Află în cele ce urmează ce este dispneea, din ce cauze poate să apară, ce simptome are persoana afectată și cum se tratează această problemă.

Ce este dispneea?

Când inspiri și simți că nu poți trage suficient aer în plămâni, înseamnă că ai dificultăți de respirație. Această situație se numește medical „dispnee”, care poate fi un semn al multor probleme de sănătate diferite. Dispneea sau respirația scurtă este adesea un simptom al problemelor cardiace și pulmonare, dar poate fi și un semn al altor afecțiuni precum astmul, alergiile sau anxietatea.

Din ce cauze apare dispneea?

Un episod de dispnee nu este întotdeauna direct legat de sănătatea unei persoane, ci poate apărea după un exercițiu intens, atunci când călătorește la o altitudine mare sau trece prin schimbări majore de temperatură. Cu toate acestea, dispneea are legătură de obicei cu unele probleme de sănătate.

TESTARE PCR COVID-19

Cele mai frecvente cauze ale dispneei sunt astmul, insuficiența cardiacă, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), boala pulmonară interstițială, pneumonia și problemele psihogene care sunt de obicei legate de anxietate. Dacă dificultățile de respirație încep brusc, este vorba de dispnee acută.

Dispneea acută poate fi provocată de astm, anxietate, pneumonie, inhalarea a ceva care blochează căile respiratorii, reacții alergice, anemie, pierderi grave de sânge din care rezultă anemie, expunerea la niveluri periculoase de monoxid de carbon, insuficiență cardiacă, hipotensiune arterială, embolie pulmonară, hernie hiatală.

Dispneea este frecventă și în rândul persoanelor cu o boală terminală. Dacă o persoană are dificultăți de respirație timp de peste o lună, afecțiunea se numește dispnee cronică. Aceasta poate fi provocată de astm, BPOC, probleme cu inima, obezitate, fibroză pulmonară interstițială.

Și alte afecțiuni pot duce la dificultăți de respirație, cum ar fi leziunile pulmonare traumatice, cancerul de plămâni, tuberculoza, pleurezia, edemul pulmonar, hipertensiunea pulmonară ori sarcoidoza. Dispneea a fost asociată, de asemenea, și cu probleme cardiace, precum cardiomiopatia, tulburări de ritm cardiac, insuficiență cardiacă și pericardită.

Ce grupuri de populație au un risc mai mare de dispnee?

• Femeile însărcinate. Simptomele ușoare ale dispneei sunt frecvente în timpul sarcinii, deoarece această stare schimbă capacitatea de respirație a unei femei. Capacitatea de respirație crește în timpul sarcinii, dar există o reducere a volumului pulmonar de până la 20% la sfârșitul expirației.
• Persoanele în vârstă și persoanele cu boli grave. Dispneea se dezvoltă mai ales atunci când oamenii ajung într-un stadiu avansat al anumitor boli.
• Sugarii. Bolile sistemului respirator superior care provoacă dispnee acută sunt o urgență pediatrică relativ frecventă. Acestea reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de dificultăți de respirație la sugari. Inhalarea unui obiect străin și inflamația epiglotei sunt cauze des întâlnite ale dispneei la sugari.

Ce simptome are o persoană cu dispnee?

Semnele că o persoană se confruntă cu dispnee includ dificultăți de respirație după efort sau din cauza unei afecțiuni, senzație de sufocare ca urmare a dificultăților de respirație, senzație de strânsoare în piept, respirație rapidă, superficială, șuierătoare, palpitații, tuse.

Cum se diagnostichează dispneea?

Având în vedere că dispneea poate fi cauzată de o multitudine de afecțiuni, testele de diagnostic pot include un examen fizic (luarea temperaturii, ascultarea pieptului etc.), pulsoximetrie, pentru ca medicul să afle cât de mult oxigen are pacientul în sânge, o radiografie toracică sau alte teste imagistice speciale care să detecteze eventuala cauză respiratorie, analize de sânge (care pot detecta anemii, infecții și alte afecțiuni) și teste ale funcției pulmonare.

Cum se tratează dispneea?

Tratamentul dispneei depinde de cauza problemei. O persoană care se confruntă cu respirație scurtă din cauza eforturilor exagerate își va recăpăta probabil suflul odată ce se oprește și se relaxează. În cazurile mai grave, va fi necesar un supliment de oxigen. Bolnavii de astm pot avea un inhalator de salvare pe care să-l folosească atunci când este necesar.

Pentru cei cu afecțiuni cronice, e necesar ca medicul să colaboreze cu pacientul pentru a-l ajuta să respire mai ușor. Acest lucru implică dezvoltarea unui plan de tratament care contribuie la prevenirea episoadelor acute și la încetinirea progresiei bolii generale. Dacă dispneea este legată de astm, de obicei răspunde bine la medicamente precum bronhodilatatoare și steroizi. Când este cauzată de infecții precum pneumonia bacteriană, antibioticele pot aduce ameliorare.

Alte medicamente, cum ar fi opiaceele, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și medicamentele anti-anxietate, pot fi, de asemenea, eficiente. Problemele de respirație care rezultă din BPOC se pot îmbunătăți cu tehnici speciale de respirație, prin programe de reabilitare pulmonară.

Dacă testele indică niveluri scăzute de oxigen în sânge, poate fi furnizat oxigen suplimentar. Cu toate acestea, nu toată lumea cu dificultăți de respirație va avea un nivel scăzut de oxigen din sânge. Mulți oameni cu dispnee constată că un flux ușor de aer rece în jurul capului și feței ajută la ușurarea simptomelor.

Medicii ar putea recomanda și efectuarea unor exercițiile fizice regulate, deoarece acestea pot face ca inima și plămânii să devină mai puternice.

Cum se pot preveni episoadele de dispnee?

Dificultățile de respirație pot fi prevenite sau ușurate pe cont propriu, urmând aceste recomandări:

• Evitarea inhalării unor substanțe chimice care pot irita plămânii, cum ar fi cele care ies din vopseluri și gazele de eșapament sau fumul de lemn ars;
• Practicarea unor exerciții de respirație pentru a îmbunătăți funcția de respirație, precum și pentru relaxare (de exemplu, se inspiră puternic pe nas numărând până la 7 și apoi se expiră pe gură numărând până la 7);
• Evitarea fumatului (și a fumatului pasiv) sau renunțarea la acest viciu - pentru a face un plan de renunțare la fumat se poate cere sfatul medicului de familie;
• Atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase. Acest lucru se poate realiza printr-o alimentație bazată pe mai multe legume, fructe, proteine slabe și mai puțin zahăr, grăsimi animale și produse de fast-food, corelată cu activitate fizică regulată (măcar două ore și jumătate pe săptămână);
• Evitarea pe cât posibil a activității fizice în soare în perioadele în care temperaturile sunt foarte ridicate sau în frig, când temperaturile sunt foarte scăzute ori când umiditatea este ridicată. 

Atenție, trebuie cerut ajutor medical de urgență în caz de dificultăți de respirație asociate cu dureri în piept, transpirație bruscă, greață, buze sau degete albăstrite și palpitații.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Shortness of Breath (Dyspnea) 
https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/16942-shortness-of-breath-dyspnea
American Family Physician - Causes and Evaluation of Chronic Dyspnea 
https://www.aafp.org/afp/2012/0715/p173.html