Fitoterapia pentru afecțiuni cardiovasculare: cum te ajută plantele medicinale

Pentru bolile cardiovasculare, tratamentele pe bază de plante sunt folosite în cazul pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă, hipertensiune sistolică, angina pectorală, ateroscleroza, insuficiența cerebrală, insuficiența venoasă și aritmie.

Cu toate acestea, multe remedii din plante folosite în zilele noastre nu au fost evaluate cu atenție de oamenii de știință și pot cauza efecte toxice grave sau interacțiuni majore cu unele medicamente. De aceea, atunci când vrei să apelezi la remediile din plante (fitoterapie) pentru afecțiunile cardiovasculare, cel mai bine ar fi să ceri sfatul medicului tău.

Afecțiunile cardiovasculare reprezintă o clasă de boli care implică inima sau vasele de sânge. Bolile cardiovasculare includ bolile arteriale coronariene, cum ar fi angina și infarctul miocardic. Alte afecțiuni cardiovasculare sunt accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, boala cardiacă hipertensivă, cardiomiopatia, aritmia cardiacă, boala arterială periferică, tromboza venoasă, dar și altele.

Remediile din plante și afecțiunile cardiovasculare

Ce tip de metabolism ai?

O gamă variată de extracte din plante a fost folosită în medicina tradițională de-a lungul secolelor, iar unele dintre aceste remedii au fost adoptate în medicina convențională. Mai jos îți prezentăm acele plante și remedii pentru care există unele dovezi științifice care susțin valoarea acestora în prevenția sau tratamentul afecțiunilor cardiovasculare.

Păducelul (speciile Crataegus)

Păducelul include multe specii despre care se crede că ar fi extrem de valoroase în tratarea afecțiunilor cardiovasculare, în special angina, insuficiența cardiacă și hiperlipidemia. Frunzele, florile și fructele speciilor de păducel conțin cantități diverse dintr-un număr mare de substanțe active, cum ar fi procianidine, flavonoide și catehine. În medicina tradițională chineză, fructul de păducel este folosit inclusiv pentru scăderea colesterolului și pentru scăderea tensiunii arteriale.

Usturoiul (Allium sativum)

Usturoiul a fost valorificat, de-a lungul secolelor, pentru proprietățile sale medicinale. Ca plantă medicinală, el a fost studiat mai îndeaproape în comparație cu multe alte ierburi și remedii. Cercetările se axează pe usturoi, ca aliat în prevenirea aterosclerozei. Cercetările au descoperit multiple efecte cardiovasculare benefice, printre care și faptul că usturoiul reduce tensiunea arterială, inhibă agregarea plachetară, scade nivelul colesterolului, scade nivelul trigliceridelor și asigură protecția proprietăților elastice ale aortei.

Salvia chinezească (Salvia miltiorrhiza)

Rădăcina uscată a acestei plante este folosită la scară largă în China pentru tratamentul anginei pectorale, hiperlipidemiei și accidentului vascular cerebral ischemic acut. Salvia chinezească are o gamă largă de potențiale efecte benefice, inclusiv faptul că îmbunătățește microcirculația, cauzează vasodilatația la nivel coronarian, inhibă agregarea plachetară și protejează împotriva ischemiei miocardice. Salvia chinezească este folosită ca atare sau în combinație cu alte ingrediente pe bază de plante pentru pacienții cu boală arterială coronariană și alte afecțiuni cardiovasculare.

Ginkgo biloba

Speciile acestui arbore Ginkgo există pe pământ de milioane de ani. Extractul de Ginkgo biloba conține flavonoide care scad permeabilitatea și fragilitatea capilară și care scad rezistența vasculară. Aceste substanțe au și alte proprietăți benefice care ajută la îmbunătățirea circulației sângelui, fără să afecteze presiunea sângelui. Există unele dovezi care susțin folosirea extractului de Ginkgo biloba în tratarea insuficienței cerebrale și simptomelor acesteia (vertij, pierderi de memorie, tinitus, etc.)

Ginsengul

Acesta a fost studiat extensiv, pentru a se vedea pentru ce fel de afecțiuni poate fi folosit. În medicina tradițională chineză, ginsengul este folosit pentru hemostază și în tratamentul pacienților cu angină și cu boala arterială coronariană (numită și cardiopatie ischemică). Modul în care acționează poate fi asemănător cu cel al antagoniștilor canalelor de calciu în țesuturile vasculare, care poate rezulta într-o reducere a tensiunii arteriale. Studiile făcute pe animale sugerează că ginsengul ar putea fi folosit și în tratarea anginei.

Țelina rădăcină (Apium graveolens L)

Țelina poate fi și ea utilă în tratarea afecțiunilor cardiovasculare. Efectele hipotensive ale țelinei au fost descoperite în studiile efectuate în vivo pe animale. Extractele de țelină reduc tensiunea arterială în cazul animalelor hipertensive. Important de reținut este că extractele și constituenții din țelină, după cum au raportat studiile, scad tensiunea arterială la oameni.

Șofranul (Crocus sativus L)

Șofranul este folosit și în medicina naturistă, nu doar ca ingredient în preparatele culinare. Mai multe studii raportează că folosirea șofranului are beneficii antihipertensive. Tabletele pe bază de șofran, administrate pe o perioadă de 7 zile, au putut să reducă semnificativ presiunea sistolică și tensiunea arterială medie, în cazul oamenilor sănătoși.

Micronutrienții esențiali și bolile de inimă

Deși s-a dovedit de mult timp că vitamina D, acidul ascorbic și vitamina B12 reprezintă cheia pentru tratarea rahitismului, a scorbutului și, respectiv, a anemiei pernicioase, este mai puțin acceptat faptul că există stări de deficiență subclinică pentru aceste substanțe esențiale și pentru alte substanțe esențiale care pot scăpa recunoașterii în cazul bolilor cronice, inclusiv al bolilor cardiovasculare.

Numai atunci când există o stare de carență, administrarea suplimentului adecvat atinge rezultatul terapeutic dorit pentru tratarea sau prevenirea bolii în cauză. Suplimentele administrate în stări de carență nu ar trebui, în general, să fie administrate pe termen nelimitat, cu excepția cazului în care problema este legată de o boală de bază nemodificabilă sau de un factor de mediu.

Mai mult, chiar dacă dieta conține micronutrienți esențiali, este posibil ca nevoile unei persoane să nu fie satisfăcute din cauza absorbției slabe, a metabolismului alterat sau a deficiențelor și stărilor de boală asociate.

Recomandările experților DOC.ro
 

Un exemplu clasic este riscul de efecte adverse atunci când se administrează acid folic singur. O minoritate de pacienți care au deficit de ciancobalamină sunt expuși riscului de degenerare combinată subacută a măduvei spinării. Este mai sigur să se administreze acid folic și ciancobalamină împreună, cu excepția cazului în care se știe că statusul B12 este normal.

Vitamina A – are activitate antioxidantă ca stingător al speciilor reactive de oxigen, cu potențial de protecție împotriva bolilor inflamatorii și a aterosclerozei.
Vitamina B1 (tiamină) - suplimentarea cu tiamină ar putea avea un rol în prevenirea cardiomiopatiei întâlnite uneori în cazul diabetului. Epuizarea poate apărea ca urmare a utilizării de diuretice în doze mari în tratamentul insuficienței cardiace congestive. Suplimentarea cu tiamină este recomandată pentru pacienții cu ICC refractară care nu răspund la diuretice, deși rolul acesteia în insuficiența cardiacă care nu este legată de un deficit dovedit de tiamină rămâne controversat.
Vitamina B3 - niacina în doze mari (acid nicotinic, vitamina B3) este utilizată în tratamentul hiperlipidemiei și al hipercolesterolemiei pentru a îmbunătăți profilul lipidic plasmatic și a preveni ateroscleroza.
Vitamina C - acțiune asupra funcției vasodilatatoare endoteliale în insuficiența cardiacă prin creșterea oxidului nitric disponibil. Un studiu clinic a raportat că vitamina C a încetinit progresia aterosclerozei la bărbații și femeile cu vârsta de peste 55 de ani.
Vitamina D - nivelurile scăzute de vitamina D au fost legate de apariția accidentelor vasculare cerebrale fatale, a insuficienței cardiace, a morții cardiace subite și a stenozei aortice calcinate.
Vitamina E - se consideră că proprietățile antioxidante și anticoagulante ale vitaminei E protejează împotriva infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral trombotic.
Flavonoide - s-a constatat o scădere a incidenței atacurilor de cord și a morții subite pe o perioadă de 5 ani în raport cu tertipurile crescânde de aport de flavonoide (quercetină, kaempferol, miricetină, apigenină și luteolină) evaluate prin istoricul alimentar.
Cacao bogată în flavanol - se sugerează că cacaoa și ciocolata au proprietăți antioxidante, proprietăți antiinflamatorii, antiagregare plachetară și efecte antihipertensive și că îmbunătățesc funcția vasculară.
Vitamina K - o cantitate insuficientă de vitamina K în alimentație a fost asociată cu un risc crescut de calcifiere a țesuturilor moi și de ateroscleroză.
Magneziu - s-a constatat că deficitul de magneziu induce vasoconstricție și sporește leziunile endoteliale vasculare, promovând astfel dezvoltarea și progresia aterosclerozei.
Fier - tratamentul cu fier intravenos (carboximaltoză ferică) a dus la îmbunătățiri mari ale simptomelor autodeclarate și ale evaluărilor obiective ale insuficienței cardiace în grupul tratat cu carboximaltoză ferică.
L-Carnitină - într-un studiu a fost utilizată ca terapie adjuvantă la intervenția coronariană percutanată pentru sindromul coronarian acut fără supradenivelare ST.
Acizii grași polinesaturați Omega-3 - încă de când a fost raportată o incidență foarte scăzută a bolilor coronariene la eschimoșii din Groenlanda, despre care s-a crezut că este legată de consumul ridicat de fructe de mare care conțin acizi grași polinesaturați omega (n)-3 cu lanț lung (AGP n-3), multe studii efectuate la alte populații au susținut teoria conform căreia AGP n-3 marine protejează împotriva trombozei, aterosclerozei și bolilor coronariene.
Coenzima Q10 - are o serie de funcții fiziologice importante și a fost utilizată sub formă orală pentru a trata diverse afecțiuni cardiovasculare, inclusiv angina pectorală, hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă congestivă; dar dovezile care să susțină efectele benefice ale acestei coenzime nu sunt încă disponibile
 
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul "Herbal medicine for the treatment of cardiovascular disease: clinical considerations.", publicat in 1998 in Archives of Internal Medicine, autori: Mashour NH, Lin GI, Frishman WH. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9818802/ 
"Cardiovascular Disease", capitol din cartea "Herbal Medicine: Biomolecular and Clinical Aspects.", a doua editie, 2011, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK92767/
Studiul "Chinese Herbal Medicine on Cardiovascular Diseases and the Mechanisms of Action", publicat in 2016 in Frontiers Pharmacology, autori: Cuiqing Liu, Yu Huang. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27990122/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0