Diferenta dintre migrena si durere de cap
Când te doare capul, e bine să știi ce fel de durere ai, ca să îți dai seama dacă te poți trata singur și în ce mod sau dacă ai nevoie de medic. Durerile de cap sunt de multe feluri, iar în acest articol discutăm despre ce diferențiază o migrenă de o altă durere de cap.
Durerile de cap sunt clasificate, în mare, în două grupe: primare și secundare. Migrena este inclusă între cele primare, alături de durerile de cap de tensiune și cele de tip cluster. Cele secundare sunt durerile de cap provocate de alte probleme de sănătate (lipsă de somn, inflamație, lovituri la cap, tumori cerebrale etc.).
Ce simptome provoacă migrena?
Migrena este o tulburare neurologică reprezentată de dureri de cap severe și recurente, care în general sunt însoțite și de alte simptome. Simptomele unei migrene pot varia de la o persoană la alta și de la un episod la altul, dar există câteva semne comune:
Durere de cap
De obicei, durerea de cap asociată cu migrena apare pe o singură parte a capului (unilaterală), dar poate fi și bilaterală, este adesea pulsatilă, poate fi moderată până la severă și durează de la câteva ore până la câteva zile (de obicei între 4 și 72 de ore).
Sensibilitate la lumină (fotofobie)
Persoanele cu migrenă pot deveni foarte sensibile la lumină, preferând să stea în întuneric.
Sensibilitate la sunet (fonofobie)
Zgomotele puternice sau chiar sunetele normale pot deveni foarte deranjante pentru o persoană cu migrenă.
Grețuri și vărsături
Multe persoane cu migrenă simt greață sau se pot confrunta chiar cu vărsături în timpul unui atac de migrenă.
Aură
Aproximativ 25-30% dintre persoanele cu migrenă experimentează simptome de aură înainte de apariția durerii de cap: puncte luminoase, linii zig-zag, pete oarbe (scotoame), vedere încețoșată sau furnicături ori amorțeli la nivelul feței sau al membrelor și dificultăți de vorbire sau confuzie.
Oboseală și letargie
Persoanele cu migrenă se pot simți foarte obosite și lipsite de energie atât înainte, cât și după un atac.
Dificultăți de concentrare
Capacitatea de a se concentra și de a desfășura activități mentale poate fi afectată în caz de migrenă.
Dureri de gât și rigiditate
Uneori, migrenele pot fi însoțite de dureri și rigiditate în zona gâtului și a umerilor.
Modificări ale apetitului
Unele persoane pot avea pofte alimentare neobișnuite sau pot observa lipsa poftei de mâncare.
Modificări ale dispoziției
Înainte sau în timpul unei migrene, persoana afectată poate constata că este iritabilă, anxioasă sau are simptome de depresie.
Dacă suspectezi că suferi de migrene, este important să mergi întâi la medicul de familie și să descrii simptomele, pentru ca acesta să-ți dea trimitere la un specialist pentru a primi un diagnostic și un tratament adecvat.
Cum faci diferența între o migrenă și alte dureri de cap?
Diferențierea între o migrenă și alte tipuri de dureri de cap se bazează pe caracteristicile specifice fiecărei afecțiuni. Iată la ce să fii atent:
Localizarea
Migrena este de obicei unilaterală (pe o parte a capului), în timp ce durerea de cap de tensiune este mereu bilaterală (pe ambele părți ale capului), iar durerea de cap sinusală este frontală (în frunte), periorbitală (în jurul ochilor), sau maxilară (zona obrajilor).
Caracterul
Durerea de cap asociată cu migrena este pulsatilă, în timp ce durerea de cap de tensiune este ca o senzație de strângere sau presiune, ca o bandă strânsă în jurul capului, iar durerea de cap sinusală se resimte mai degrabă ca o durere profundă.
Intensitatea
În migrenă, durerea de cap este moderată până la severă, în timp ce durerea de cap tensională este ușoară până la moderată, iar cea sinusală poate varia de la ușoară la severă.
Durata
Durata unei migrene poate fi undeva între 4 ore și 3 zile, pe când durata unei dureri de cap de tip tensiune este de la 30 de minute până la câteva ore (rareori până la câteva zile). Durerea de cap sinusală poate ține până la câteva săptămâni, în funcție de cât durează inflamația sinusală.
Simptomele asociate
Greața, vărsăturile, fotofobia și fonofobia sunt corelate cu migrena: când ai o durere de cap tensională aceasta provoacă greață doar în cazuri foarte rare, și nu provoacă nici fotofobie, nici fonofobie. Simptomele asociate cu durerile sinusale sunt congestia nazală, secrețiile nazale dense, febra, durerea în maxilarul superior și durerea de dinți.
Aura
Aura corelată cu migrena, în care sunt prezente simptome vizuale (linii zig-zag, puncte luminoase), senzoriale (furnicături, amorțeli) sau de vorbire (dificultăți de vorbire) nu se întâlnește și în cazul altor tipuri de durere de cap.
Cum se tratează migrena vs alte dureri de cap?
Tratamentul migrenelor și al altor tipuri de dureri de cap variază în funcție de tipul durerii, severitatea acesteia și cauzele subiacente.
Tratamentul migrenei, acut și preventiv
Tratament acut al migrenei, pentru a calma simptomele în timpul unui atac, va include variante precum medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen, aspirină), analgezice (paracetamol), triptani (sumatriptan, rizatriptan - specifice pentru migrenă, acționează asupra serotoninei), antiemetice (metoclopramid, domperidonă - pentru greață și vărsături) dihidroergotamină (utilizată pentru atacuri severe, pentru că are mai multe efecte secundare și contraindicații).
Tratamentul preventiv al migrenei, pentru reducerea frecvenței și severității atacurilor, inicat de medic, poate consta în beta-blocante (propranolol, metoprolol), antidepresive triciclice (amitriptilină), anticonvulsivante (topiramat, valproat de sodiu), antagoniști ai receptorilor de serotonină (pizotifen) sau anticorpi monoclonali (erenumab, fremanezumab - medicamente injectabile care țintesc specific migrena). Cercetări recente susțin că onabotulinumtoxinA este singurul tratament preventiv pentru migrenele cronice care să aibă date de siguranță pe termen lung.
Și unele măsuri de stil de viață ajută la prevenirea episoadelor acute de migrenă, cum ar fi practicarea unor forme de mișcare precum yoga sau evitarea anumitor alimente: brânza Cheddar și brânza cu mucegai nobil, salamul, crenvurștii, baconul, varza murată, sosul de soia, supele la plic, chipsurile cu arome, produsele cu îndulcitori artificiali, vinul roșu, berea, produsele cu cacao, produsele de fast-food și de patiserie. Cel mai indicat este ca, dacă știi că suferi de migrene, să observi ce alimente îți fac ție rău, pentru că fiecare persoană reacționează diferit, și să le eviți pe acelea.
Tratamentul durerilor de cap de tensiune și al celor sinusale
Durerile de cap tensionale se tratează de obicei cu analgezice - paracetamol, ibuprofen, sau aspirină și cu relaxante musculare, în caz de tensiune musculară asociată. În cazul durerilor de cap sinusale, tratamentul poate consta în administrarea unor descongestionante nazale, precum pseudoefedrină sau fenilefrină și antihistaminice, precum loratadină sau cetirizină, dacă durerea de cap este asociată cu alergii. Când există o infecție sinusală bacteriană, se vor prescrie antibiotice.
Spre deosebire de alte dureri de cap, migrenele nu se vindecă
Spre deosebire de o simplă durere de cap de care poți scăpa rapid cu analgezice, cu somn suficient sau cu aport adecvat de apă, dacă te doare capul pentru că ești deshidratat, ori de mâncare, dacă te doare capul pentru că nu ai mâncat destul, migrenele nu se vindecă definitiv.
Dar, cu un plan de tratament adecvat și schimbări în stilul de viață, majoritatea persoanelor pot gestiona eficient simptomele și pot reduce impactul migrenelor asupra vieții cotidiene. Cum spuneam, episoadele acute pot deveni mai puțin frecvente și mai puțin severe pe măsură ce persoana afectată înaintează în vârstă. Dacă suferi de migrene, este important să ții seama de recomandările medicului curant pentru a găsi cea mai bună strategie de gestionare adaptată nevoilor tale și declanșatorilor personali.
Cine este la risc de migrene?
Incidența migrenelor este mai mare în timpul adolescenței. Se pare că schimbările hormonale care au loc în timpul pubertății pot declanșa migrene, în special la fete. Episoadele sunt mai intense la adulții tineri, și tind să devină mai rare și mai puțin severe odată ce persoana afectată ajunge la vârsta a doua. La femei, migrenele pot deveni mai puțin frecvente după menopauză, din cauza stabilizării nivelurilor hormonale, dar nu este o regulă generală.
Cauzele exacte ale apariției migrenelor nu sunt complet înțelese, dar există mai mulți factori care pot contribui la apariția lor. Migrenele pot fi ereditare, deci dacă unul sau ambii părinți suferă de migrene, riscul de a dezvolta migrene este mai mare și pot avea și o componentă neurologică - schimbările în nivelurile neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina, pot juca un rol în declanșarea migrenelor.
Fluctuațiile hormonale sunt un factor de risc major în apariția migrenelor, în special la femei, iar utilizarea contraceptivelor hormonale și a terapiei de substituție hormonală pot influența, de asemenea, frecvența și severitatea migrenelor. Persoanele care trăiesc în medii cu stres ridicat sau care au un stil de viață haotic (muncă în schimburi, lipsa somnului) pot avea un risc mai mare de migrene.
Anumite alimente și băuturi pot declanșa migrene, inclusiv alcoolul (în special vinul roșu), ciocolata, brânzeturile maturate, alimentele care conțin glutamat monosodic (MSG), nitriți și aspartam. Schimbările meteorologice, cum ar fi modificările de presiune atmosferică, umiditatea și temperaturile extreme, dar și lumina puternică, zgomotul intens, mirosurile puternice și fumul de țigară tind să declanșeze migrenele.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NINDS - Migraine
https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/migraine
Association of Migrane Disorders - Migraine Disease From a Different Perspective
https://www.migrainedisorders.org/migraine-disorders/
NCBI - Effectiveness and Safety of Chronic Migraine Preventive Treatments: A Systematic Literature Review
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9845441/
Studiul „Effectiveness and Safety of Chronic Migraine Preventive Treatments: A Systematic Literature Review”, apărut în Pain Ther. 2023 Feb; 12(1): 251–274. Published online 2022 Nov 22. doi: 10.1007/s40122-022-00452-3, autori: Andrew M. Blumenfeld et al.
Te-ar mai putea interesa și...
