Oare raspunsul la imunoterapie depinde de bacteriile care populeaza intestinul?
Oare raspunsul la imunoterapie depinde de bacteriile care populeaza intestinul?
Oare raspunsul la imunoterapie depinde de bacteriile care populeaza intestinul?
La ora actuală, odată cu lărgirea spectrului indicațiilor imunoterapiei în cadrul bolii oncologice, tot mai multe întrebări vin în completare. Anumite cercetări arată că și bacteriile intestinale (microbiota) pot avea un cuvânt de spus când e vorba de răspunsul pacientului la imunoterapie.
Imunoterapia a revoluționat tratamentul multor tipuri de cancer, oferind speranță acolo unde opțiunile erau limitate. Se cunoaște deja, însă, prin prisma practicii medicale curente, că doar o minoritate dintre pacienți răspund la terapia cu inhibitori ai punctelor de control sau că unii dintre pacienți, deși răspund inițial, ulterior devin refractari la tratament.
Unele studii clinice publicate relativ recent sugerează ca populația bacteriană de la nivelul tubului digestiv poate influența răspunsul terapeutic în cazul tratamentului cu inhibitori anti PD‑1 în cazul melanomului, cancerului pulmonar fără celule mici și cancerului renal. Aceasta ar putea explica, pe de o parte, de ce nu răspund toți pacienții la terapia cu inhibitori ai punctelor de control și, pe de altă parte, ar putea deschide calea unor proceduri de creștere a ratei de răspuns la aceștia.
Microbiota influențează răspunsul la imunoterapie?
Bacteriile, precum și o serie de alte microorganisme, cum ar fi fungii sau protozoarele, trăiesc la interiorul și exteriorul organismului, formând ceea ce este cunoscut sub numele de microbiotă. Un număr foarte mare de bacterii colonizează tubul digestiv, iar marea majoritate sunt comensale. Unele bacterii sunt benefice gazdei și interacționează cu celulele intestinale, prevenind infestarea cu agenți patogeni și influențând o serie de funcții metabolice, inflamația sau imunitatea adaptativă.
Profilul bacterian care dă individualitate microbiotei este influențat de o serie de factori, printre care factorii genetici, stilul de viață, expunerea la antibiotice etc. Tot mai multe date arată ca o alterare a interacțiunilor dintre microbiotă și gazdă se asociază cu o gamă largă de afecțiuni, de la boli inflamatorii intestinale, la ciroză hepatică sau diabet și până la cancer. Studiile preclinice ale ultimilor ani au evidențiat faptul că microbiomul intestinal poate influența răspunsul la chimioterapie sau imunoterapie.
Unele bacterii, corelate cu evoluția pozitivă a pacienților
Studii clinice recente au sugerat că pacienții cu cancer tratați cu imunoterapie anti PD-L1 pot fi împărțiți în responderi, respectiv non-responderi, în funcție de componenta microbiomului intestinal. Studiile au fost efectuate pe pacienți cu melanom malign metastatic, cancer pulmonar fără celule mici și, respectiv, cancer renal metastatic. La toate grupele de pacienți, componenta microbiotei a fost diferită înainte de începerea imunoterapiei cu agenți anti PDL1, la responderi versus non-responderi.
De asemenea, analiza microbiană fecală a identificat bacterii a căror prezență se corelează cu evoluția pozitivă a anumitor pacienți (de exemplu, Akkermansia muciniphila, Bifidobacterium longum, familia Clostridiales, Ruminococcaceae sau Faecalibacterium), în timp ce pacienții care nu au răspuns la imunoterapie prezentau un exces de bacterii din ordinul Bacteroidales.
Cu toate că o serie de studii clinice evidențiază o legătură clară între componentă microbiomului și răspunsul la imunoterapie, nu există încă o procedură standardizată de măsură a acestei corelații.
Ce legătură este între antibiotice și imunoterapie?
O altă analiză interesantă a evidențiat faptul că pacienții care au primit antibioterapie cu două luni înainte sau cu o lună după inițierea imunoterapiei au recăzut precoce. Supraviețuirea globală a acestor pacienți a fost sub jumătatea pacienților care nu au fost supuși terapiei cu antibiotice.
Nu este foarte clar mecanismul prin care microbiota a influențat răspunsul la imunoterapie. Toate studiile clinice derulate până în prezent au inclus tumori dezvoltate în afara colonului, ceea ce înseamnă că microbiomul nu este în contact direct cu tumora, fiind vorba de un efect la distanță
Pacienții probabil că au răspuns la imunoterapie deoarece microbiomul a conferit un răspuns imun preexistent, amplificat de terapia anti PDL1. Cercetările efectuate pe tumori la șoareci, care au primit transplant fecal de la pacienți responderi, au evidențiat o densitate mare a celulelor T CD8 +, în timp ce tumorile supuse transplantului de la nonresponderi au prezentat o densitate mare a limfocitelor T CD4 +.
Întrebări care rămân deschise despre microbiotă
Cea de a doua chestiune care rămâne deschisă se referă la tipurile de bacterii care sunt cel mai implicate în promovarea răspunsului imun la tratamentul anti PDL1. În acest moment, cunoașterea tipurilor de bacterii este un deziderat, dar lucrurile sunt abia la început.
Rămân în acest moment câteva întrebări care mai mult ca sigur își vor găsi un răspuns în anii următori: Microbiota ar putea acționa că biomarker predictiv pentru terapia antiPDL1 sau în alegerea opțiunii terapeutice optimale? Microbiomul ar putea fi modificat în scopul creșterii șansei de răspuns la terapia cu agenții imunologici?
Cum ajută imunoterapia un bolnav de cancer?
Sistemul imunitar susține organismul să lupte contra infecțiilor și a diverse afecțiuni. Imunoterapia este un tip de tratament pentru cancer care ajută sistemul imunitar să lupte împotriva acestei boli. Există mai multe tipuri de imunoterapie care sunt folosite pentru a trata cancerul, iar aceste tratamente fie pot să ajute sistemul imunitar să atace direct cancerul, fie pot să stimuleze sistemul imunitar într-un mod mai general.
Unul dintre tipurile de imunoterapie care stimulează sistemul imunitar să acționeze direct împotriva cancerului este reprezentat de inhibitorii punctelor de control; deci acestea sunt medicamente care ajută sistemul imunitar să răspundă într-un mod mai agresiv la o tumoră din corp. Aceste medicamente funcționează într-un mod aparte: ele nu țintesc tumora în mod direct ci, în schimb, intervin în capacitatea celulelor canceroase de a evita atacul sistemului imunitar.
Inhibitori ai punctelor de control folosiți ca tratament în cancere
Iată câțiva dintre cei mai comuni inhibitori ai punctelor de control utilizați în imunoterapia pentru cancere:
Inhibitorii PD-1/PD-L1
Aceștia blochează interacțiunea dintre proteina PD-1 de pe suprafața celulelor T și PD-L1 pe celulele canceroase. În mod normal, această interacțiune ajută la prevenirea atacului sistemului imunitar asupra propriilor celule ale corpului, dar cancerul poate exploata acest mecanism pentru a se proteja de atacul imunitar.
- Pembrolizumab este utilizat pentru tratamentul mai multor tipuri de cancer, inclusiv melanomul, carcinomul pulmonar non-microcelular, cancerul de cap și gât.
- Nivolumab este aprobat pentru melanom, carcinom pulmonar non-microcelular, cancer renal, cancer de cap și gât, cancer de vezică urinară și altele.
- Atezolizumab este recomandat în tratamentul carcinomului urotelial și al carcinomului pulmonar non-microcelular, printre altele.
- Durvalumab este aprobat pentru tratamentul cancerului de plămâni în stadii limitate și al carcinomului urotelial local avansat sau metastatic.
Inhibitorii CTLA-4
Aceștia blochează altă cale de inhibare a răspunsului imun, CTLA-4, care reglează activitatea celulelor T la nivelul inițial al răspunsului imun. Prin blocarea CTLA-4, amplifică răspunsul imunitar împotriva celulelor canceroase. Ipilimumab este primul inhibitor CTLA-4 aprobat, utilizat pentru melanomul avansat, cancerul colorectal, carcinomul hepatocelular și, în unele cazuri, în combinație cu nivolumab pentru a trata alte tipuri de cancer. Un alt inhibitor CTLA-4 este tremelimumab.
Ce pacienți sunt eligibili pentru imunoterapie?
Eligibilitatea pentru imunoterapie depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul de cancer, stadiul acestuia, caracteristicile specifice ale tumorii, răspunsul anterior la tratamente, și starea generală de sănătate a pacientului. Nu toți pacienții cu cancer vor fi candidați pentru imunoterapie, iar decizia se bazează pe o evaluare amănunțită.
Anumite tipuri de cancer, cum ar fi melanomul, cancerul pulmonar fără celule mici, cancerul renal, cancerul de cap și gât și cancerul de vezică urinară au arătat răspunsuri semnificative la imunoterapie. Tratamentele pentru cancerul de sân s-au dovedit promițătoare, la fel și imunoterapia pentru cancerul colorectal. Există imunoterapii aprobate de Administrația SUA a Alimentelor și Medicamentelor și pentru leucemie și pentru limfom Hodgkin și non-Hodgkin. Cercetările în imunoterapie pentru a trata cancerul ovarian sunt și acestea promițătoare.
Deși imunoterapia a fost inițial aprobată pentru stadiile avansate sau metastatice, în prezent este din ce în ce mai mult utilizată și în stadiile incipiente ale unor tipuri de cancer, în scop curativ sau pentru a reduce riscul de recidivă.
La unele tipuri de cancer, nivelul expresiei PD-L1 poate influența decizia de a folosi imunoterapia, deși nu este un predictor absolut. Tumorile cu instabilitate microsatelitară (MSI) sau cu deficiență de reparare a erorilor de replicare (dMMR) sunt mai susceptibile să răspundă la imunoterapie deoarece au tendința de a produce mai multe mutații, ceea ce le face mai ușor de recunoscut de către sistemul imunitar.
Din păcate, pacienții cu sisteme imunitare compromise sau cei care primesc medicamente care suprimă imunitatea pot avea un risc mai mare de complicații, iar cei cu boli autoimune active pot avea un risc crescut de exacerbare a bolii datorită activării sistemului imunitar de către imunoterapie.
Evaluarea pentru imunoterapie necesită o colaborare strânsă între pacient, oncologi, patologi și uneori alți specialiști. Testele genetice și biomarkerii pot juca un rol crucial în luarea deciziilor terapeutice. Este important de subliniat că peisajul tratamentelor pentru cancer evoluează rapid, iar noi agenți imunoterapeutici și indicații sunt testați și aprobați în mod regulat. Prin urmare, discuțiile deschise între pacienți și echipele lor medicale despre opțiunile de tratament, beneficiile așteptate, riscurile potențiale și preferințele personale sunt esențiale pentru a ghida planul de tratament.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institutes of Health - Immunotherapy to Treat Cancer
https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/types/immunotherapy
American Cancer Society - Immune Checkpoint Inhibitors and Their Side Effects
https://www.cancer.org/cancer/managing-cancer/treatment-types/immunotherapy/immune-checkpoint-inhibitors.html
Te-ar mai putea interesa și...
