Cum combati hipotensiunea cu metode naturale

1. Ce este hipotensiunea (tensiunea arterială scăzută)
2. Tipuri de hipotensiune
a. Hipotensiune arterială ortostatică (posturală)
b. Hipotensiunea postprandială
c. Hipotensiunea mediată neuronal
d. Hipotensiune arterială severă indusă de șoc
3. Cauzele hipotensiunii
4. Semne și simptome în hipotensiune
5. Metode naturale pentru combaterea hipotensiunii
a. Consumul regulat de apă
b. Consumul de apă cu sare
c. Consumul de cafea
d. Consumul de ceai de lemn-dulce
e. Consumul de stafide
6. Ce dietă poate fi utilă în hipotensiune?
7. Alte recomandări pentru pacienții care suferă de hipotensiune

Ai amețeli de fiecare dată când te ridici din pat sau de pe scaun sau ai adesea senzația că îți pierzi echilibrul atunci când te ridici în picioare? Este posibil să suferi de hipotensiune, dar medicul tău este cel în măsură să confirme acest lucru.

1. Ce este hipotensiunea (tensiunea arterială scăzută)

Hipotensiunea este tensiunea arterială care scade sub limitele normale. Medicii definesc, în general, tensiunea arterială scăzută ca fiind de 90/60 mm Hg sau mai mică. Tensiunea arterială mică poate fi temporară sau poate fi o afecțiune cronică.

2. Tipuri de hipotensiune

a. Hipotensiune arterială ortostatică (posturală)

Acest tip de hipotensiune apare atunci când există o scădere bruscă a tensiunii arteriale la ridicarea în picioare din poziție șezând sau culcat. Este deosebit de frecventă la adulții în vârstă și poate apărea din cauza deshidratării, repausului prelungit la pat, sarcină, tulburări neurologice sau anumite medicamente. Simptomele pot include amețeli, amețeli și chiar leșin din cauza reducerii temporare a fluxului de sânge către creier¹.

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Potrivit unui studiu¹ din 2021, prevalența hipotensiunii posturale este substanțială și ar trebui gestionată cu grijă mai ales la persoanele în vârstă, deoarece poate duce la căderi care să declanșeze probleme mai grave, precum fracturile.

b. Hipotensiunea postprandială

Această formă de hipotensiune apare atunci când tensiunea arterială scade semnificativ la 1 până la 2 ore după masă. Este mai frecventă la adulții în vârstă și la persoanele cu afecțiuni precum diabetul, boala Parkinson sau hipertensiunea arterială. Procesul digestiv necesită creșterea fluxului de sânge către stomac și intestine, care uneori poate devia sângele din alte părți ale corpului, ceea ce duce la o scădere temporară a tensiunii arteriale generale.

c. Hipotensiunea mediată neuronal

Hipotensiunea mediată neuronal se caracterizează printr-o scădere a tensiunii arteriale după ce ai stat multă vreme în picioare, afectând adesea copiii și adulții tineri. Această afecțiune apare din cauza unei comunicări greșite între inimă și creier, determinând sistemul nervos să semnaleze incorect inimii să încetinească, ceea ce duce la scăderea tensiunii arteriale și la simptome precum amețeli și leșin.

d. Hipotensiune arterială severă indusă de șoc

Hipotensiunea arterială indusă de șoc este o urgență medicală în care tensiunea arterială scade la niveluri periculos de scăzute, împiedicând fluxul sangvin adecvat către organele vitale. Poate rezulta din infecții severe (șoc septic), pierderi de sânge, insuficiență cardiacă sau reacții alergice severe (șoc anafilactic). Asistența medicală imediată este necesară pentru a preveni complicațiile care pun viața în pericol.

3. Cauzele hipotensiunii

Mai mulți factori pot contribui la scăderea tensiunii arteriale, inclusiv:

Deshidratare: atunci când organismul pierde mai multe lichide decât ia, volumul sanguin scade, ducând la o scădere a tensiunii arteriale. Deshidratarea severă din vărsături, diaree, febră sau transpirație excesivă poate exacerba această afecțiune.
Afecțiuni cardiace: Anumite probleme legate de inimă, cum ar fi bradicardia (ritmul cardiac anormal de încetinit), tulburările valvelor cardiace, atacul de cord și insuficiența cardiacă, pot afecta capacitatea inimii de a pompa sânge în mod eficient, ducând la hipotensiune arterială.
Tulburări endocrine: dezechilibrele hormonale, inclusiv tiroida hipoactivă (hipotiroidism), insuficiența suprarenală (boala Addison) și glicemia scăzută (hipoglicemie), pot afecta reglarea tensiunii arteriale și pot provoca hipotensiune arterială.
Pierderea de sânge: Pierderea semnificativă de sânge din cauza leziunilor interne sau externe reduce volumul sângelui circulant, ducând la scăderea presiunii în artere.
Lipsa de nutrienți: Deficiențele de vitamine esențiale, cum ar fi B-12 și acid folic, pot interfera cu producția de globule roșii, ducând la anemie, care, la rândul său, contribuie la scăderea tensiunii arteriale.
Medicamente: Unele medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, inclusiv diuretice, alfa-blocante, beta-blocante, antidepresive și medicamente pentru boala Parkinson și disfuncția erectilă, pot provoca scăderea tensiunii arteriale ca efect secundar.

Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care poate apărea hipotensiunea, însă există și situații în care problema nu este cauzată de cele de mai sus, ci apare în mod inexplicabil.

4. Semne și simptome în hipotensiune

Hipotensiunea se manifestă prin următoarele simptome:

Amețeli
Senzație de confuzie
Oboseală extremă
Vedere încețoșată
Palpitații
Leșin

De obicei, medicii tratează hipotensiunea arterială numai dacă este suficient de gravă pentru a provoca simptome. În cazurile severe de hipotensiune, aceștia pot administra lichide intravenos pentru a crește tensiunea arterială.

În funcție de o varietate de factori, medicii mai pot recomanda modificări ale dietei, modificări ale stilului de viață și/sau medicamente, cum ar fi fludrocortizon sau midodrină.

5. Metode naturale pentru combaterea hipotensiunii

O serie de metode naturale pot combate hipotensiunea fără să declanșeze reacții adverse, așa că e bine să ceri sfatul medicului legat de acestea:

a. Consumul regulat de apă

Deshidratarea poate duce uneori la scăderea tensiunii arteriale, așa că este indicat să bei zilnic doi litri de apă, supe și ceaiuri de plante neîndulcite (sau mai mult de doi litri dacă lucrezi într-un mediu foarte cald sau dacă faci mult efort fizic). O persoană se poate deshidrata și în caz de vărsături, diaree severă sau febră, așa că și în aceste situații trebuie băută mai multă apă.

b. Consumul de apă cu sare

În cazul scăderii bruște a tensiunii arteriale se poate bea un pahar cu apă în care se dizolvă ½ linguriță de sare. Sodiul din sare crește tensiunea arterială. Întrucât excesul de sare poate fi dăunător pentru sănătate, nu se recomandă folosirea abuzivă a acestui remediu.

c. Consumul de cafea

Dacă suferi de hipotensiune e recomandat să consumi două cești de cafea pe zi. Cafeaua conține cofeină în cantități semnificative, iar aceasta poate crește temporar tensiunea arterială. Dacă nu îți place cafeaua, poți bea un ceai de lemn dulce.

d. Consumul de ceai de lemn-dulce

Un alt tratament naturist pentru tensiune mică poate fi și ceaiul de lemn dulce. Acesta ajută organismul să crească ușor tensiunea arterială, așa că poate fi folosit pentru combaterea hipotensiunii. Pentru a prepara un astfel de ceai, pune la fiert 250 ml apă, iar când dă în clocot, oprește focul și adaugă o linguriță de rădăcină mărunțită de lemn dulce. Lasă la infuzat 5 minute, apoi strecoară și bea. Consumă cel mult o cană și jumătate de ceai de lemn dulce pe zi, înainte de masă, pentru a combate hipotensiunea și simptomele generate.

e. Consumul de stafide

Și stafidele pot fi utile ca tratament naturist pentru hipotensiune, potrivit medicinei ayurvedice. Seara, înainte de culcare, pune la înmuiat 30-40 de stafide într-o cană cu apă. Dimineața, după ce stafidele s-au rehidratat, consumă-le pe stomacul gol. Repetă această operațiune câteva zile la rând.

6. Ce dietă poate fi utilă în hipotensiune?

Și persoanele hipotensive trebuie să urmeze regulile unei alimentații sănătoase bogate în legume, fructe, cereale integrale și leguminoase, la fel ca toată lumea. Pe lângă acestea, e bine de știut că unele alimente pot ajuta la combaterea hipotensiunii, mărind tensiunea arterială imediat ce sunt consumate. Printre acestea se numără și:

Alimentele bogate în vitamina B12: carnea de vită, ouăle, crustaceele;
Alimentele bogate în acid folic: ficatul, sparanghelul;
Alimentele sărate precum: alimentele la conservă, multe tipuri de brânză, peștele afumat sau măslinele.

Atenție, nu se va face abuz de alimente foarte sărate și calorice, deoarece pot apărea alte probleme de sănătate.

7. Alte recomandări pentru pacienții care suferă de hipotensiune

Dacă persoanelor hipertensive le este recomandat un consum foarte mic de sare, celor care au hipotensiune le este recomandat un consum moderat de sare.
Consumul mare de lichide precum apa, ceaiurile și sucurile naturale este foarte indicat, întrucât deshidratarea favorizează hipotensiunea.
Consumul de alcool trebuie, în schimb, limitat, deoarece acest obicei favorizează deshidratarea.
Practicarea unui sport în mod regulat poate ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Pentru cine nu poate face sport din diverse motive se recomandă plimbările de cel puțin 20 de minute pe zi.
În caz de hipotensiune, e necesar ca persoana să doarmă cu capul pe o pernă medie, nu fără pernă, așa cum preferă anumiți oameni.
Hipotensivii nu ar trebui să ridice greutăți foarte mari și nici să se expună la temperaturi excesive – în saună sau în cada plină cu apă fierbinte.
Mesele ar trebui să fie mici și dese, sărace în carbohidrați, în acest fel evitându-se scăderea bruscă a tensiunii arteriale care apare după o masă copioasă.
Este bine ca hipotensivii să nu mănânce prea des alimente bogate în carbohidrați precum orezul, cartoful, pastele și pâinea. După consumul unor cantități mari de alimente bogate în carbohidrați, tensiunea arterială poate înregistra o scădere bruscă.
Pentru a evita amețeala de dimineață, înainte de a se ridica din pat, e bine ca persoana hipotensivă să inspire profund și să se ridice din pat ușor.
Și purtarea ciorapilor compresivi poate fi o soluție. Acești ciorapi ajută la reducerea cantității de sânge blocat la nivelul picioarelor, mutându-l în altă parte a corpului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMC - Prevalence of postural hypotension in primary, community and institutional care: a systematic review and meta-analysis
https://bmcfampract.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12875-020-01313-8
1. Studiul „Prevalence of postural hypotension in primary, community and institutional care: a systematic review and meta-analysis”, apărut în BMC Fam Pract 22, 1 (2021). https://doi.org/10.1186/s12875-020-01313-8, autori: McDonagh, S.T.J., Mejzner, N. & Clark, C.E.
Cleveland Clinic - Low Blood Pressure (Hypotension)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21156-low-blood-pressure-hypotension
American Heart Association Journals - 2020 International Society of Hypertension Global Hypertension Practice Guidelines
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/HYPERTENSIONAHA.120.15026
American Academy of Neurology - Management of Orthostatic Hypotension
https://journals.lww.com/continuum/abstract/2020/02000/management_of_orthostatic_hypotension.12.aspx
2. Studiul „Diagnosis and treatment of orthostatic hypotension”, 2022, autori: Wouter Wieling, Prof Horacio Kaufmann, Prof Victoria E Claydon, Veera K van Wijnen, Mark P M Harms, Stephen P Juraschek, et al.
https://www.thelancet.com/journals/laneur/article/PIIS1474-4422%2822%2900169-7/abstract