Hipotensiunea ortostatică (sau posturală): factori de risc, simptome, tratament
Hipotensiunea ortostatică (sau posturală): factori de risc, simptome, tratament
Hipotensiunea ortostatică (sau posturală): factori de risc, simptome, tratament
Hipotensiunea ortostatică reprezintă scăderea excesivă a tensiunii arteriale la trecerea în ortostatism. Numită și hipotensiune posturală, este o formă de tensiune arterială scăzută care apare în momentul în care o persoană se ridică în picioare. Să vedem care sunt cauzele acestei afecțiuni și ce se poate face ca tratament.
În momentul în care apare, hipotensiunea ortostatică poate da o ușoară senzație de amețeală sau persoana poate chiar să își piardă cunoștința. Hipotensiunea ortostatică ocazională (acută) este cauzată în general de o situație precum deshidratarea sau șederea în pat pe termen lung și este ușor de tratat. Hipotensiunea ortostatică cronică este de obicei un semn al unei alte probleme de sănătate.
De ce apare hipotensiunea ortostatică?
În momentul în care ne ridicăm, gravitația face ca sângele să se ducă spre picioare și abdomen. Acest lucru scade tensiunea arterială, deoarece mai puțin sânge circulă spre inimă. În mod normal, celulele speciale numite baroreceptori din apropierea inimii și arterelor din zona gâtului simt această tensiune arterială scăzută. Baroreceptorii trimit semnale către centrele din creier, care apoi îi semnalează inimii să bată mai repede și să pompeze mai mult sânge, ceea ce stabilizează tensiunea arterială. De asemenea, aceste celule îngustează vasele de sânge și cresc tensiunea arterială.
Hipotensiunea ortostatică apare când ceva întrerupe procesul natural al organismului de a contracara tensiunea arterială scăzută. Multe probleme pot cauza hipotensiune posturală, de exemplu:
Deshidratarea
Febra, vărsăturile, un consum prea mic de apă, diareea severă și exercițiile fizice extenuante pot duce la deshidratare, ceea ce scade volumul de sânge. Deshidratarea ușoară poate provoca simptome de hipotensiune posturală, precum slăbiciune, amețeală și oboseală.
Probleme cardiace
Printre bolile de inimă care pot duce la tensiune arterială scăzută se numără bradicardia, probleme ale valvelor, atacul de cord și insuficiența cardiacă.
Probleme endocrine
Afecțiunile tiroidiene, boala Addison și hipoglicemia pot cauza hipotensiunea ortostatică, la fel și diabetul.
Tulburări ale sistemului nervos
Unele afecțiuni ale sistemului nervos, cum ar fi boala Parkinson, pot perturba sistemul normal de reglare a tensiunii arteriale a corpului.
De asemenea, unele persoane, mai ales vârstnicii, se confruntă cu tensiune arterială scăzută după ce au luat masa (hipotensiune postprandială).
Care sunt factorii de risc pentru hipotensiunea ortostatică?
Există mai mulți factori care cresc riscul de hipotensiune posturală:
Vârsta
Hipotensiunea ortostatică este frecventă la persoanele de peste 65 de ani.
Medicația
Riscul de hipotensiune ortostatică crește dacă se administrează medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale sau a bolilor de inimă: diuretice, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), nitrați. Alte medicamente care pot crește riscul de hipotensiune posturală sunt anumite antidepresive, antipsihotice ori medicamente pentru tratarea disfuncției erectile.
Anumite boli
Unele afecțiuni cardiace, cum ar fi problemele de valvă cardiacă, atac de cord și insuficiență cardiacă, anumite tulburări ale sistemului nervos, cum ar fi boala Parkinson și bolile care provoacă leziuni nervoase, precum diabetul, cresc riscul de tensiune arterială scăzută.
Expunerea la căldură
Un mediu fierbinte poate provoca transpirații abundente și, eventual, deshidratare, ceea poate declanșa hipotensiunea ortostatică.
Odihna la pat
Dacă o persoană stă mult timp la pat din cauza unei boli, organismul se simte slăbit, iar când încearcă să se ridice în picioare, se poate confrunta cu hipotensiunea ortostatică.
Sarcina
Deoarece sistemul circulator se extinde rapid în timpul sarcinii, tensiunea arterială poate scădea, însă revine de obicei la normal după naștere.
Alcoolul
Consumul de alcool crește riscul de hipotensiune posturală.
Cu ce simptome vine hipotensiunea ortostatică?
Cel mai frecvent simptom este apariția unei ușoare amețeli la ridicarea de pe un scaun sau din pat. De obicei, simptomele durează mai puțin de câteva minute și includ: senzație de amețeală la ridicare, vedere încețoșată, slăbiciune, leșin, confuzie și greaţă.
Amețelile ocazionale pot fi declanșate de o deshidratare ușoară, de scăderea glicemiei sau de supraîncălzire. Dacă aceste simptome apar doar uneori, nu există motive de îngrijorare. Dacă, însă, simptomele apar des, pot semnala probleme grave. În caz de pierdere a cunoștinței, o programare ulterioară la medic este necesară.
Complicații pe care le poate da hipotensiunea ortostatică
Hipotensiunea ortostatică persistentă poate să provoace complicații grave, mai ales la vârstnici, printre care căderi cu accidentare în urma leșinului, accidente vasculare cerebrale sau boli cardiovasculare.
- Leșin sau amețeli: Scăderea bruscă a tensiunii arteriale poate duce la lipsa fluxului de sânge către creier, determinând leșin sau amețeli, în special în momentul ridicării bruște din pat sau de pe scaun.
- Căderi: Persoanele cu tensiune ortostatică pot prezenta un risc crescut de căderi și fracturi, în special în rândul vârstnicilor, deoarece leșinul sau amețelile pot duce la pierderea echilibrului și la căderi accidentale.
- Slăbiciune sau oboseală: Hipotensiunea ortostatică poate provoca o senzație de slăbiciune sau oboseală, din cauza scăderii aportului de oxigen și substanțe nutritive către mușchi și alte țesuturi ale corpului.
- Dificultăți de concentrare sau confuzie: Scăderea fluxului de sânge către creier poate duce la dificultăți de concentrare, confuzie sau tulburări cognitive temporare.
- Tulburări vizuale: Unele persoane pot experimenta tulburări vizuale, cum ar fi vedere neclară sau vederea punctelor luminoase, în timpul episoadelor de hipotensiune posturală.
- Accident vascular cerebral sau infarct miocardic: În cazurile severe, hipotensiunea ortostatică poate crește riscul de accident vascular cerebral sau infarct miocardic, deoarece scăderea bruscă a tensiunii arteriale poate afecta fluxul de sânge către creier sau inimă.
Cum se diagnostichează hipotensiunea ortostatică?
Medicul va măsura tensiunea arterială folosind un tensiometru sau un sfigmomanometru. Măsurarea se va face în mai multe poziții - inițial în poziția culcat, apoi în poziția așezat și în cele din urmă în poziția în picioare.
Hipotensiunea ortostatică este definită de o scădere semnificativă a tensiunii arteriale sistolice (cel puțin 20 mmHg) sau a tensiunii arteriale diastolice (cel puțin 10 mmHg) în momentul trecerii de la poziția culcat sau așezat la cea în picioare. Această scădere trebuie să fie însoțită de simptome caracteristice, cum ar fi amețelile.
Medicul va căuta să afle dacă simptomele pot fi cauzate de alte afecțiuni, cum ar fi hipotensiunea postprandială, hipotensiunea în timpul exercițiilor fizice sau alte tulburări medicale care pot afecta tensiunea arterială. De asemenea, poate evalua medicamentele pe care le ia pacientul și alți factori care ar putea contribui la tensiunea arterială scăzută, cum ar fi deshidratarea, consumul de alcool, sarcina sau afecțiuni medicale preexistente.
Cum se tratează hipotensiunea posturală?
Scopul tratamentului este de a se reveni la tensiunea arterială normală. În acest sens, soluțiile de tratament sunt:
Schimbări în stilul de viață
Medicul poate sugera modificări precum consum mai mare de apă, consum redus de alcool, porții de mâncare mai mici și mai dese, evitarea supraîncălzirii, ridicarea din pat cu mișcări lente.
Ciorapi compresivi
Și ciorapii compresivi pot fi indicați ca tratament în hipotensiune posturală. Ciorapii compresivi exercită presiune asupra membrelor inferioare și ajută la îmbunătățirea circulației sangvine, reducând astfel riscul de scădere a tensiunii arteriale în picioare. Aceștia pot ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale mai stabile atunci când o persoană se ridică în picioare sau stă în picioare pentru perioade lungi de timp.
Medicamente
Unele medicamente, precum droxidopa, fludrocortizon, ocreotidă, clorhidrat de midodrină, pot fi recomandate ca tratament în hipotensiunea ortostatică.
Remedii naturale
Unele persoane constată că aportul de cafea poate ajuta la creșterea ușoară a tensiunii arteriale și la prevenirea hipotensiunii ortostatice. Cu toate acestea, este important ca această băutură să fie consumată cu moderație, deoarece în exces are efecte negative.
Stresul cronic poate agrava simptomele de hipotensiune posturală, deci practicile de gestionare a stresului, cum ar fi yoga sau respirația profundă, pot ajuta la reducerea stresului și la menținerea tensiunii arteriale în limite normale.
Care este prognosticul pacientului cu hipotensiune posturală?
Hipotensiunea ortostatică neurogenă este o formă specifică de hipotensiune ortostatică, cauzată de o disfuncție a sistemului nervos autonom. Cercetări recente arată că acest tip de hipotensiune posturală are implicații grave pe termen lung. Hipotensiunea ortostatică neurogenă a fost asociată cu leziuni terminale ale organelor, inclusiv insuficiență renală, hipertrofie ventriculară stângă și boală cerebrovasculară.
Cum se poate reduce riscul de hipotensiune posturală?
- Ridică-te din pat sau de pe scaun în mod lent și cu grijă. Evită schimbările bruște de poziție care ar putea duce la o scădere rapidă a tensiunii arteriale.
- Bea suficiente lichide sănătoase pentru a menține hidratarea adecvată. Deshidratarea poate agrava hipotensiunea posturală, așa că asigură-te că pe parcursul zilei consumi suficientă apă, alături de ceaiuri de plante și supe. Atenție la alcool, deoarece consumul excesiv de alcool sau cofeină poate contribui la deshidratare și poate agrava simptomele de hipotensiune posturală.
- Exercițiile regulate pot ajuta la îmbunătățirea tonusului muscular și a circulației sangvine, ceea ce poate contribui la menținerea unei tensiuni arteriale stabile.
- Ciorapii compresivi pot ajuta la menținerea tensiunii arteriale în picioare și pot reduce riscul de hipotensiune posturală, dar nu cumpăra unii după ureche, ci discută întâi acest aspect cu medicul de familie.
- Încrucișarea picioarelor poate împiedica fluxul sanguin și poate agrava simptomele de hipotensiune posturală, deci evită să stai picior peste picior.
- Caldura poate determina dilatarea vaselor de sânge și scăderea tensiunii arteriale, așa că încearcă să eviți expunerea prelungită la temperaturi ridicate. Caută să ai o temperatură potrivită în casă, iar când ești nevoit să nergi pe stradă prin căldură, mergi pe la umbră, bea apă și ia-ți cu tine un evantai sau un ventilator mic, portabil.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Orthostatic Hypotension
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9385-low-blood-pressure-orthostatic-hypotension
NCBI - Orthostatic Hypotension
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448192/
NCBI - Diagnosis and treatment of orthostatic hypotension
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10024337/
Studiul „Diagnosis and treatment of orthostatic hypotension”, apărut în Lancet Neurol. 2022 Aug; 21(8): 735–746, doi: 10.1016/S1474-4422(22)00169-7, autori: Wouter Wieling et al.
Te-ar mai putea interesa și...
