De ce esti VARA mai predispus infectarii cu virusul hepatic A

Riscul de infectare cu virusul hepatic A crește pe timpul verii, așa că trebuie să fii mai atent și să acorzi mai multă atenție metodelor de prevenție. Din fericire, există un vaccin care ne ferește de hepatita A și chiar este recomandat să îl faci, mai ales că vara riscul de infectare cu acest virus hepatic este mai mare decât în alte perioade ale anului.

Hepatita A este o afecțiune contagioasă, virusul care provoacă boala regăsindu-se în materiile fecale ale persoanelor infectate. Cele mai comune metode prin care oamenii intră în contact cu virusul sunt consumul de apă sau de mâncare contaminate.

Simptome hepatita A

Simptomele hepatitei A pot apărea și la o lună după contractarea virusului. Acestea variază de la ușoare la severe și pot include febră, stare generală de rău, pierderea poftei de mâncare, diaree, greață, disconfort abdominal, urină de culoare închisă și icter (o îngălbenire a ochilor și a pielii). Nu toți cei infectați se vor confrunta cu aceste simptome, atrag atenția specialiștii.

Probabilitatea de a te confrunta cu simptomele infecției cu virusul hepatitic A este legată de vârsta persoanei infectate. La copiii cu vârsta <6 ani, cele mai multe (70%) infecții sunt asimptomatice; icterul este mai puțin frecvent la copiii mici simptomatici. În rândul copiilor mai mari și adulților, boala debutează în mai puțin de 2 luni, dar aproximativ 10% - 15% dintre persoanele infectate au simptome prelungite sau recidivante peste 6–9 luni.

Complicațiile hepatice și extrahepatice severe, inclusiv hepatita fulminantă și insuficiența hepatică, sunt rare, dar mai frecvente la adulții în vârstă și la persoanele cu boală hepatică subiacentă.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

De ce vara riscul de îmbolnăvire de hepatita A este mai mare

S-a raportat că infecția cu hepatită virală este prezentă pe tot parcursul anului, dar anumite luni sunt asociate cu incidențe mai mari în majoritatea țărilor din întreaga lume. Motivele exacte pentru care cazurile de infecție cu hepatită apar într-un sezon mai mult decât în altul nu sunt pe deplin înțelese.

Totuși, mai mulți cercetători au sugerat că factorii climatici și comportamentali, cum ar fi călătoriile de vară în zona endemică, obiceiurile de înot ale populației în lunile calde, igiena precară și obiceiurile alimentare (transmitere feco-orală) a hepatitei virale poate juca un rol semnificativ în apariția acestei afecțiuni.

Hepatita A se transmite, de obicei, prin consumul de alimente sau apă contaminate cu fecale umane. Alimentele care cresc în pământ, cum ar fi căpșunile și salata verde, pot fi de vină de îmbolnăvire, la fel ca alimentele crude sau insuficient gătite, cum ar fi carnea și peștele. Crustaceele care locuiesc pe fundul oceanului, cum ar fi stridiile și scoicile, pot concentra virusul și pot reprezenta un risc crescut dacă sunt ingerate insuficient gătite sau crude.

Virusul hepatitei A pătrunde în organism prin ingerarea alimentelor și a apei contaminate și declanșează hepatita de tip A la persoanele care nu au mai avut această afecțiune niciodată sau care nu sunt imunizate prin vaccinare.

Virusul hepatitei A este un virus extrem de stabil și poate supraviețui între 12 săptămâni și 10 luni în apă. Această stabilitate explică apariția frecventă a focarelor transmise prin apă și crustacee.
De altfel, înghețarea nu dezactivează virusul, iar virusul hepatic A se poate transmite prin gheață și alimente congelate. Inactivarea căldurii trebuie să aibă loc la temperaturi >185°F (>85°C) timp de 1 minut.

Virusul hepatitei A poate fi transmis de la alimente crude sau gătite inadecvat contaminate în timpul cultivării, procesării sau distribuției și prin contaminare de către un manipulator de alimente infectat.

Pe timp de vară, riscul de infectare cu virusul hepatic A este mai mare decât în alte anotimpuri din două motive:

Consumăm alimente reci – vara consumăm mai mult alimente reci, crude, așa că virusului A îi este mult mai ușor să supraviețuiască pe alimente până în momentul în care le consumăm noi. Dacă persoana care pregătește mâncarea nu se spală bine pe mâini după ce folosește toaleta, în cazul în care este infectat cu virusul hepatic A, șansele de răspândire a acestui virus sunt extrem de crescute. Băuturile cu gheață, fructele, legumele și sendvișurile sunt alimente ce pot fi cu ușurință infestate cu virusul hepatitei A.
Piscinele publice – una dintre activitățile preferate pe timp de vară este mersul la piscină sau la ștrand. Ei bine, mai mult ca sigur nu știai că, înotând în piscină, te expui riscului de a face hepatita A. Dacă piscina în care te îmbăiezi nu este igienizată în mod corespunzător, riscul să înghiți apă contaminată cu virusul hepatic A este foarte mare. De asemenea, dacă sunt bebeluși, care nu poartă scutece de apă, în piscina în care te îmbăiezi, riscul de infectare cu virusul hepatic A este și mai mare.

Citeste si Testul de salivă care îți spune rapid și ușor dacă ai Hepatită C

Cum se poate pune diagnosticul de hepatita A

Hepatita A nu poate fi diferențiată de alte tipuri de hepatită virală pe baza caracteristicilor clinice sau epidemiologice. Diagnosticul necesită un test pozitiv pentru virusul hepatitic A IgM în ser, care este detectabil cu 2 săptămâni înainte de apariția simptomelor până la aproximativ 6 luni după apariția simptomelor.

În urma testelor serologice totale IgG și IgM, medicul poate afla dacă o persoană s-a infectat cu hepatita A sau dacă s-a vaccinat anterior cu vaccinul anti-hepatita A și, prin urmare, este imunizat. Prezența IgM serică indică de obicei infecția actuală sau recentă și nu face distincție între imunitatea derivată din infecție față de vaccinare.

Hepatita A nu se poate croniciza

Dacă ai avut ghinionul să contractezi virusul hepatic A, nu trebuie să te îngrijorezi întrucât hepatita A este singura formă de hepatită care nu cauzează daune permanente ficatului, dar nici nu se poate croniciza.

Infectarea are loc cu 1-2 săptămâni înainte de apariția semnelor și simptomelor clinice de icter sau creșterea enzimelor hepatice, când concentrația virusului este cea mai mare în scaun și sânge. Excreția virală și riscul de transmitere scad rapid după apariția disfuncției hepatice sau a simptomelor, care este concomitentă cu apariția anticorpilor circulanți împotriva virusului hepatitic A. Sugarii și copiii pot elimina virusul până la 6 luni după infectare.

De asemenea, odată ce te-ai îmbolnăvit de această afecțiune, capeți imunitate pe viață. O altă metodă de imunizare este vaccinarea, care se face de regulă în 2 doze, la distanță de 6 luni una de cealaltă.

Dacă ai fost expus la virusul hepatic A și afli acest lucru, poți merge într-o perioadă de 2 săptămâni la medicul tău pentru a-i cere vaccinarea și vei căpăta imunitate. Hepatita A poate da complicații în rândul persoanelor cu boală hepatică cronică preexistentă. Printre complicații se numără hepatita fulminantă (leziuni hepatice severe).

Așa cum am mai menționat, infecția cu hepatita A nu provoacă boală hepatică cronică (pe termen lung).

Hepatita A poate fi prevenită

Hepatita A este printre cele mai frecvente infecții dobândite în timpul călătoriilor care pot fi prevenite prin vaccin. Cazurile de îmbolnăvire cu hepatită A în timpul călătoriilor apar mai des la cei care locuiesc sau vizitează zonele rurale, care mănâncă sau beau frecvent în locuri cu igienizare precară. Expunerea la alimente din surse comune este din ce în ce mai recunoscută ca un risc pentru hepatita A, iar focare sporadice au fost raportate în Australia, Europa, America de Nord și alte regiuni cu niveluri scăzute de transmitere endemică.

Hepatita A este frecventă în zonele cu igienizare precară și acces limitat la apă curată. În zonele extrem de endemice (de exemplu, părți din Africa și Asia), o mare parte a adulților din populație sunt infectați în copilărie, sunt imuni la virusul hepatic A și epidemiile sunt mai puțin frecvente. În zonele cu endemicitate intermediară (de exemplu, America Centrală și de Sud, Europa de Est, anumite țări din Asia), transmiterea în copilărie este mai puțin frecventă, căci mulți adolescenți și adulți sunt susceptibili la infecții, iar focarele sunt mai probabile.

În zonele cu endemicitate scăzută (de exemplu, Europa de Vest, Statele Unite ale Americii), infecția este mai puțin frecventă, dar boala apare în rândul persoanelor din grupurile cu risc ridicat și ca focare la nivel comunitar.

Comitetul consultativ pentru practicile de imunizare (ACIP) recomandă vaccinarea de rutină împotriva hepatitei A a tuturor copiilor și vaccinarea adulților cu risc crescut de infecție cu virus hepatic A sau cu risc crescut de boală severă cauzată de infecția cu HAV.

Ce tratament există pentru hepatita A

Nu există un tratament specific pentru hepatita A. Recuperarea după simptomele infecției poate fi lentă și poate dura câteva săptămâni sau luni. Este important să se evite medicamentele care pot afecta negativ ficatul, de exemplu, acetaminofenul și paracetamolul. De aceea, consultul medical de specialitate este esențial dacă ai fost diagnosticat cu hepatita A.

Spitalizarea pacientului nu este indicată în absența insuficienței hepatice acute. Terapia are ca scop menținerea confortului și a echilibrului nutrițional adecvat, inclusiv înlocuirea lichidelor care se pierd prin vărsături și diaree.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - Hepatitis A
https://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2024/infections-diseases/hepatitis-a
World Health Organization - Hepatitis A
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hepatitis-a

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI