eficiente.
Solicitarea asistenței medicale în cazul senzației de sufocare
Dacă aveți dificultățile de respirație care nu sunt justificate de situații precum exerciții fizice foarte intense, temperaturi extreme, altitudine mai mare, este necesar să consulți un medic. În plus, stabilește o programare cu un specialist dacă dificultățile de respirație sunt însoțite de:
• umflături la picioare și glezne;
• probleme de respirație atunci când stai întins;
• febră mare, frisoane și tuse;
• șuierat;
• agravarea dificultății de respirație preexistente.
De asemenea, solicitați asistență medicală de urgență dacă aveți dificultăți severe de respirație care apar brusc și vă afectează capacitatea de funcționare sau dacă dificultățile de respirație sunt însoțite de dureri în piept, leșin, greață, o nuanță albăstruie a buzelor sau unghiilor sau o modificare a vigilenței mentale, deoarece acestea pot fi semne ale unui atac de cord sau embolie pulmonară.
Autoîngrijirea/ Prevenția în cazul senzației de sufocare
Pentru a împiedica agravarea dificultăților cronice de respirație:
• renunță la fumat pentru a evita apariția unor afecțiuni pulmonare cum ar fi bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) și pentru a încetini progresia bolii și preveni complicațiile acesteia;
• evită expunerea la poluanți, la alergeni și toxine din mediu, cum ar fi fumurile chimice sau fumul pasiv;
• evită temperaturile extreme, deoarece activitatea în condiții foarte calde și umede sau foarte reci poate amplifica dispneea cauzată de boli pulmonare cronice;
• fă un plan de acțiune; dacă ai o afecțiune care provoacă dificultăți de respirație, discută cu medicul ce să faci, dacă simptomele se agravează;
• practică sport regulat, însă discută cu medicul înainte de a începe un program de exerciții;
• controlează-ți greutatea, dacă ești supraponderal;
• ia-ți medicamentele pentru afecțiunile cronice pulmonare și cardiace, deoarece omiterea medicamentației poate duce la un control mai scăzut al dispneei.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CHEST Foundation - American College of Chest Physicians - Dyspnea (Shortness of Breath)
https://foundation.chestnet.org/lung-health-a-z/shortness-of-breath/
American Lung Association - Diagnosing and Treating Shortness of Breath
https://www.lung.org/lung-health-diseases/warning-signs-of-lung-disease/shortness-of-breath/diagnosing-treating
Te-ar mai putea interesa și...
